Glasul Bucovinei, septembrie 1925 (Anul 8, nr. 1911-1931)

1925-09-01 / nr. 1911

pc «w nux $m lai, p* Vi »■ 20® Ici, m trsl luai 10« Iul, sta&a ttrui stiai*, pa km tu ao* lai, pa Vi »■­­21 lai, pa trai luai » laL Niuoal mmt rai da Daaialti, pa na aa M lai, pa Vi o 90 lai, pa trai luai 30 laL Pantra ctrftiaitata pa aa aa m lai, pa V/i U 4M laL Pift0io M fac la aed Iul daruiui. Redacţia şi Administrația Cernăuți, Strada lancu Flondor Nr. 32 la primea« numai articole la citita, MaanriM« «a •o Inapoiaii. ANUNȚURI Sl RECLAME ii alcsl­axft «tapă tarif si sa primesc la ainst* alstrsff«? Strada lăncii Roadar Nr. 32 titlu «aavrata la ia tartorul aia rulai «a arai taxa au N% rarii da Judecata la Caro­ust. ABONAMENTUL: Iată Realitatea După trei ani şi jumătate de guvernare, pornită în împrejurări extrem de critice pen­tru ţară dar încununată de reale succese re­cunoscute de lumea românească obiectivă, guvernul actual continuându-şi opera de or­ganizare şi consolidare a intereselor cetăţe­neşti, a publicat în conformitate cu dispozi­­ţiunile legii respective alegerile pentru Came­rele de agricultură. In aceste alegeri urma deci să se înfăptuiască prin voturile celor in­teresaţi ideea de organizare a agricultorilor noştri în jurul unor instituţiuni pe cari ac­tualul guvern l-a înfiinţat prin legea votată anul acesta de actualul parlament, instituţiuni pe cari acest guvern le-a pus la îndemâna ce­tăţenilor. Alegerile din 25 August a. c. sunt desigur şi prin modul cum s-au efectuat o dovadă că guvernul înţelege să continue a-şi face ca şi până acum toată datoria şi deci, în legătură cu înfiinţarea camerelor agricole, a pune în aplicare fără nici o restricţiune democraticul principiu al efectivităţii, principiu stabilit în chiar legiuirea făurită de acest guvern. Astăzi suntem după alegerile pentru ca­merele de agricultură. Şi e într’adevăr inte­resantă şi foarte instructivă atitudinea pe care diversele grupări de interese politice o iau faţă de rezultatele pe care le-au dat alegerile din 25 August a. c. Presa duşmănoasă guvernului liberal în toate împrejurările semnalează rezultatul a­­cestor alegeri ca un eveniment politic de ran­gul întâiu. Toate suratele din str. Sărindar văd in Incertitudinea haosului de partide con­glomerate, reprezintate prin listele aşa numitei opoziţii, unite, „uşurându-se sarcina Regelui,“ ele descopăr „verdictul ţării“ şi doar asupra unui lucru nu­ au curajul să insiste : să lă­­muriască al cui e pretinsul succes politic cu­cerit în ziua de 25 August a. c. şi cine a­­nume din harababura politică naţională — ţă­rănistă — iorghistă—cuzistă —argetoianistă— fascistă ar trebui să fie acum grupuleţul po­litic spre care să se îndrepte privirile Coroanei. Ar fi să nu ne dăm seama de psiholo­gia acestor ahtiaţi de putere dacă ne-am mira de exageraţiunile şi tendenţiositatea lor în ceia ce priveşte aprecierea rezultatului alege­rilor de cari ne ocupăm. Şi tot astfel ar în­semna că încă n’am reuşit să ne dăm seama de adevăratele sentimente ce ni se poartă «bunii noştri prieteni» de la Cernăuţi dacă ne-am mira cetind în legătură cu aceiaşi pro­blemă insolentele lor insinuaţiuni debitate îm­potriva actualului guvern al ţării în articole ca «Unpolitische Wahlen», publicat In «Allge­meine Zeitung» «Sie sind gekündigt», publicat în «Morgenblatt» etc. Atitudinea acestora din urmă Iţi evocă scârbosul chip al lichelei care tămâiază atunci când crede că poate profita şi scuipă atunci când crede că ar fi sosit momentul pentru a se insinua în vederea asigurării profitului şi pentru viitor.. * D. Iorga comentează rezultatul alegerilor pentru Camerele de­ agricultură şi conchide, îndemnând aşa zisa „opoziţie unită“ să se uniască pentru a putea da ţării un nou gu­vern. Formula acestui plum desiderium nu e nouă. Brutalitatea nenorocitelor palme de la Zguriţa au iniţiat-o în forma unei coaliţii ad­­hoc cu programa limitată a răsturnării gu­vernului... De atunci şi până astăzi ea n’a făcut nici un progres... Haosul rezultatului electoral, pretins politic, din 25 August a. c., trezind veleităţi, fireşti de altfel, pentru re­partizarea reală între naţionali şi ţărănişti a „succeselor“ mai curând va distruge şi înce­putul de apropiere între opozanţi decât să-i poată uni asupra imposibilului. Fixarea unui program comun de guvernare... Mai mult decât oricând d. Iorga se crede chemat a lansa magica chemare pentru uni­rea definitivă a celor ce nu se vor uni nici­odată... Astăzi ţărănistul C. Stere crede a avea mai mult motiv decât oricând altă­dată de-a se bucura de succesul partidului său şi de apropierea tot mai mult—după pă­rerea d-sale—a izbăvirii roşii. D. C. Arge­­toianu, însărcinat de atâta timp cu redacta­rea „programului de viitoare guvernare“ a opo­ziției coalizate, e mai sceptic “astăzi și mai neîncrezător decât oricând altădată... Iată rea­litatea L.--------------------9000-------------------­ Situaţia primului semestru financiar pe 1925 Ministerul de finanţe publică situaţia execuţiei bugetului 1925 pe primul semestru, adică de la 1 Ianuarie până la 30 Iunie 1925 Socotelile primului semestru încheindu-se, se poate vedea mai clar re­zultatul execuţiei bugetului pe anul 1925 şi se va putea preciza dacă evaluările bugetare îa venituri, vor fi acoperite prin încasări efective. In bugetul a­­nului 1925 prevederile sunt in sumă totală de 31.750.000 000 care urmează să se încaseze în 18 luni (exerciţiu) iar nu numai în 12 luni (an financiar), prin urmare pentru a se stabili cota lunară de încasări trebuie să deducem în prealabil încasările probabile ce se fac în lunile complimentare ale anului financiar 1 Ianuarie—30 iunie 1926). In anii precedenţi aceste încasări au fost de cel puţin 10—15% din totalul bugetului, deci dacă avem în­­vedere aceasta, putem stabili cota lunară de încasări la o sumă de 2.248.900.000 lei. In acest mod dacă calculăm situația încasărilor pe primele 6 luni, avem următoarea situație: Incasări de la 1 Ianuarie—30 Iunie a. c. lei 14.094.880-819,49.­­Cota lunară de incasări stabilită după cum s-a arătat mai sus, pentru 6 luni de zile este de 13.493.400 de mii lei, deci o diferență în plus de încasări de cei 601.480.819,49. Aşa­dar în primele 6 luni, când în­casările Statului sunt mai mici, evaluările bugetare au fost complet acoperite. Lunile următoare înce­pând cu luna August și până la Decembrie 1925 in­clusiv, sunt lunile cari dau cele mai mari încasări și deci din acest punct de vedere acoperirea buge­tului este asigurată. --------------------••••--------------------­ De la Expoziţia din Chişinău. — Expoziţia generală şi Târgul de mostre din Chişinău s’a deschis în ziua de 17 August a. c. Ea este vizitată până acum de mii de oameni. Expoziţia rămâne deschisă în întregime până la 30 Septembrie a. c, vizitatorii beneficiind până la această dată de reducerea pe C. F. R ­. S. Regele la Timişoara Ziarul «Nădejdea» din Timişoara scrie: M. S. Regele Ferdinand şi-a exprimat dorinţa de a vizita expoziţia agricolă zootechnică, ce are loc în luna Septembrie în localitate. Pre­zenţa M. S. va avea darul să dea şi o mai mare importanţă expoziţiei, pentru reuşita că­reia se fac dealtfel mari pregătiri. Prezenţa M. S. In mijlocul bănăţenilor, nu poate decât să ne bucure, în deosebi pentru că In 20 Septem­brie începe expoziţia agricolă, care va putea să dea M. S. o oglindă fidelă asupra muncii ce se înfăptueşte pe acest ogor în Banat. -#199- Consiliu de miniştri Membrii guvernului s au întrunit Joi, 27 August în consiliu sub prezidenţia d- lui Ion I. C. Brâtianu. S-a aprobat deschiderea u­nui credit special de 20 de milioane lei pentru ajutorarea împroprietăriţilor colonizaţi în Ardeal şi Cadri­­later în preajma hotarelor, ca sa-şi construiască căminuri. S-a aprobat regulamentul, propus de d. ministru al agriculturii Al. Constantines­cu, pentru intensificarea productivităţii islazurilor co­munale, obligându-se comunele să semene tripol şi lucerna. In regulament se prevede şi o folosire mai raţională, ca până acum, a islazurilor, ca să se asigure fertilitatea pământului. S’a expus consiliului situaţia aprovizionării Basarabiei şi s'a arătat, că pe lângă cele peste o mie de vagoane de porumb şi de grâu împărţite, sunt în curs de transport încă o mie de vagoane de grâu de sămânţă expediate din Cadrilater, pentru re­giunea de sud a Basarabiei şi din Ardeal şi Botoşani- Dorohoi pt. jud. din nordul Basarabiei. S'a aprobat deschiderea unui nouţ credit de 50 de milioane lei care să fie întrebuinţat tot pentru lucrările de şosele din Basarabia. S'a luat dispoziţia să se intensifice şi să se zorească aceste lucrări, între­­buinţându se cât mai multe braţe. D. general Moşoiu, ministru de lucruri publice, a primit în­sărcinarea specială să se ocupe de aproape de ac­celerarea acestor lucrări şi de întrebuinţarea păl­maşilor basarabeni. Guvernul s-a ocupat de întocmirea progra­mului de deschidere­i a expoziţiei regionale, de la Chişinău, în care se vor înfăţişa produsele Ba­sarabiei, rămânând ca data inaugurării să fie fixată, după ce se va lua avizul M. S. Regelui, care şi-a exprimat voinţa de a asista la solem­nitatea aceasta. Consiliul a ratificat proiectele de lege pentru reorganizarea şi unificarea coopera­ţiei şi asigurărilor sociale, prezentate de d. mi­nistru N. D. Chirculescu, autorizând depunerea lor în Parlament, imediat după deschiderea se­­siunei de toamnă. S'a hotărît ca reforma de unificare admi­nistrativă, votată la sfârşitul sesiunii parlamen­tare trecute, să fie aplicată, în ce priveşte îm­părţirea nouă judeţeană şi administrativă, cu în­cepere de la 1 octombrie a. c., iar în ce priveşte

Next