Glasul Bucovinei, noiembrie 1924 (Anul 7, nr. 1679-1703)

1924-11-01 / nr. 1679

Pag. 2 Unde dar și unde crapă „Republica moldovenească“ de peste Nistru Este știut că dincolo de Nistru în Rusia se află o mulțime de sate, cari sunt locuite numai de Români. Acești țărani români, cari sub stăpânirea țarului nu au avut dreptul să aibă școli românești precum nici alte drepturi se numesc între ei Moldoveni și au a­­celeași obiceiuri și acelaș port ca și țăranii noștri de dincolo de Nistru. Bo­șevicii, pentru a atrage de partea lor și pe Ba­­sarabeni, au înființat acum nu demult din aceste sate ro­mânești de dincolo de Nistru o așa zisă «republică mol­dovenească», voind sa-i bolșevizeze juruindu-le câte’n lună și’n stele, insă iată că nu se arată vrăjiți de vorbele dulci ale bolșevicilor și nici nu se simt atrași înspre ei iar Românii din așa zisa «republică moldo­venescă» au oblicit ce gânduri au bolșevicii și au in­­ceput a cere și ei drepturile lor, adecă să-și poată crește copiii în limba lor și să fie liberi ca și frații lor de dincolo de Nistru. Când au văzut una ca asta bolșevicii, de bună samă că nu le-a fost pe plac că Moldovenii în loc să primească d­dinele și năravurile bo­șevice, au cerut mai vârtos să aibă dreptul a se folosi de limba lor în biserică și școală și a păstra mai departe datinele moldovenești apucate din bătrâni. Iar cât despre Ba­­sarabeni, ei se simțesc foarte bine sub cârmuirea ro­mânească.---—--------------- * • ....... .........— înștiințare Din partea Uniunei­ Foștilor­ Voluntari­ Români, Re­gionala Bucovina, din Cernăuți se face cunoscut tu­turor celor interesați că această Uniune fiind recu­noscută de autoritățile în drept ca persoană juridică și înregistrată cu toate­ drepturile legii din 6/11 1924, Mon. Official No. 27, conform încheierii Tribunalului civil, secția comercială din Cernăuți, sub Preș. Jur. — este singura în drept de a reprezenta și apăra prin organele ei dela conducere, drepturile fiecărui Vo­luntar sau Legionar Român care îi aparține, și deci nimene altul. In vederea aceasta și pentru evitarea oricăror neînțelegeri cu grupări răzlețe și nerecunoscute de autoritățile în drept, Uniunea a hotârît să facă cu­noscut acest lucru și pe cale de publicitate tuturor Foștilor Voluntari și legionari­ Români de orice pro­veniență. Uniunea și-a mai instituit din sânul membrilor de la conducere o comisiune compusă din patru mem­bri pentru a verifica titlurile fiecărui voluntar sau le­gionar, care pânâ’n prezent din diferite motive nu le-a putut prezenta în original Uniunii. Pentru aceasta toți foștii­ Voluntari și Legionari­ Români, cari nu au prezentat dovezile spre verificare, sunt invitați în interesul lor să se prezinte personal sau prin scrisoare cu dovezile necesare in original membrului din comisiunea de verificarea dovezilor, d­lui inspector Silvestru I. Netea, Cernăuți, strada Ola­rilor No. 11. — Acei voluntari și legionari cari au pierdut dovezile sau n’au avut de loc, trebuie să a­­rate prin cererea scrisă cătră Uniune, din care legiune a făcut parte (Rusă sau Italiană) și cine-i­ cunoaște ca foști legionari; apoi pentru voluntarii din Armata­ Română, să arate din care Regiment sau unitate a fă­cut parte, dacă a luptat pe front, unde și când, și a­­ceast­a nu mai târziu decât până la data de 27 Octom­brie 1918, când autoritățile Române au intrat în țară ca administratoare și de la care dată nimene nu mai poate invoca dreptul de voluntar sau legionar. Este de dorit ca din Uniune să facă parte fiecare fost vo­luntar sau legionar. Uniunea­ Foștilor Voluntari­ Români Regionala Bucovina, în Cernăuți GLASUL BUCOVINEI Lupta contra alcoolului In­­ima de Sf. Dumitru a. c. d. avocat Dr. Am­bros Conoroșan a ținut in sala Primăriei din Straj­a o conferința, în care a arătat pe înțelesul tuturor ur­mările strașnice ale beției. Salad era plină de bărbați și femei, care ascu­tau cu mult interes explicările con­­ferențiarului. S’au trimis și mai multe adrese la Bu­curești cătră Camera deputaților și către guvern, prin cari Străjenii roagă să se desființeze velnițele. O s­n­­gură velnița pentru ț ara întreagă — ca monopol al Statului ar avea să grijească pentru nevoile sanitare și tehnice. In fine se roagă votarea unei legi, prin care — ca în America—este oprită vânzarea, fabri­carea și importul spirtului. Se arată guvernului că în timpul din­ urmă au murit mai multe persoane subit din cauza alcoolului și se roagă, ca Ministerul Cul­telor și cel al Instrucției să mobilizeze (să puie în mișcare) preoțimea și învâțâtorimea pentru lupta în contra alcoolului. ■ —----------------------• m % *­­ —­——— Din Ocna Cercul cultural «Eudoxiu Hormuzachi» din Ocna, județul Zastavna, a ținut la 25 octom­brie a. c. o ședință în școala din Pohorlăuți, la care d. Ipolit Omels­chi, di­rigintele școlii din Ocna, a vorbit despre predarea cântului în școlile primare. Conferința d-lui Omelschi a fost răsplatită cu aplauze. A­poi d. Vasile Curcă înv. din Ocna, a citit un referat asupra «Legii pentru șco­lile primare ale statului», lucrat cu multă silință și a­­vând secțiuni însemnate și nou introduse. Din capito­lul «despre drepturile corpului didactic* d s- a atins și art. 131 care spune, că persoanele dio­etice nu sunt afară din lege, ci pot fi transferate (mutate) dintr’o localitate în alta, numai pe baza cererii lor. Apoi a arătat, că diriginții școlilor primare au titlul de direc­tor, care în timpul Austriei se acorda numai ca dis­tincție (cinste). Ședința a făcut o impresiune foarte bună. Tre­buie să recunoaștem, că învățătorii din nordul Buco­vinei își dau multă stăruință pentru răspândirea cul­turei românești și obțin succese #umoase. ■ ...... 1 • • • —■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]" Noul calendar Prin îndreptarea calendarului au suferit mutări sărbătorile pe cari le ține biserica noas­tră dreptcredincioasă. Din mai multe părți m s’a cerut să tipărim un calendar pentru ultimele trei luni ale acestui a­n, ca lumea să știa când cad sărbătorile potrivit cu noua îndreptare a calendarului. Ca să împlinească dorința publi­cului, institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei“ a luat hotărîrea să tipărească pe o foaie calendarul pe lunile Octombrie, Noembrie și Decembrie ale acestui an. Calendarul acesta este întocmit astfel, cum a fost îndreptat de Sfântul Sinod și introdus cu începere de la 1 Octombrie. Noul calendar pentru lunile Octom­brie, Noembrie și Decemvrie se vinde cu 4 Lei exemplarul la institutul de arte gra­fice Și editură „Glasul Bucovinei“. -----------------------------------------------------­ Vești din lume Cearta dintre Englezi și Turci In capitala Belg­ei a avut loc zilele a­­ceste cea dintăi ședință a sfatului Agei Națiu­nilor, care s’a adunat pentru a încheia cearta dintre Englezi și Turci pentru ținutul Mos­­sul. Atât Anglia cât și Turcia au arătat prin trimișii lor la acest sfat, hotărîrea guverne­lor în numele cărora au vorbit de-a menține starea de lucruri de înainte așa cum a fost pusă ea la căit la sfatul din Lausanne (Lozan) de acuma vre­o doi ani. Sfatul Ligii Națiuni­lor a însărcinat pe un membru al său să caute judecata dreaptă dând ascultare cererilor înaintate de cătră amândouă părțile aflate !n ceartă. Ciuma la Gonstantinopol Ia Constantinople s’au constatat noui cazuri de ciumă. Norodul din acea parte a orașului, unde s’a ivit boala, a fost imediat vaccinat (înțepat) pentru ca molima aceasta rea să nu se lățească. Răscoalele în armata bolșevică Știri din Rusia bolșevică arată că în vre­mea din urmă se înmulțesc răscoalele între soldații din armata bolșevică. Astfel în Cau­­caz s-au răsculat împotriva comandanților lor trupele din divizia a 10-a roșie dezertând la casele lor la Kiev, capitala Ucrainei, s’au răsculat 15 000 muncitori și împreună cu sol­dații din garnizoană au omorît slujbașii bol­șevici din amintitul oraș. A treia răscoală a avut loc după scurtă vreme la Ecaterinburg și Poltava, unde soldații s-au răsvrătit împo­triva conducătorilor bolșevici din pricina ți­nerii rele și cruzimilor cărora au fost supuși de către ofițerii bolșevici. iată deci încă trei pilde de fericire din „raiul­ bolșevic! Noui tulburări în China Numai s’a potolit înainte de scurtă vre­me răsboiul dintre frații din China și iată că din nou se ivesc acolo tulburări și răscoale. Un general chinez se pregătește să pornească cu o armată mare împotriva guvernului din Piking, (capitala Chinei) pentru ca săi răs­toarne. Intre Anglia și Rusia Guvernul de astăzi din Anglia, ce se sprijină pe partidul muncitoresc și care nu demult îndrumase, printr-un contract, o înțe­legere între Anglia și Rusia, a fi pățit-o rău cu bolșevicii. Anume Zinoviev, o căpetenie de-a bolșevicilor de la Moscova, a trimes în Anglia o scrisoare în care ii sfătuiește pe mun­citorii comuniști englezi să se pregătească de revoluție uneltind in armată împotriva stărei de lucruri de astăzi din Anglia. Deci marele bolșevic Zinoviev nu cere muncitorilor englezi altceva decât să facă acelaș lucru, ce l-au fă­ Prețul banilor pentru La Paris în ziua de 30 Octomvrie s’a plătit un franc francez 10 lei și 75. La Zürich leul nostru a avut un preț de 2 centime și 90 La București în această zi dolarul s’a plătit cu 178 lei. No ?679 La o clacă de curățit Toamna, la țară, când bunul Dumnezeu dă bel­șug de bucate, sătenii se ajuta între ei la munca câm­pului dar mai ales la curățitul porumbului când se fac d­ări frumoase. Ți-e mai mare dragul să­­ vezi cât de veseli alearga să dea o mână da ajutor veci­nului și cât de mult țin ei la petrecerile și obiceiurile bătrânești. Când eram copil, nu lipsiam de la nici o clacă ori șezătoare ba și acum, când mă duc pe acasă toamna ori iarna, merg și eu cu flăcăii și fetele să văd și să petrec cu ei. Am fost la multe clăci de cu­rățitul pl­rmbului, dar cea mai de curând și mai fru­moasă a f­ost astă toamnă în satul meu, sus ia irunte pe apa Topologului. Am să v’o spui și d-voastră, fiindcă clăcile și șezătorile fac parte din obiceiurile poporului nostru — eșite chiar din sânul lui — și astăzi sunt date uitării in multe părți. ... De la amiazi și pânâ’n amurgit toată lumea d:n Șuiei știa că «dădurâ­e clacă de curățitul porum­bului la Lixandru Croitoru» și svonul se duse și în alte sate ca o veste de bucurie. Din holdele îngălbenite de suflarea toamnei, po­rumbul cu el și adus acasă in mijlocul bătăt­urei, se făcuse o grămadă mare de se vedea din drum. Că­lătorii se minunau de atâta­ belșug, dându-și pă­­­­rea cât porumb să fie : «Sânt zece căruțe bune în gră­mada asta. — «Ce vorbeai ? Pui rămășag pe ce vrei că sânt douăsprezece căruțe* nu vezi că dă de streașină casei ?* S’a înoptat... La clacă, un foc mare luminează curtea și flăcâ­­ile roșiii se înnalță pâlpâitoare în pocnete și scântei. Dela un timp lumea începe să vie adusă de da­raua lui Oane țiganu, daragiul satului, care o bite și o zornăe să se audă până departe, că s’a început claca Câinii speriați de bubuitul daralei latră și ehe lalăe de-ți sparg urechile. Pe ulcioarele ascunse ale satului vin cârduri, cârduri de oameni, se apropie și cercetează dacă a mai venit cineva, dacă sânt lăutari și intră veseli în curte, dă seară bună și se așează pe grămadă. In vârful grămezii Mirică țiganul cântă de dor pe coarda sa subțire, iar nevasta sa cu glas pițigăiat doinește tărăgănat un cântec ce curge tainic în suișul arcului și în zumzetul coburi hodorogite. Lumea s’a adunat multă­ fete și flăcăi gătiți ca de sărbătoare, femei și bărbați, copii și moșnegi, toți cu toți au venit ca să dea o mână de ajutor la clata asta, „că doar noaptea e au pe pământ și apoi, doar e pe împrumut, o să vie și ei la noi“. Clocașii curăță de zor și în mișcarea vie a mâi­nilor trosnesc foile de porumb de pe coțolanii mari d’e-un cot. Flăcăii se întrec care mai de care să cu­rețe mai repede, și grămada porumbilor curățați crește văzând cu ochii. Bătrânii tâinuesc pe lângă foc, spun basme și povești ori îngrijesc de coptul porumbilor cruzi pentru fete sau nurori. Oane Caragiu și-a pus o barbă mare din mă­tase de porumb, s’a vopsit pe față cu cărbuni, urla ca lupul, miaună ca pisicile și lumea râde cu ho­hote. Mai cu glume, mai cu cântece, porumbii sunt pe isprăvit, — „daca-ar mai fi o căruță două“ —și stă­pânul după ce mai strânge porumbii după margini iar lumea dă zor câ se apropie miezul nopții. Cât ai bea o lulea de tutun grămada e gata curățită și foile strânse de-o parte, încep jocurile. De obiceiu »Sârba* e hora cea dintâiu la toate petrecerile, vin apoi: „Brâu! și Brâușoru* iuți și grele. Obosesc cu „Alunelul*, încep „Mânioasa“,, hora frumoasâ și ușoară jucată în cerc apoi la co­manda lăutarului jucătorii se desprind și joacă doi câte doi soț și soață înainte și înapoi, și bărbatii schimbă la fiecare comandă tovarășa, își ia alta și așa mereu pâ­n le-a jucat pe toate Vine la rând Hora Mare, horă bătrâneasca și ușoară la care joacă bătrânii și soacrele ca altădată. Lăutarul o schimbă repede și face Șuleandra, pe placul tineretului. Se în­cinge o horă cât curtea de mare în care au intrat și cei ce știu și cei ce nu știu. Bătrânii încep a se îngriji de plecare­a că a eșit luceafărul de ziuă“. Flăcăii însă îi opresc și îndeamnă pe C­hirică să și instruneze coardele repede și iar în­cep. Hora asta e Chindia, apoi Ciordașu și Simianca până le-a isprăvit pe toate. Ba nu, că au uitat Ur­­săreasca. Nenea Onică a­ popii și cu Ion factoru, cei mai meșteri jucători dau comanda și încep să joace in țopăeți și în sărituri, bat câlcâile în tactul cobzei, în chiuituri și vorbe vesele.

Next