Glasul Bucovinei, mai 1925 (Anul 8, nr. 1817-1840)

1925-05-01 / nr. 1817

l^l1 h 16 (g Cernăuţi, Vineri 1 Maiu 1925 Număr pentru ţărani Anul VIII, Nr. 1817 Onor. Asociaţiunea" pentru cultura şi literatura Poporului Român 1 Exemplar Porto Liber eoni. ,egea di„ ,3 Mar|ie Ziarul: Telefon Nr. toi Sibiu NAŢIONAL ROMANESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisete an se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistraţie. Strada lancu Plondor No. 33 Peatra inserate in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50'/1. Porul de Judecată la Cernăuţi. ABONAMENTUL: pt un an 30 lei, pe */­ an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe */* an 120 lei, pe trei luni 30 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe *, an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe un an 400 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. + Marcel T. Popescu Miercuri dimineaţa s-a săvârşit la Cernăuţi după o boală grea şi îndelungată un tânăr şi harnic profesor, Marcel T. Popescu. Când pleci din această lume după o viaţă lungă, plină de sbucium, pleci pe semne cu sufletul împăcat că ţi-ai împlinit văleatul şi că deşertăciunile lumii acesteia nu sunt cel mai mare bine ce şi-l poate dori omul. Dar când omul moare tânăr, oricât ■o fi împăcat cu sufletul cel ce se duce, lasă numai jale şi părere de rău în urma sa. Aşa s’a întâmplat cu Marcel Popescu. Dânsul a îm­plinit abia 27 de ani. In această scurtă vreme şi-a câştigat însă aşa de mulţi prieteni, care-l iubiau şi cinsteau pentru bunul său suflet şi pentru hărnicia şi munca lui, că astăzi nu este cuvânt destul de puternic şi destul de măiestrit ca să putem zugrăvi durerea ce ne-a săvârşit plecarea dintre noi a acestui bun copil de preot. Abia de câţiva ani slujia la o catedră de la Liceul „Aron Pumnul“ din Cernăuţi, şi în a­­ceastă scurtă vreme colegii lui, ceilalţi profesori, au învăţat a-l preţui, iar tinerile odrasle, cari că­pătau lumină din mintea şi învăţătura lui, au început a-l iubi pentru bunătatea lui. Dar Marcel T. Popescu a fost mai mult. A fost şi un luminător cu condeiul al ţăranilor noştri. Ani dearândul lucra zi de zi în redacţia gazetei noastre, ani dearândul ca o albină adu­cea ştiri, scria articole de lămurire, de îndemn şi de învăţătură mai ales în numerile menite pen­tru ţărani ale gazetei noastre. Dânsul era un om cu multă învăţătură, şi cu o minte foarte aşe­zată şi iubia mult ţărănimea noastră, pe care o cunoştea de când era copil şi pe care o doria aşa de şcolită şi aşa de înaintată în învăţătură ca să poată ocupa un loc de cinste în societa­tea noastră. Nu era aproape număr pentru ţă­rani al „Glasului Bucovinei“ în care să nu fi fost şi un articol scris de Marcel Popescu. Dânsul o privea aceasta de o datorie a sa. Oricât de mult a suferit şi oricât l-au sfă­tuit prietenii lui să se cruţe, să mai conteneas­că o leacă cu cea muncă grea de gazetar, care luminează pe alţii mistuindu-se pe sine, Mar­cel T. Popescu n’a vrut să cunoască cruţare şi odihnă. Astăzi când atâţia oameni fug de munca grea, acest tânăr băiat, care nici odată ■n’a cerut măriri ori cinstiri pentru sine şi care nici n’a vrut măcar să ştie lumea că atâtea fru­moase articole erau scrise de dânsul, muncia fără preget şi înaintea lui se deschidea un vii­tor strălucit, dacă haina moarte nu l-ar fi pân­dit din umbră. Când stăm în faţa acestei vieţi de om a­­bia începute şi aşa de repede sfărâmate, se cu­­vin­e să ne amintim nouă şi cetitorilor noştri că prin munca lui şi prin jertfa lui s’au strecurat atâtea lucruri şi îndemnuri bune cu ajutorul cu­vântului scris. Condeiul lui Marcel Popescu a încremenit, dar pururea vie va rămânea amintirea ce i-o păstrăm acestui bun suflet şi ales tovarăş de muncă!... R. Cândea Conferinţă Publică Duminecă în 3 Mai­, la orele 4 d. a. d-l profesor universitar şi ministru al Bu­covinei Ion I. Cr­ist­or va ţine în Teatrul Naţional o conferinţă cu subiectul: „Lo­­cul lui Dimitrie Onciul In istorio­grafia română“­. Onoratul public cernăuţean e rugat să par­ticipe în număr cât de mare. Preţurile locurilor sunt următoarele: Loja 100 lei, orhestră 30 lei, rezervat 20 lei, stal I 15 lei, stal II 10 Lei, balcon fotoliu 10 lei, bal­con şi galerie 5 lei. Biletele de intrare la librăria Ostaşul Român“. âi liniştea noastră din Dumit­eca lume Partidul nostru de sub conduce­ea d-lui ministru I. Nistor a ţinut în ziua de Dumineca Tomei o mare adunare, la care au luat parte, afară de d. ministru Nistor, deputaţi şi senatori din Bucovina, conducătorii organizaţiilor judeţene şi comunale împreună cu mulţi delegaţi din aproape toate comunele Bucovinei. La adu­narea noastră au venit să asculte cuvântul d-lui ministru Nistor şi numeroşi cărturari din oraşul Cernăuţi precum şi din celelalte oraşe ale Bucovinei. Sala Primăriei din Cernăuţi, in care s’a ţinut adunarea, a fost ticsită de fume. N’au putut încăpea în sală toţi oaspeţii din satele Bu­covinei, aşa de mare era numărul lor. Şi era mai mare dragul să priveşti la gospodarii noştri gătiţi în haine de sărbătoare, cum veneau la locul întrunirii să audă dela d. ministru Nistor ştiri despre chipul cum este condusă gospodăria statului nostru. La orele 11 a in­trat în sală d. ministru Nistor, fiind întimpinat de no­rod cu mare bucurie şi cu strigăte de «trăiască». Ce a spus d. ministru Nistor Frumos şi aşezat a început d. ministru al Bu­covinei să vorbească despre manca pe care partidul nostru a depus-o pentru Bucovina. Lumea ii asculta vorbele cu mare băgare de seamă, că erau vorbe lu­minate şi adevărate cari arătau fapte folositoare să­vârşite pentru binele obştesc. D. Nistor a spus că în anul încheiat de muncă în scaunul Mitropoliei noastre a fost ridicat un nou mitropolit, înalt Prea Sfinţia Sa Nectarie, căruia i-a urat sănătate şi păstorire fericită. Prin lege s’a hotărit ca mitropolia noastră să rămâe cum a fost şi până acuma, adăogându­­-se încă Epis­copia Hotinului, deasemenea s’a hotărît ca gospodăria fondului bisericesc să ,rămâe în grija congresului bi­sericesc. S’au reparat (tocmit) biserici, case parohiale, şi s’au zidit biserici noui. Peste Prut au fost aşezaţi cei dintâi colonişti, cari vor fi acolo străjerii românismului. S’au aşezat comisiunile pentru despăgubirile de răsboiu, cari vor lucra la preţuirea pagubelor suferite de norodul din Bucovina. Pentru aceasta Bucovina va primi deocam­dată 25 de milioane lei. Apoi d. ministru Nistor a a­rătat cum în Bucovina s’a mai înfiinţat un tribunal, anume la Rădăuţi. Când va veni legea administrativă (împărţirea ţării în judeţe) d. ministru a spus că va stărui ca să fie luate în samă interesele bucovinene. Vorbind des­pre gospodăria financiară (bănească) a statului, a a­­rătat cât de bună este ea. Birurile apasă deopotrivă asupra tuturora. Anul trecut statul a avut un prisos de 5 miliarde, pe care le-a întrebuinţat la acoperirea nevoilor sale. Aceasta dovedeşte cât de bine se gos­podăreşte cu veniturile ţării. Dacă partidele din opo­ziţie vorbesc mereu despre împrumuturi, stăpânirea noastră se sprijineşte numai pe cruţare. După aceasta a arătat munca stăpânirii pentru luminarea norodului. S’au reparat liceele din Siret şi Rădăuţi, internatul din Câmpulung, iar la Storojineţ s’a cumpărat o clădire pentru liceu. In Cernăuţi se va clădi un internat mare ca să se vie în ajutorul sătenilor cari îşi trimit copiii la şcoală. S’au înfiinţat şcoli de meserii la Vicovul de sus, Rădăuţi şi se vor face şcoli şi în alte părţi. Partidul nostru grijeşte de răspândi­rea culturii (luminii) de aceea tipăreşte cu mari cheltueli ziarul «Glasul Bucovinei», şi revista «Junimea literară». Tălmăcind ce înseamnă a face politică de ministru Nistor a spus: Politica înseamnă muncă pentru binele obştesc­ Este datoria fiecărui cetăţean să facă ase­menea politică. Partidul nostru este împotriva politicii de inbogăţire, ci el cere de la oamenii săi să mun­cească in mod cinstit şi timpul de prisos să-l jertfească pentru binele obştesc. Pe potrivnicii noştri politici, cari cu orice prilej au pentru noi vorbe de batjocură, îi poftim să desbrace haina vorbelor goale, ca s’o în­­brace pe cea a faptelor. Pentru partidele de opoziţie din Cernăuţi de mi­nistru al Bucovinei a avut cuvinte foarte nimerite şi potrivite. Aşa partidul naţional din Cernăuţi n’a dat la iveală nici un plan de muncă. Până acuma n’a făcut alta ceva decât să ne înjure. Cât despre ţărăniştii din Bucovina, aceştia nu dau semne de viaţă. Doar şeful lor din Bucureşti găseşte mereu vorbe de ponos pe socoteala noastră. Apoi d. Nistor a arătat că noi voim să trăim cu oricine în linişte şi pace. Socialiştii, aceştia sunt nişte oameni cari sunt împotriva armatei şi a capitalului, să nu se sbuciume de-a surda, ci să se supue ordi­nelor stăpânirii. Deasemenea minorităţile (cetăţenii ne­români), se bucură de toată libertatea, au aceleaşi drepturi şi datorii ca toţi cetăţenii ţării. Cu minorită­ţile dorim să trăim în bună pace şi înţelegere pentru binele şi propăşirea statului. După ce adunarea a hotărît cu o înflăcărată bu­curie să se trimită M. S. Regelui o telegramă, în care se aduc urări de deplină însănătoşire, şi o telegramă d-lui prim-ministru, arătându-i-se recunoştinţa şi dra­gostea noastră, d. ministru roagă pe cei de faţă să aducă la cunoştinţa cetăţenilor din oraşele şi satele Bucovinei munca neîntreruptă pe care organizaţia par­tidului nostru o depune pentru înălţarea şi întărirea ţării. Deosebit de frumoasa sa cuvântare d. ministru Nistor a încheiat o cu cuvintele: Să duceţi salutul nostru tuturor gospodarilor din Bucovina. Alte cuvântări După d-nul ministru Nistor urmează la cuvânt d-nul deputat Nicu Flondor, primarul oraşului Cernăuţi, care într’o frumoasă cuvântare arată munca neobosită, desfăşurată de comisia interimară pentru îmbunătăţi­rea trebilor obşteşti ale oraşului Cernăuţi. Pe când în anul 1922 cheltueiile Primăriei întreceau cu 16 mi­lioane Lei veniturile, astăzi in urma măsurilor chib­zuite, avem un venit curat de 7 şi jum. milioane Lei, cu toate că Primăria a renunţat de bună voe la multe biruri în folosul populaţiei. S’a muncit apoi şi in alte direcţii. S’a început cu­­refacerea multor străzi, stri­cate în urma războiului, s’a împrejmuit cu gard grădina publică a oraşului, s’a înfiinţat un cimitir al eroilor căzuţi; s’a mărit abatorul vechiu (casa unde se taie vite), s’au cumpărat diferite unelte şi maşini, şi s’au înfăptuit multe alte opere folositoare. Apoi ia cuvântul d-nul deputat Vasile Marcu­, care vorbeşte mai întâi despre politica economică (gospodărească) înţeleaptă a partidului liberal, care nu vrea ca bogăţiile ţării noastre să incapă pe mâni străine, ci vrea ca ţara să tragă in primul rând folos de pe urma lor. Vorbind apoi despre legea al­coolului, d-sa arată marea grijă a stăpânirii pentru sanătatea poporului nostru, care e primejduită din cauza băuturii nesăbuite a alcoolului. De acea guvernul a venit cu această lege prin care in decurs de 12 ani se va desfiinţa cu totul băutura alcoolului. Se va înfiinţa in fiecare comună un comitet care va lupta contra patimei băuturii. Nu­mărul cârşmelor se va reduce chiar în anul intâi de la 100 mii la 30 mii. Rachiul, ce se va vinde in timpul acestor 12 ani, până ce va dispare cu totul, nu va mai conţine 65—80 la sută alcool, ci numai 25#/*, iar rachiu cu până la 50% alcool se va vinde

Next