Glasul Bucovinei, iulie 1925 (Anul 8, nr. 1862-1887)

1925-07-01 / nr. 1862

Cernăuți, Miercuri 1 Iulie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII, Nr. 1862 din 23 Martie ]g04 M ORGflfc , lONflL ROfflflNESC Port° Liberconf. /e Ziarul: Telefon Nr. 61 v , vf. pt «« tu 3*8 1«l, p* Vi *o 20# 1st, p» tr«l Iun! 10« Iii, ptn&x țărani zicale, p* ua an 200 l«l, p« V, an 120 iti, pa trei luni M lei. Nana! numim! de Duminici: pe un an 80 lei, pa ui an SC III, p* trai luni 30 lai. Pentru striinitata pa un an ÎOft lai, pe u/i an +00 lai. Plătit* s* (ac I* sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Se primele noma! articolecălite. Masnerteele mae înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLine s* calculează după tarif şi k primesc la idmt* alstradle: Strada lancu Flondor No. 33 Pnatru Inlette In interiorul ziarulu fac orei tun eu MV» Parul ae Judecaţi la CornluJI.A APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 REONRVENTUL: Şcoala cooperatistă Am arătat la acest loc, că organizarea cooperatistă este unul din mijloacele cele mai puternice pentru ridicarea nivelului cultural şi moral al societăţii. Dar această organizare fiind bazată pe o înaltă şi foarte avansată idee socială, acea a solidarităţii sociale în opoziţie cu idea luptei de clasă, mişcarea cooperatistă nu poate lua un avânt mai mare, dacă populaţia nu va fi pregătită să priceapă rostul ei social şi moral. In consecinţă, pentru a putea trece la organizarea temeinică de cooperative, trebue format mai întâi mediul prielnic acestei mişcări. Nu ne putem lăuda că la noi, în Bucovina, ideea cooperaţiei ar fi pătruns în conştiinţa poporului. Băncile populare sistem Raiffeisen n’au putut crea o mişcare cooperatistă în adevăratul sens al cuvântului. Cauzele sunt diferite: sistemul însuşi prea îndepărtat de realităţile acestei vieţi pământeşti; războiul care a pus capăt unor începuturi frumoase ; cauza principală însă este lipsa de educaţie în acest sens atât a poporului cât şi mai ales a intelectualilor, deci lipsa de cadre, de conducători pătrunşi ei înşişi de adevărul şi valoarea înaltei idei sociale a cooperaţiei şi elucidaţi complect asupra problemelor ce le pune şi a mijloacelor de realizare. Cursurile de contabilitate, a căror însemnătate nu se poate trece cu vederea, organizate pe vremuri de fosta centrală a băncilor populare, nu au dat pe propagandiştii unei mişcări sociale. Aceasta din cauză că s’a făcut numai contabilitate şi s’a ignorat aproape cu desăvârşire educaţia în sens cooperatist a celor ce ar fi trebuit să devină pionieri. Idea cooperaţiei nu a fost elucidată, nu a fost răspândită prin acele cursuri. In consecinţă băncile populare sistem raiffeisen au devenit azi bănci... ca oricare alte bănci şi numai asta, nicidecum focare de înălţare culturală şi morală. Desigur şi din cauza unui defect, am putea spune, organic, baza unei organizaţiuni cooperatiste fiind cooperaţia de ceas,nu — celelalte organizaţiuni cooperatiste nefiind decât „o părticică din organizaţia integrală a cooperativelor de consum“ cari, „formează cheia unei temeinice organizări a cooperaţiei“ — băncile populare n’au putut îndeplini partea mai greu de realizat a programului cooperaţiei, educaţia în acest sens. Mişcarea mai accentuată a cooperaţiei de consum se găseşte însă, la noi în Bucovina, abia la primele ei începuturi, cari nu sunt decât dibuiri mai mult sau mai puţin reuşite. Cauza ? Lipsa de propagandă mai puternică, rezultând din lipsa de cadre, de oameni edificaţi cât se poate de complect asupra tuturor problemelor cooperaţiei şi mijloacelor de realizare, idealişti convinşi şi totdeodată oameni practici, în stare să dea suflul realităţii, al vieţii unei idei mari şi generoase. De aceea, avem nevoie de şcoală, pentru formarea acestor cadre, a pionierilor de propăşire economică, culturală şi morală a poporului nostru. Idealul ar fi ca, în scop de propagandă, să se predeie în toate şcolile de toate gradele un curs de cooperaţie, în special asupra principiilor cari stau la baza ei, iar pentru formarea personalului ce stă nemijlocit în serviciul ideei să avem o şcoală specială de educaţie cooperatistă. Acestea toate fiind însă în funcţie de mijloace materiale suficiente, cu a căror posesiune de asemenea nu ne putem lăuda, nu ne avem. De aceea iniţiativa luată de conducătorii mişcării cooperatiste de a organiza — cu mijloace puse la dispoziţie de unităţile de toate gradele — un curs sumar de cooperaţie şi contabilitate este bine venită şi nu va întârzia să aducă foloase reale mişcării. Timpul de o lună este, ce e drept, scurt, dar programul *) astfel alcătuit că oricine se va simţi îndemnat să-şi lărgească cunoştinţele, va avea ocazie să-şi însuşiască noţiunile elementare , pe baza cărora, prin lectura corespunzătoare ce i se va indica, îşi va putea complecta ceea ce din cauza timpului scurt, destinat cursurilor, nu va fi posibil a i se arătă mai pe larg. ••o«Aurel Qorofteiu m m eleotsroli a pili mm înjghebată sub presiunea poftei de a veni odată la putere, opoziţia coalizată a pornit cu un mare entuziasm pe drumul care i se părea că o duce la ţintă. A făcut obstrucţie şi scandal în Parlament, a ţinut adunări în sala Dacia în care s’au rostit cuvinte luate din vocabularul demagogiei, dar toate acestea n’au reuşit să-i creeze o popularitate favorabilă în sânul masselor şi deci nici n’avurâ darul să împingă opozţia coalizată măcar cu o schipâ înainte spre ţelul atât de ahtiat. Cum cuvintele pătimaşe nu avură nici un ecou în opinia publică şi cum şefii acestei opoziţii trebuiră să constate că guvernul naţional liberal se bucură azi de cea mai neclintită şi deplină încredere a cetăţenilor ţării, i-a părăsit entuziasmul luptei. Unitatea coaliţiei a început să se afirme prin neînţelegeri şi certuri. Astfel în vederea alegerii de senator de la Chişinău opoziţia unită îşi pusese la început trei candidaţi. Numai în urmă d-1 Lupu l-a putut determina pe d-1 Maniu să susţie candidatura ţărănistului Alexandri, care acesta să candideze în numele opoziţiei coalizate. Coaliţia naţionalilor cu ţărăniştii începe să se zdruncine prin acţiunea tachiştilor şi cererea limpede rostită a d-lui Ştefan Popp în sensul ca partidul naţional să se desfacă de ţărănişti. Astăzi ţărăniştii se găsesc în plină campanie electorală în vederea alegerii de senator de la 2 şi 3 iulie din scaunul vacant de la Chişnău. Lupta între ţărănişti şi averescani se dă cu toată înverşunarea. Prin satele Basarabiei din ţinutul Chişinăului ţărăniştii fac adunări, în care spun că reuşita d-lui Alexandri va aduc cu sine un guvern al ţăranilor, care va da gratuit pământ ţăranilor, va ierta de biruri pe cei săraci, va pune impozite grele pe ciocoi, va desfiinţa jandarmeria şi că acest guvern al ţăranilor va încheia pace cu sovietele dela Moscova. V. Cazimir, deputat ţărănist, cu prilejul unei adunări într’un sat a lăudat acţiunea bandelor bolşevice dala Tatar-Bunar şi a a avut îndrăzneala să spue că sovietele n’au nici un amestec în lovitura ce s’a dat în această localitate. Deci propaganda electorală ţărănistă caută să aţâţe massele la o mişcare contra aşezămintelor statului şi a luat un caracter pur anarhic. Dar se putea altfel când satele din Basarabia sunt cutreerate de d-ni Lupu, Stere și Mihalache ? Ne-am mira si-i au *) In altă parte a ziarului publicăm programul, într’adevăr foarte bogat și instructiv. (N. R.) zim vorbind altfel pe ţărănişti, cari azi se găsesc în tovărăşie cu partidul naţional de sub conducerea d-lor Iorga şi Maniu. In satul Bujor d. Lupu, insoţt de alţi deputaţi ţărănişti, s’a întâlnit cu propagandişti averticani, între cari era şi un domn Leca. Atunci cel ce a primit telegrama dela Smirnov din Moscova, a îndemnat populaţia să ia cu pietre pe averescani. In cele din urmă s’a încins o bătaie între d-nii Lupu şi Leca, primul alegându-se cu contuziuni pe faţă. Dacă ţărăniştii fac în Basarabia propagandă electorală în formă anarhică, îndemnând populaţia la revoluţie, guvernul veghează ca liniştea în Basarabia să fie menţinută şi ca cei ce ar îndrăzni sâ tulbure ordinea să simtă imediat sacţiunile legii. Alcătuirea primelor liste provizorii electorale comunale Din partea Primăriei primim următoarelesupliment la publicaţia No. 2 Bir. elect. cor. din 28 II 1925). Considerând redactarea definitivă a dispoziţiunilor art. 156 al legii pentru unificarea administrativă din 14 Iunie 1925 Monitorul Oficial No. 128, care prevede pentru alegători pe lângă alte condiţiuni o vârstă de numai 21 ani împliniţi şi domiciliul real de cel puţin un an în comună, unde urmează să-şi exercite drepturile lor . Având în vedere faptul, că conform publicaţiunii susmenţionate anterioare s’au anunţat şi s’au înscris în listele provizorii numai persoane cu vârsta de 25 ani în sus. In scopul complectării listelor întocmite ordonăm între altele, precum urmează : Se vor anunţa ulterior în baza unei declaraţii în scris adresate Primăriei Cernăuţi şi acei cetăţeni români înscrişi în registrele de naţionalitate în alte localităţi ale teritoriilor alipite cât şicetăţenii români din vechiul Regat, cari s' au născut în timpul dela / 19 1900—19 1904 şi au domiciliul lor real în Cernăuţi de cel puţin un an (pe ziua de / 19 1925). Se va alătura acestei declaraţii certificatul de naţionalitate eventual alte dovezi, care probează cetăţenia lor şi adeverinţa din partea biroului de populaţie (Prefectura poliţiei) despre domiciliul lor real la Cernăuţi. Formularele pentru aceste cereri se vor ridica contra cost de regie, la Biroul Primăriei (etajul I, camera No. 47), se vor complecta cu datele necesare şi se vor preda la acest birou zilnic între orele 11—13 până cel târziu 15 iulie 1925. Cetăţenii români înscrişi în registrul de naţionalitate al oraşului Cernăuţi născuţi în timpul susindicat se vor înscrie în listele electorale din oficiu, neavând deci nevoie a înainta cereri de înscrieri. încasările din primele 5 luni bugetare Bucureşti, 28 (Radar) — Ministerul de externe şi de finanţe lucrează la strângerea materialului statului privitor la incasările din primele 5 luni bugetare. Se notează un plus peste prevederi de 662 183.950 lei. Exportul e de 478.906 tone în valoare de 1.240.694.446 lei.