Glasul Bucovinei, iunie 1925 (Anul 8, nr. 1841-1861)
1925-06-02 / nr. 1841
Pag. 2 .GLASUL BUCOVINEI* No. 1841 oraşul Storojineţ care întruneşte toate condiţiunile recerute de împrejurări ca să fie reşedinţă de judeţ. D-le Deputat, aţi făcut bine, mult bine nu numai locuitorilor din circumscripţia Dumiavoastră ci tuturr locuitorilor din ţară, cari Vi s’au adresat eu vr’o durere sau rugăminte. De aceea suntem ferm convinşi că D-Voastră împreună cu domnul Ministru Dr. Nistor şi cu ceilalţi domni parlamentari din Bucovina ne veţi satisface dorinţa noastră cu privire la menţinerea judeţului Storojineţ, aceasta numai spre binele şi folosul nabiunei şi a întregei ţări care prin buna cârmuire de astăzi a ajuns a fi o ţară respectată în lume. Convinşi că dorința noastră ne va fi împlinită, Vă urăm atât D-Voastră d-le Deputat cât şi d- lui Ministru Dr. Nistor şi celorlalţi domni Deputaţi ani mulţi şi spor la toate în folosul neamului şi al ţării întregi. Cuvântarea d-lui Şlemcu a fost des întreruptă prin aplauze, publicul ovaţionând pe d. Ministru I. Nistor şi d. deputat Dr. A- Morariu. D-l Dr. Bardich se scuză că nu stăpâneşte încă pe deplin limba română ca să poată vorbi fără greş Intr’o adunare atât de mare. Vorbind în limba germană, stăruie şi dânsul asupra argumentelor prin cari se arată necesitatea existenţei şi pe mai departe a judeţului Storojineţ- Orăşenii ca şi toată populaţia judeţului au toată încrederea în d-l deputat Dr. A. Morariu- Dânsul a sprijinit totdeauna toate cauzele bune din judeţ. Şi se ştie că d-1 deputat Dr. A. Morariu este foarte respectat şi la Bucureşti şi că cuvântul d-sale are mare greutate. Roagă şi dânsul pe d-1 deputat să stăruie in favoarea judeţului Storojineţ Dânşii îl vor sprijini şi pe viitor pe d-1 deputat cu toată încrederea şi hotărirea. Cuvântarea d-lui Nestor Caplun Urmează apoi la cuvânt d-1 Nestor Caplun, învăţător din Panca- D-sa vorbeşte în limba ruteană arătând că ia cuvântul pentru a lămuri pe aceia dintre cei de faţă, cari incă nu ştiu să vorbească şi nu înţeleg decât ruteneşte. D-1 Caplun zice intre altele, că iată a sosit vremea când toate naţiile au ajuns la dreptul lor şi la libertate deplină in tara lor. Şi poporul românesc şi-a făcut unirea tuturor fiilor săi, zdrobind nedreptăţile cu cari Austro-Ungarii încătuşaseră o bună parte a ei. Austria — zice d-l Caplan — a răpit pe vremuri Ţara românească a Bucovinei. Austria a încercat să înstrăineze această ţară. Dar ea a fost şi este românească , căci la Putna zac osemintele marelui Voevod Ştefan cel Mare, la Suceava a fost capitala Moldovei. Rutenii din Bucovina sunt în cea mai mareparte Români desnaţionalizaţi, căci dacă în comuna Panca sunt oameni cari au nume ca Negrea şi Stârcea, doar nimeni nu poate spune că ei sunt ruteni, deci astăzi nu ştiu să vorbească decât ruteneşte. Dar noi, continuă d-l Caplin, cetăţenii cari vorbim limba ruteană suntem oameni de ordine şi avem toată dragostea pentru Tron şi Ţară. Şi noi cari suntem gospodari ca şi Românii avem interesul ca judeţul Storojineţ să fie menţinut aci în partea de miazănoapte a Bucovinei, pentru ca în contact cu elementul românesc să ajungem a vorbi cât mai curând limba românească. D. Caplan Încheie cu un călduros apel, adresat parlamentarilor bucovineni, pentru menţinerea judeţului Storojineţi.] După cuvântarea d-lui N. Caplun, d. institutor şi viceprimar, I. Gherman intr’o bine simţită cuvântare stăruie asupra tuturora argumentelor cari se pot cita în favoarea județului Storojinet- Rămânerea acestui judeţ va fi un mare bine pentru populaţie. Tot aşa de mare ar fi răul ce ni l-ar pricinui pierderea acestui judeţ. De aceia se cuvine ca toţi locuitorii să fie strâns uniţi în chestiunea judeţului Storojinet Pentru a arăta această solidaritate propune o moțiune, pe care apoi d. preşedinte al adunării o£aduce la fine la votare. Şirul cuvântărilor îl încheie d. deputat Dr. A. Morariu. Cuvântarea d-lui deputat Dr. Aurel Morariu D. deputat Dr. A. Morariu rezumează expunerile tuturor vorbitorilor şi Insistă asupra faptului că şi caracterul acestei adunări este de ordin politic. El este de ordin politic fiindcă problema care e pusă la ordinea zilei este desigur de eminent interes obştesc şi fiindcă în această chestiune toţi cetăţenii judeţului Storojineţi fac uz de drepturile lor civice garantate prin democratica noastră Constituţiune deliberând şi hotărând în adunare publică-Dar caracterul politic al acestei adunări — zice d- Dr. Morariu — trece peste cadrul unei acţiuni politice de partid şi aceasta o dovedeşte întreg decursul adunării in care au luat cuvântul membri ai partidului national-liberal, in numele partidului national d. Aurel Nichitovici, în numele minorităţilor d. avocat Dr. Bardich şi d. învăţător Caplan. Toţi vorbitorii au fost unanimi în a aproba acţiunea de menţinere a judeţului Storojineţ în viitoarea organizaţiune a statului român, şi această îmbucurătoare unitate şi solidaritate a tuturor cetăţenilor din acest judeţ dă întrunirii şi scopului politic ce ea urmăreşte o deosebită prestanţă. Fireşte, continuă d-l dep. Dr. A. Morariu, atunci când e vorba ca din cele 11 judeţe administrative ale Bucovinei să ne rămână mai puţin chiar decât jumătate din ele, adversitatea şi concurenţa între dferitele regiuni ale Bucovinei este inevitabilă. Nu trebue prin urmare să ne mirăm că de pildă cetăţenii din Vijniţa au pornit o campanie împotriva noastră a judeţului, afirmând chiar în memorii scrise distribuite şi pe la Bucureşti lucruri cu totul inexacte, ar, zice d-l Dr. Morariu, Ii s’a spus domnilor din Vijniţa la timp că mai bine ar fi să se intereseze pentru menţinerea la Vijniţa a unei administraţii de plasă, căci, mai curând ar putea reuşi. D-l deputat Dr. A. Morariu arată apoi că în cadrul argumentelor ce se invocă pentru menţinerea diferitelor prefecturi îndeobşte se pot distinge două categorii de elemente, unele de natură generală, privind interese de stat şi naţionale, altele de caracter pur local, privind mai mult interese economice şi sociale ale locuitorilor din partea locului. Desigur în deslegarea chestiunii viitoarelor judeţe toate aceste argumente vor trebui avute în vedere, şi mai sigură va fi reuşita acelora, a căror argument de caracter local se vor acoperi întocmai cu argumentele de natură generală, de cari autoritatea centrală trebue mai des să ţină seama. Făcând un rezumat istoric al oraşului şi al circumscripţiei Storojineţi, d-l deputat Dr. A. Morariu conchide că şi în ce priveşte vechimea acestei aşezări şi organizaţiuni administrative nimeni din cuprinsul Bucovinei nu poate avea cu mai multă tărie de partea sa argumentul istoric Încă de pe la anul 1448, de pe vremea lui Roman-Vodă aşezarea Storojineţului este amintită în urbele moldoveneşti. D-l Dr. Morariu insistă apoi asupra caracterului de persoana morală şi a importanţei viitoarelor judeţe învestite cu această calitate. D-sa relevă importanţa pe care aceste judeţe — persoane juridice — o vor avea-o in viitoarea viaţă gospodărească şi încheie expunerile promiţând că va stărui cu toată energie in sensul dorinţelor exprimate în această adunare. Cuvântarea d-lui A Morariu a fost ascultată cu cea mai vie atenţiune şi a fost răsplătită cu nesfârşitele aplause ale întregei adunări care-l ovaţionează pe orator. După aceea dl deputat dă cetire moţiunii propusă de dl institutor şi vicepreşedinte Iancu Gherman. Moţiune Populaţiunea judeţului Storojineţ, întrunită azi 31 Maiu 1925 în mare adunare la Storojineţ, cere într’un glas menţinerea şi pe viitor a judeţului Storojineţ şi a oraşului Storojineţ cu reşedinţă de prefectură, având în vedere poziţia geografică, importanţa economică şi naţională a acestui judeţ şi a acestui oraş. Şi roagă pe aleşii Bucovineni şi în special pe deputatul Storojineţului dl Dr. Aurel Morariu, ca în faţa corpurilor legiuitoare să susţină această dorinţă a tuturora care este numai spre binele şi prosperarea naţiunii şi a ţării întregi. Moţiunea este primită cu aplauze şi aprobări unanime. Dl deputat şi preşedinte propune apoi de a se trivmite următoarele telegrame : M. S. Regelui Sinaia Castelul Peleş Populaţiunea Judeţului Storojineţ întrunită în mare adunare la Storojineţ azi Duminică 31 Mai, pentru a discuta şi lămuri situaţiunea acestui judeţ în viitoarea organizaţiune administrativă a ţării aduce Maiestăţii Voastre şi cu acest prilej omagiile sale de neţărmurită iubire şi devotament, exprimând cea mai adâncă bucurie pentru buna ştire a deplinei însănătoşiri a Maiestăţii Voastre. Să trăiţi Maiestate să trăiască Maiestatea Sa Regina şi întreaga dinastie. Deputatul Dr. Aurel Morariu Preşedintele Adunării D-Sale D-lui Ion I. C. Brătianu Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de Interne Bucureşti Populaţia Judeţului Storojineţ, întrunită în mare adunare în oraşul Storojineţ, azi Duminică 31 Maiu, îşi exprimă unanima sa dorinţă prin reprezentanţii sosiţi din toate părţile de a se menţine Judeţul Storojineţ şi în viitoarea organizaţiune administrativă a României întregite. Vă roagă deci respectuos cu toată stăruinţa, dar şi cu toată încrederea să binevoiţi a avea în vedere această unanimă cerere a populaţiunei şi a menţine atât pentru consideraţiuni ale intereselor populaţiei din acest judeţ cât şi în intereresul superior al statului Judeţul Storojineţ în viitoarea organizaţie administrativă. Cunoscând strălucita D-V. activitate publică de până acum, înaltul patriotism şi marea prevederea ce v-au condus în deslegarea atâtor mari probleme, suntem convinşi că argumentele, pe cari se razimă această cerere atât de justă, vor găsi o dreaptă apreciere în judecata Dvs. luminată şi privim în viitor cu toata încrederea. Primiţi omagiile noastre pentru activitatea D-V. strălucită şi atât de folositoare ţării în împrejurările destul de grele în care sunteţi chemaţi să cârmuiţi statul român. Deputatul Dr. Aurel Morariu Preşedintele Adunării. D-Sale D lui Ministru de Stat I. Nistor Bucureşti Athénee- Palace. Populaţiunea Judeţului Storojineţ, întrunită in mare adunare in oraşul Storojineţ, azi Duminică 31 Maiu, îşi exprimă unanima dorinţă ca in viitoarea organizaţiune administrativă a patriei noastre unite să se menţină Judeţul Stojineţ lărgit peste hotarele actuale cu acele comune cari cad în sfera de influenţe economice, culturale şi naţionale. Cu toată încrederea locuitorii Judeţului Storojineţ apelează la sprijinul preţios al celui mai ales dintre fii acestui colţ de ţară românesc, şi nu se îndoiesc că D-\. cunoscând atât de bine interesele noastre locale şi apreciind atât de just marile interese naţionale, veţi susţinea dreapta cerere a acestei populaţiuni cu toată hotărârea. Să trăiţi, d-le Ministru, şi D-zeu să Vâ ajute in opera de consolidare a patrii noastre întregite, ce o desfăşuraţi cu atâta spor şi devotament alături de iluştrii D.V. colaboratori. Deputatul Dr. Aurel Morariu, Preşedintele Adunării Aceste telegrame au fost primite şi aprobate cu cel mai mare entuziasm. Cu aceasta s’a sfârşit această impozantă adunare, care a decurs în cea mai mare linişte şi în cea mai cordială atmosferă de demnitate. D. Deputat Morariu mulţumeşte tuturor celor de faţă pentru frumoasa şi doamna manifestaţie cetăţenească şi declară adunarea de închisă. Clipul puterii in istorie Cuvântările rostite la deschidere Joi 28 Maiti c. a avut loc la Fundaţia Carol al doilea congres al profesorilor de istorie din ţară. Congresul s-a deschis în prezenţa A. S. R. Principele Carol şi a d-lor miniştri Dr. C. Angelescu, I. Nistor şi Lapedatu. Primul a luat cuvântul d. Moisil, care în ruviite alese a salutat în numele comitetului de organizare pe A. S. R. Principele Carol, mulţumindu-l pentru atenţia ce arată şi cinstea ce o face profesorile de istorie, luând parte la congresul lor. Relevă sacrificiile ce Dinastia, alăturea de poporul român, le-a făcut pentru a păstra ţara şi fiinţa noastră naţională şi inchee aducându-l prinos de credinţă şi devotament. A. S. R. Principele Carol luând cuvântul, a spus următoarele: Cuvântarea A. S. R. Principelui Carol Am fost foarte îmbucurat când am primit să viu în mijlocul vostru cu prilejul congresului profesorilor de istorie. Am venit fiindcă această tagmă, această breaslă a profesorilor mi-e dragă, am venit fiind adânc convins de importanţa faţă de naţiune a învăţământului istoriei. Mai ales în ziua de azi când oricine e dispus să uite trecutul şi a crede că numai ceea ce face el azi e bine, cred că învăţământul istoriei face ca fiecare să vadă că şi în trecut au fost oameni mari, s-au făptuit lucruri mari. Acest învăţământ are importanţă primordială căci el pune pe temelii solide viaţa popoareor. Cred că profesorii de istorie au rolul nu de a face din istorie o înşirare de fapte cronologice, ci de a fi îndrumătorii sufleteşti ai tineretului prin exemple vii; trebuie să scoată învăţăminte trecute pentru întărirea viitorului. Nu are mare importanţă că în anul cutare sa întâmplat cutare fapt, ci de ce s' a întâmplat şi să vadă urmările lui asupra vieţii popoarelor. Eu care mă ocup cu f fapte de cultură văd în istorie închegarea şi desvoltarea neamului. Istoria cronologică de până azi nu mai poate fi despărţită de Istoria culturală, deci de viaţa popoarelor. Le urez spor la muncă şi succes ca să nnvingă şi pe cei neconvinşi de importanţa acestei ramuri a învăţământului. Alte cuvântări De ministru Dr. C. Angelescu a relevat importanţa iniţiativei luate de profesorii diferitelor specialităţi de a se întruni în congres pentru a