Glasul Bucovinei, septembrie 1925 (Anul 8, nr. 1911-1931)
1925-09-01 / nr. 1911
Pag. 2 .GLASUL BUCOVINEI* bugetul. "(lela / ianuarie 1926. Consiliul a discutat ţi hotărît persoanele, care să fie numite In consiliul superior administrativ care va veghea la aplicarea ţi respectarea principiilor ?ioui legi administrative. D. G. G. Mârzescu, ministru de justiţie, a expus consiliului economia proectelor de legi pentru reorganizarea Curţii de casaţie şi a Curţilor cu juri. Consiliul a ratificat aceste proecte autorizând pe d. Mârzescu să le depună în Parlament, la redeschidere. Diminitru Mârzescu a mai supus cunoştinţei consiliului lista persoanelor care urmează a fi numite în consiliul superior legislativ. C. N. D. Chirculescu, ministrul muncă şi cooperaţiei, a arătat că lucrările pregătitoare pentru alcătuirea Camerelor de muncă sunt gata. Alegerile pentru aceste Camere vor avea loc la toamnă. D. Ion I. C. Brătianu, preţeduntele Constituită, a comunicat consiliului, că M. S. Regele se înapoiază din străinătate, unde ţi-a terminat cu succes curaţi va sosi Miercuri, 2 Septembrie, la ora 11 şi 50 a. m., la Sinaia, unde va rămâne să se repauzeze până la toamnă. In gara Sinaia, M. S. va fi întâmpinat de A A. U. RR. Principii moţteuiton Carol şi Elena, de membrii guvernului, în frunte cu d. gen. A. Vâitoianu, preţedintele interimar al consiliului, S. Sa Patriarhul Miron Cristea, precum şi de Casa regală civilă ţi militară ţi de autorităţile locale. Pe timpul absenţei d-lui preţedinte al consiliului din ţară, interimatul ministerului de interne va fi ţinut de d. Nistor. D. ministru de externe I. G. Duca, va pleca în ziua de 1 Septembrie la Geneva să reprezinte ţara la consiliul Societăţii Naţiunilor, care se întruneşte la 11 Septembrie. Interimatul externelor va fi ţinut de d. ministru G. G. Mârzescu. S-a hotărît apoi ca imediat după discuţia la Mesaj, Parlamentul, care se va deschide — după cum se ştie — la 15 octombrie să ia în discuţie următoarele proecte de legi: bugetul, proectul de lege al băuturilor spirtoase şi al combaterei alcoolismului, codul cooperaţiei şi al asigurărilor sociale, reorganizarea Casaţiei şi Curţilor cu juri, regimul cultelor, reforma învăţământului particular, reorganizarea ministerelor, reforma electorală, etc. Consiliul a luat sfârşit la orele 8. ..... " 1 1 tt O 0. • „1. . Preoţimea din Basarabia dă semne bune de unificare sufletească Un fapt îmbucurător s’a putut constata cu ocazia Congresului preoţilor din întreaga ţară, care s’a ţinut anul acesta la Cernăuţi în zilele de 25 şi 26 August. Pe lângă cele câteva sute de preoţi din Regatul vechiu, s’au prezentat şi delegaţiuni din provinciile alipite. M’a interesat in special atitudinea preoţilor din Basarabia, pe cari am avut ocazia sâ-i cunosc destul de bine. Intr’o vreme preoţii din această parte a ţârii, au stat cam rezervaţi faţâ de orice manifestare a fraţilor din Regat şi celelalte provincii. Şi aceasta nu din vina S.lor, ci din vina vremurilor. E drept, că erau şi mai bine organizaţi, iar cei câţiva preoţi basarabeni cari au trecut Prutul dela „Unire“ încoace cu cliente ocazii, s’au cam înspăimântat de lipsa de organizaţie a clerului din Regat, dar mai ales de sărăcia şi de umilinţa lui. Li se părea poate preoţilor basarabeni că dacă se vor apropia prea tare de cei din v. Regat, se vor molipsi şi S. lor da sărăcie şi câ vor intra disensiuni şi în rândurile lor atât de strâns unite până acum. Şi cine mai ştie încă şi ce alte gânduri vor mai fi trecut prin mintea acestei preoţi mai, peste care trecuse ameninţător şuvoiul bolşevic. Incet-incet însă, ghiaţa acestei temeri şi rezerve a început să se topească şi cred că nu e departe vremea, când preoţimea ortodoxă de pe întreg cuprinsul ţârii noastre, se va face „o apă şi un pământ“. Lucrul acesta s’a putut constata uşor din cele observate la ultimile două congrese preoţeşti. Anul trecut la Congresul ce s’a ţinut in Bucureşti, au luat parte numai doi preoţi din întreaga Basarabie şi unul a făcut câteva declaraţiuni sumare de adesiune şi colaborare. Anul acesta însă, la Congresul de la Cernăuţi, am putut constata cu bucurie prezenţa a şaptesprezece preoţi basarabeni pe cari i-am cunoscut, de nu cumva va fi mai fost şi alţii, pierduţi prin mulţimea congresiştilor. Aceşti preoţi, au urmărit cu un viu interes toate desbaterile congresului şi patru din ei au şi luat cuvântul de mai multe ori, fie clarificând şi lămurind unele chestiuni din ordinea de zi, fie aducând şi propuneri noui la congres. Iată dar, că această preoţime — căreia pe nedrept i s’a aruncat epitete nepotrivite — nu mai vrea să rămână izolată, ci doreşte cu tot dinadinsul să colaboreze sincer şi efectiv la toate chestiunile de ordin general, cari interesează bunul mers al bisericii noastre ortodoxe din ţara întreagă. Şi ar fi fost lucru de mirare să nu se întâmple aşa ceva. Căci, dacă pe baza principiilor largi şi frumoase ale blândului Isus, pot discuta şi se pot înţelege astăzi la Stockholm atâtea confesiuni din ţări şi continente depărtate, cum să nu se înţeleagă şi cum să nu colaboreze la un loc preoţii aceleiaşi ţări, aparţinând şi aceleiaşi credinţe ortodoxe strămoşeşti? Delegaţii preoţimei basarabene cari la congres au accentuat de mai multe ori că “în unire stă puterea“, cred că s’au convins pe deplin că această unire nu trebue ţinută numai în hotarele Înguste dintre Nistru şi Prut, ci trebue să cuprindă în cadrele ei toată preoţimea ortodoxă până la Tisa. Congresiştii din Basarabia au dat o dovadă şi mai puternica în această privinţă. Când a fost vorba despre mijloacele de redactare ale unui ziar bisericesc pentru tot poporul nostru dreptcredincios, S. lor au fost printre cei dintâi cari au subscris zece mii de iei din partea „Uniunei Clericilor“, iar preşedintele Consistorului din Ismail a adăugat încă cinci mii din partea Eparhiei de Cetatea-Albă Ismail. La rândul lor fraţii preoţi din celelalte părţi ale ţârii, au primit cu bucurie aceste manifestaţii sincere ale preoţilor de peste Prut şi au luat în discuţie toate chestiunile de interes local, pe cari le-au prezentat congresului, delegaţia basarabeană. Comitetul central al „Asociaţiunei Clerului“ şi-a luat apoi angajamentul ca să studieze bine aceste chestiuni şi să stărue pe orice căi, ca ele să fie soluţionate cât mai degrabă, făcându-se astfel lumină deplină, asupra tuturor lucrurilor întunecate, ce s-ar părea că mai apasă biserica basarabeană. Suntem încredinţaţi că dela acest congres, delegaţii basarabeni vor duce peste Prut „vestea bună“ că preoţimea ortodoxă română şi-a pus bazele unei organizări temeinice , iar de la Sfântul locaş al Voevodului Ştefan de la Putna, vor lua câte un pic din „apa cea vie“ a credinţei noastre strămoşeşti şi vor uda câmpiile frumoase şi mănoase ale Basarabiei, „pentru ca şi mai multă roadă sâ aducă1. I. Gheorghiţă, licenţiat în teologie -------------------- •••-------------------De la liceul N-rul 3 dinl Cernăuţi,—înscrierile pentru clasa a H-a până a IV-a, se vor face în ziua de 2 Septembrie crt., iar cele pentru clasa Vl-a până a Vlll-a în ziua de 3 Septembrie crt., între orele 8 şi 10 dimineaţa, înscrierile pentru examenele de admitere in clasa I-a se vor face în zilele de 4, 5 şi 7 Septembrie crt, între orele 8 şi 10 în biroul direcţiunii. Informaţiuni detailate la direcţiunea liceului. No. 1911 Concertele d-lui Tr. Grozăvescu Vasta sală a Teatrului Naţional părea aproape neîncăpătoare pentru imensul auditoriu, care a ţinut să asiste in seara de 27 şi 29 August la cele două concerte date de primtenorul Traian Grozăvescu de la Opera din Viena. Este unul din pleiada numeroasă a acelor artişti români, cari au dus faima artei româneşti pe scenele din străinătate, şi care cu succes crescând şi-au creat o carieră din cele mai strălucite intre marile talente din Apus. Iubitorii de artă adevărată din oraşul nostru s’au grăbit să se împărtăşească din marea artă a maestrului, cărui in ambele seri i-a făcut entuziaste ovaţiuni, drept semn de recunoscătoare admiraţie. Această sărbătorire d-l Grozăvescu a meritat-o pe deplin. Vocea d-sale, de o tonalitate caldă şi fascinantă, trece cu o uimitoare uşurinţă de la modulaţiunile cele mai pianissime, până la cel mai pasionat forţe. D-1 Grozăvescu învinge toate greutăţile tehnice, graţie culoraturii bogate de care dispune şi care, împreună cu timbrul extrem de plăcut al organului, iţi dau ocazia să admiri cea mai plină şi perfectă voce. D-1 Grozăvescu e un tenor, stăpânit de sentimentul artei desăvârşite, aristocratice, care prin prestaţiunea extraordinară, captivează întregul auditoriu. Aria lui Cavaradossi din „Tosca“, precum şi aria lui Vasco din „Africana“, la care a mai adaus la furtunoasa cerere a publicului „Bajazzo“ şi o arie din Rigoletto, au fost executate cu cel mai desăvârşit succes. Deosebit de mult au plăcut doinele de Brediceanu şi „Cäcilie“ de Strauss. Din programul concertului din seara a doua, s-a impus în special prin aria lui Grai din „Lohengrin“ şi prin arii din Tosca şi Rigoletto. Cu sentiment adevărat au fost cântate doinele româneşti. A fost o adevărată revelaţie artistică. La pian d-1 Czegka şi-a câştigat un merit deosebit printr-un ireproşabil acompaniament. -----------------------..................................... SITUAŢIA EXTERNA Ziarele aduc ştirea că trupe engleze au trecut din zona neutralizată în Mossul. Guvernul turc a înaintat un protest Societăţii Naţiunilor, contra acestui fapt, declarând că Turcia îşi va apăra cu cea mai mare energie drepturile ei. O delegaţie turcă a plecat în acest scop la Geneva. * Se svoneşte că Venizelos va reintra în politică, intenţionând a lucra împotriva actualului guvern. Comisia însărcinată cu elaborarea noii constituţii a Greciei, ţi-a terminat lucrările. * Dl Tancoff, primul ministru bulgar, a desminţit intr'un interview orice criză de guvern în Bulgaria. — Sobrania a fost convocată pe ziua de 1 Septembrie. * In Croaţia a luat fiinţă un nou partid autonomist, numit „Croaţia Jună“, sub conducerea d-rului Budac şi a d-rului Ante Pavelici, cu programul următor: autonomia Croaţiei cu un parlament regional. In acest partid va intra între alţii şi desidenţii radicişti. * La Paris au fost prevenite de poliţie mari manifestaţiuni comuniste. 140 comunişti au fost arestaţi. * Oraşul Canton a fost ocupat de elevii şcoalelor militare sub conducerea de ofiţeri ruşi. Intre extremişti şi moderaţi se dau lupte violente de stradă. Drumuri moldovene (Pe urmele lui Creangă) — Continuare — Sântem iar pe urmele lui Creangă, cel puţin o bucată de vreme pe urmele lui. Zic o bucată de vreme, pentru că Creangă dă de înţeles c’a plecat, împreună cu moşu-său David şi cu uncheş-su Dumitru, din Pipirig, numai prin Boboieşti, „suind pe la Fundul-Ha- Laucii“ şi ajungând „după un târziu în Farcaşa“. Creangă pare deci să fi făcut, de la Boboieşti înainte, drumul care urcă printre Părău(l) Daliei şi printre Părău(l) Negru *) (cel care în dreptul sătuleţului Dalia 2) dă în apa Neamţului). Pe când noi, legaţi de călăuzele noastre, o să facem calea la Boboieşti peste cătunul Dolia coborîndu-ne în Dolia dealungul Părăului Negru şi luând-o apoi în jos pe apa Neamţului înspre Boboieşti. Sântem totuşi o bună bucată de drum pe urmele lui Creangă. Coborîm dela Inţărcători (dela Inţărcătorile stânii lui Gavril Creţu pe care o înseamnă şi harta militară austriacă cea cu scara 1:75.000) pe la Curu(l)-Halaucii3). Lăsăm în dreapta Poiana-Agapienilor şi urcăm acum ţătarniţa, goală de pomi ca o poiană, a Plaiului- Bătrân. Voia bună luată de la stâna lui Petrea a Ilenei ne prisoseşte cu atâta bună-dispoziţie încât camăradul P., aici în mijlocul realităţilor, se angajează a ne face teoria simbolismului. — Lasă-l, frate, batăr aici simbolismul! Mai bine ne-ai spune cum se cheamă buruiana cea cu foi lătăreţe de colo ? — Asta ? — se răspunde badea Haralampia — Asta-i stingoaia). Şi-i de multe feluri de leacuri bună, mai ales, la vite de păduchi şi de răie. — Apoi dacă-i şi de vite şi şi de răie, atunci poate că-i chiar leacul simbolismului! — se întrece cu gluma tovarăşul D. — Dar astalaltă, cum i-o fi zicând ? — te faci a întreba rumpându-ţi un eventail din năvalnicul cela ce se bucură de atâtea porecle, — în cazul nostru năvalnicul sau fereguţa de munte (polystichum spinulosum). — Asta ? Asta-i cerga-ursului. Că cu dânsa îşi îmbracă ursul vizunia, mai ales ursu l) furnicar. Ştiam că’n Bucovina năvalnicul se mai cheamă şi barba-ursului, dar cerga aceasta e o poreclă şi mai proprie, şi mai pitorescă. Să nu ne pierdem însă şirul vorbei şi să auzim ce-i şi cu ursul furnicar. — Apoi ursu furnicar, domnilor, vine oleacă mai mic decât ursu l) mare; şi pe piept îi bălan — ne lămureşte vânătorul Haralampie. *) Veratrum album. Exact la fel pomeneşte şi citata Descriere a moşiei regale Broşteni (pag. 92) despre aceste două feluri de urşi zicând: „Sânt două soiuri de urşi care trăiesc la Broşteni: cei mai mulţi sânt de soiul ursului: mare şi negru; ceilalţi puţin mai mici au o pată mare albă pe piept şi se numesc furnicari, din pricină că răstoarnă toate pietrele unde găsesc furnici şi alte insecte cu care se hrănesc“. Vrednică de a fi reţinută e şi statistica vânatului1 din aceeaşi monografie (ibidem) care arată că (pe moşia Broşteni) „de la anul 1877 până în Noemvrie 1905 s’au împuşcat 157 urşi, 76 lupi, 208 mistreţi şi 8 răşi“ şi că în anii 1902 şi 1903, în doi ani de zile deci, fiarele „au mâncat... peste tot 65 capete de vite mari.“ Sântem, nu ştiu până când încă mereu în ţara urşilor, şi nu ne prinde acum mirarea că pe la 1849 ursul, „nu se ruşina.. a se arăta ziua-miaza-mare“ în Broştenii lui Nică Creangă. Sântem însă nu numai în ţara ursului ci şi’n ţara virilei poezii primitive, a cântecului, a basmului, şi a tuturor celorlalte deci. Măria-Sa Muntele e cel ce ni le păzeşte. Aminte fiindu-ne şi de spusele prietenului D. Popovici (din Farcaşa), ne gândim acum şi la precizările ştiinţei folclorice care stabileşte d. p.: „Cântecul popular dispare mai întâi la şes“ (Dr. Otto Böckel, Psychologie der Volksdichtimg 1906, 416) şi: „Fapt e că cu cât mai mult munte şi mai multă pădure stăpâ- *) Neamintit de Marele Dicţionar Geografic!) Mă orientez după harta militară austriacă, cea cu scara 1 : 75.000. 3) Creangă, mai delicat, îi zice Fundu(I)-Halaucii. Avem cerbării ale statului, dar la ursarii, cari să ne păstreze specia plantigradelor noastre, cine s'a gândit ?