Glasul Bucovinei, noiembrie 1924 (Anul 7, nr. 1679-1703)
1924-11-01 / nr. 1679
Pag. 2 Unde dar și unde crapă „Republica moldovenească“ de peste Nistru Este știut că dincolo de Nistru în Rusia se află o mulțime de sate, cari sunt locuite numai de Români. Acești țărani români, cari sub stăpânirea țarului nu au avut dreptul să aibă școli românești precum nici alte drepturi se numesc între ei Moldoveni și au aceleași obiceiuri și acelaș port ca și țăranii noștri de dincolo de Nistru. Boșevicii, pentru a atrage de partea lor și pe Basarabeni, au înființat acum nu demult din aceste sate românești de dincolo de Nistru o așa zisă «republică moldovenească», voind sa-i bolșevizeze juruindu-le câte’n lună și’n stele, insă iată că nu se arată vrăjiți de vorbele dulci ale bolșevicilor și nici nu se simt atrași înspre ei iar Românii din așa zisa «republică moldovenescă» au oblicit ce gânduri au bolșevicii și au inceput a cere și ei drepturile lor, adecă să-și poată crește copiii în limba lor și să fie liberi ca și frații lor de dincolo de Nistru. Când au văzut una ca asta bolșevicii, de bună samă că nu le-a fost pe plac că Moldovenii în loc să primească ddinele și năravurile boșevice, au cerut mai vârtos să aibă dreptul a se folosi de limba lor în biserică și școală și a păstra mai departe datinele moldovenești apucate din bătrâni. Iar cât despre Basarabeni, ei se simțesc foarte bine sub cârmuirea românească.---—--------------- * • ....... .........— înștiințare Din partea Uniunei Foștilor Voluntari Români, Regionala Bucovina, din Cernăuți se face cunoscut tuturor celor interesați că această Uniune fiind recunoscută de autoritățile în drept ca persoană juridică și înregistrată cu toate drepturile legii din 6/11 1924, Mon. Official No. 27, conform încheierii Tribunalului civil, secția comercială din Cernăuți, sub Preș. Jur. — este singura în drept de a reprezenta și apăra prin organele ei dela conducere, drepturile fiecărui Voluntar sau Legionar Român care îi aparține, și deci nimene altul. In vederea aceasta și pentru evitarea oricăror neînțelegeri cu grupări răzlețe și nerecunoscute de autoritățile în drept, Uniunea a hotârît să facă cunoscut acest lucru și pe cale de publicitate tuturor Foștilor Voluntari și legionari Români de orice proveniență. Uniunea și-a mai instituit din sânul membrilor de la conducere o comisiune compusă din patru membri pentru a verifica titlurile fiecărui voluntar sau legionar, care pânâ’n prezent din diferite motive nu le-a putut prezenta în original Uniunii. Pentru aceasta toți foștii Voluntari și Legionari Români, cari nu au prezentat dovezile spre verificare, sunt invitați în interesul lor să se prezinte personal sau prin scrisoare cu dovezile necesare in original membrului din comisiunea de verificarea dovezilor, dlui inspector Silvestru I. Netea, Cernăuți, strada Olarilor No. 11. — Acei voluntari și legionari cari au pierdut dovezile sau n’au avut de loc, trebuie să arate prin cererea scrisă cătră Uniune, din care legiune a făcut parte (Rusă sau Italiană) și cine-i cunoaște ca foști legionari; apoi pentru voluntarii din Armata Română, să arate din care Regiment sau unitate a făcut parte, dacă a luptat pe front, unde și când, și aceasta nu mai târziu decât până la data de 27 Octombrie 1918, când autoritățile Române au intrat în țară ca administratoare și de la care dată nimene nu mai poate invoca dreptul de voluntar sau legionar. Este de dorit ca din Uniune să facă parte fiecare fost voluntar sau legionar. Uniunea Foștilor Voluntari Români Regionala Bucovina, în Cernăuți GLASUL BUCOVINEI Lupta contra alcoolului Inima de Sf. Dumitru a. c. d. avocat Dr. Ambros Conoroșan a ținut in sala Primăriei din Straja o conferința, în care a arătat pe înțelesul tuturor urmările strașnice ale beției. Salad era plină de bărbați și femei, care ascutau cu mult interes explicările conferențiarului. S’au trimis și mai multe adrese la București cătră Camera deputaților și către guvern, prin cari Străjenii roagă să se desființeze velnițele. O sngură velnița pentru ț ara întreagă — ca monopol al Statului ar avea să grijească pentru nevoile sanitare și tehnice. In fine se roagă votarea unei legi, prin care — ca în America—este oprită vânzarea, fabricarea și importul spirtului. Se arată guvernului că în timpul din urmă au murit mai multe persoane subit din cauza alcoolului și se roagă, ca Ministerul Cultelor și cel al Instrucției să mobilizeze (să puie în mișcare) preoțimea și învâțâtorimea pentru lupta în contra alcoolului. ■ —----------------------• m % * ———— Din Ocna Cercul cultural «Eudoxiu Hormuzachi» din Ocna, județul Zastavna, a ținut la 25 octombrie a. c. o ședință în școala din Pohorlăuți, la care d. Ipolit Omelschi, dirigintele școlii din Ocna, a vorbit despre predarea cântului în școlile primare. Conferința d-lui Omelschi a fost răsplatită cu aplauze. Apoi d. Vasile Curcă înv. din Ocna, a citit un referat asupra «Legii pentru școlile primare ale statului», lucrat cu multă silință și având secțiuni însemnate și nou introduse. Din capitolul «despre drepturile corpului didactic* d s- a atins și art. 131 care spune, că persoanele dioetice nu sunt afară din lege, ci pot fi transferate (mutate) dintr’o localitate în alta, numai pe baza cererii lor. Apoi a arătat, că diriginții școlilor primare au titlul de director, care în timpul Austriei se acorda numai ca distincție (cinste). Ședința a făcut o impresiune foarte bună. Trebuie să recunoaștem, că învățătorii din nordul Bucovinei își dau multă stăruință pentru răspândirea culturei românești și obțin succese #umoase. ■ ...... 1 • • • —■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]" Noul calendar Prin îndreptarea calendarului au suferit mutări sărbătorile pe cari le ține biserica noastră dreptcredincioasă. Din mai multe părți m s’a cerut să tipărim un calendar pentru ultimele trei luni ale acestui an, ca lumea să știa când cad sărbătorile potrivit cu noua îndreptare a calendarului. Ca să împlinească dorința publicului, institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei“ a luat hotărîrea să tipărească pe o foaie calendarul pe lunile Octombrie, Noembrie și Decembrie ale acestui an. Calendarul acesta este întocmit astfel, cum a fost îndreptat de Sfântul Sinod și introdus cu începere de la 1 Octombrie. Noul calendar pentru lunile Octombrie, Noembrie și Decemvrie se vinde cu 4 Lei exemplarul la institutul de arte grafice Și editură „Glasul Bucovinei“. ----------------------------------------------------- Vești din lume Cearta dintre Englezi și Turci In capitala Belgei a avut loc zilele aceste cea dintăi ședință a sfatului Agei Națiunilor, care s’a adunat pentru a încheia cearta dintre Englezi și Turci pentru ținutul Mossul. Atât Anglia cât și Turcia au arătat prin trimișii lor la acest sfat, hotărîrea guvernelor în numele cărora au vorbit de-a menține starea de lucruri de înainte așa cum a fost pusă ea la căit la sfatul din Lausanne (Lozan) de acuma vreo doi ani. Sfatul Ligii Națiunilor a însărcinat pe un membru al său să caute judecata dreaptă dând ascultare cererilor înaintate de cătră amândouă părțile aflate !n ceartă. Ciuma la Gonstantinopol Ia Constantinople s’au constatat noui cazuri de ciumă. Norodul din acea parte a orașului, unde s’a ivit boala, a fost imediat vaccinat (înțepat) pentru ca molima aceasta rea să nu se lățească. Răscoalele în armata bolșevică Știri din Rusia bolșevică arată că în vremea din urmă se înmulțesc răscoalele între soldații din armata bolșevică. Astfel în Caucaz s-au răsculat împotriva comandanților lor trupele din divizia a 10-a roșie dezertând la casele lor la Kiev, capitala Ucrainei, s’au răsculat 15 000 muncitori și împreună cu soldații din garnizoană au omorît slujbașii bolșevici din amintitul oraș. A treia răscoală a avut loc după scurtă vreme la Ecaterinburg și Poltava, unde soldații s-au răsvrătit împotriva conducătorilor bolșevici din pricina ținerii rele și cruzimilor cărora au fost supuși de către ofițerii bolșevici. iată deci încă trei pilde de fericire din „raiul bolșevic! Noui tulburări în China Numai s’a potolit înainte de scurtă vreme răsboiul dintre frații din China și iată că din nou se ivesc acolo tulburări și răscoale. Un general chinez se pregătește să pornească cu o armată mare împotriva guvernului din Piking, (capitala Chinei) pentru ca săi răstoarne. Intre Anglia și Rusia Guvernul de astăzi din Anglia, ce se sprijină pe partidul muncitoresc și care nu demult îndrumase, printr-un contract, o înțelegere între Anglia și Rusia, a fi pățit-o rău cu bolșevicii. Anume Zinoviev, o căpetenie de-a bolșevicilor de la Moscova, a trimes în Anglia o scrisoare în care ii sfătuiește pe muncitorii comuniști englezi să se pregătească de revoluție uneltind in armată împotriva stărei de lucruri de astăzi din Anglia. Deci marele bolșevic Zinoviev nu cere muncitorilor englezi altceva decât să facă acelaș lucru, ce l-au fă Prețul banilor pentru La Paris în ziua de 30 Octomvrie s’a plătit un franc francez 10 lei și 75. La Zürich leul nostru a avut un preț de 2 centime și 90 La București în această zi dolarul s’a plătit cu 178 lei. No ?679 La o clacă de curățit Toamna, la țară, când bunul Dumnezeu dă belșug de bucate, sătenii se ajuta între ei la munca câmpului dar mai ales la curățitul porumbului când se fac dări frumoase. Ți-e mai mare dragul să vezi cât de veseli alearga să dea o mână da ajutor vecinului și cât de mult țin ei la petrecerile și obiceiurile bătrânești. Când eram copil, nu lipsiam de la nici o clacă ori șezătoare ba și acum, când mă duc pe acasă toamna ori iarna, merg și eu cu flăcăii și fetele să văd și să petrec cu ei. Am fost la multe clăci de curățitul plrmbului, dar cea mai de curând și mai frumoasă a fost astă toamnă în satul meu, sus ia irunte pe apa Topologului. Am să v’o spui și d-voastră, fiindcă clăcile și șezătorile fac parte din obiceiurile poporului nostru — eșite chiar din sânul lui — și astăzi sunt date uitării in multe părți. ... De la amiazi și pânâ’n amurgit toată lumea d:n Șuiei știa că «dădurâe clacă de curățitul porumbului la Lixandru Croitoru» și svonul se duse și în alte sate ca o veste de bucurie. Din holdele îngălbenite de suflarea toamnei, porumbul cu el și adus acasă in mijlocul bătăturei, se făcuse o grămadă mare de se vedea din drum. Călătorii se minunau de atâta belșug, dându-și părea cât porumb să fie : «Sânt zece căruțe bune în grămada asta. — «Ce vorbeai ? Pui rămășag pe ce vrei că sânt douăsprezece căruțe* nu vezi că dă de streașină casei ?* S’a înoptat... La clacă, un foc mare luminează curtea și flăcâile roșiii se înnalță pâlpâitoare în pocnete și scântei. Dela un timp lumea începe să vie adusă de daraua lui Oane țiganu, daragiul satului, care o bite și o zornăe să se audă până departe, că s’a început claca Câinii speriați de bubuitul daralei latră și ehe lalăe de-ți sparg urechile. Pe ulcioarele ascunse ale satului vin cârduri, cârduri de oameni, se apropie și cercetează dacă a mai venit cineva, dacă sânt lăutari și intră veseli în curte, dă seară bună și se așează pe grămadă. In vârful grămezii Mirică țiganul cântă de dor pe coarda sa subțire, iar nevasta sa cu glas pițigăiat doinește tărăgănat un cântec ce curge tainic în suișul arcului și în zumzetul coburi hodorogite. Lumea s’a adunat multă fete și flăcăi gătiți ca de sărbătoare, femei și bărbați, copii și moșnegi, toți cu toți au venit ca să dea o mână de ajutor la clata asta, „că doar noaptea e au pe pământ și apoi, doar e pe împrumut, o să vie și ei la noi“. Clocașii curăță de zor și în mișcarea vie a mâinilor trosnesc foile de porumb de pe coțolanii mari d’e-un cot. Flăcăii se întrec care mai de care să curețe mai repede, și grămada porumbilor curățați crește văzând cu ochii. Bătrânii tâinuesc pe lângă foc, spun basme și povești ori îngrijesc de coptul porumbilor cruzi pentru fete sau nurori. Oane Caragiu și-a pus o barbă mare din mătase de porumb, s’a vopsit pe față cu cărbuni, urla ca lupul, miaună ca pisicile și lumea râde cu hohote. Mai cu glume, mai cu cântece, porumbii sunt pe isprăvit, — „daca-ar mai fi o căruță două“ —și stăpânul după ce mai strânge porumbii după margini iar lumea dă zor câ se apropie miezul nopții. Cât ai bea o lulea de tutun grămada e gata curățită și foile strânse de-o parte, încep jocurile. De obiceiu »Sârba* e hora cea dintâiu la toate petrecerile, vin apoi: „Brâu! și Brâușoru* iuți și grele. Obosesc cu „Alunelul*, încep „Mânioasa“,, hora frumoasâ și ușoară jucată în cerc apoi la comanda lăutarului jucătorii se desprind și joacă doi câte doi soț și soață înainte și înapoi, și bărbatii schimbă la fiecare comandă tovarășa, își ia alta și așa mereu pân le-a jucat pe toate Vine la rând Hora Mare, horă bătrâneasca și ușoară la care joacă bătrânii și soacrele ca altădată. Lăutarul o schimbă repede și face Șuleandra, pe placul tineretului. Se încinge o horă cât curtea de mare în care au intrat și cei ce știu și cei ce nu știu. Bătrânii încep a se îngriji de plecarea că a eșit luceafărul de ziuă“. Flăcăii însă îi opresc și îndeamnă pe Chirică să și instruneze coardele repede și iar încep. Hora asta e Chindia, apoi Ciordașu și Simianca până le-a isprăvit pe toate. Ba nu, că au uitat Ursăreasca. Nenea Onică a popii și cu Ion factoru, cei mai meșteri jucători dau comanda și încep să joace in țopăeți și în sărituri, bat câlcâile în tactul cobzei, în chiuituri și vorbe vesele.