Glasul Bucovinei, iunie 1926 (Anul 9, nr. 2117-2139)

1926-06-01 / nr. 2117

Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI Lista Consiliului judeţean de la Câmpulung Prestigiul partidului naţional-liberal şi res­pectul de care se bucură el în Ţară cerându-i să se afirme numaidecât de câte ori sunt în joc mari interese obşteşti, organizaţia din Câmpulung a depus un termen la locul com­­petinte următoarea listă pentru alegerile de Vineri, 4 Iunie col., în Consiliul judeţean: Consilieri: 1. D-nul Iorgu G. Toma, Consilier pens, de Curte de apel şi fost Deputat şi Vice­preşedinte al Adunării Deputaţilor, Cer­năuţi ; 2. D-nul Constantin Ardeleanu, fost primar, Gura-Humorului; 3. D-nul Ion Lupu-Costea, gospodar fruntaș, Vatra-Dornei; 4. D-nul Titus Winzinger, fost primar, Gura- Humorului; 5. D-nul Chalm Rachmuth, comerciant, Gura- Humorului ; 6. D-nul Dr. Nicolae Carabioschi, avocat, fost Senator, Câmpulungul-Moldovenesc; 7. D-nul Vasile S. Alboi-Șandru, gospodar fruntaș, fost primar, Câmpulungul-Mol­dovenesc ; 8. D-nul Ion Angh­el, proprietar, fost secretar comunal, Câmpulungul-Moldovenesc; 9. D-nul Grigorie G. Pisdelea, fost primar, Sadova; 10. D-nul Ion T. Burduhos, gospodar fruntaș, Breaza; 11. D-nul Leonti Andronicescu, gospodar fruntaş, Fundul­ Moldovei; 12. D-nul Gheorghe Boncheş, gospodar fruntaş, Vatra-Dornei; 13. D-nul Vasile Al. Badale, proprietar, Vama; 14. D-nul Ilie Al. Ursu, proprietar, fost pri­mar, Dorna-Candrenilor; 15. D nul Ichim I. Ţăran, fost primar, Cio­cănești ; 16. D-nul Gheorghe V. Ţimpău, gospodar frun­taş, Breaza; 17. D-nul Toader Cotlarciuc, comerciant, fost primar, Stulpicani; 18. D-nul Nistor Gh Porcuţanu, proprietar, Câmpulungul­ Moldovenesc; 19. D-nul Iacob Druckmann, mare industriaş Vatra-Dornei; 20. D-nul Johann Materna, industriaş, Vama; 21. D-nul Tanase C. Ţimpău, proprietar, Fun­dul­ Moldovei; 22. D-nul Gavril Dor. Zbranca, proprietar, Va­­tra-Moldoviței; 23. D-nul Andrei Dav. Candrea, proprietar, Dor­­na-Candrenilor; 24. D-nul Toader Gr. Niga, proprietar, Fru­mosul. Supleanți: 1. D-nul Ion V. lac. Pisdelea, gospodar, Sa­dova ; 2. D-nul Costan Burduhos, gospodar, Fundul Moldovei; 3. D nul Ion G. Zofotă, gospodar, Capuco­drului; 4. D-nul Vasile Niga, gospodar, Vama 5. D-nul Ladislaus Wosmansky, proprietar, Gu­ra-Humorului ; 6. Vasile M. Nisoiu, gospodar, Câmpulungul-Moldovenesc ; 7. D-nul Gheorghe G. Todașcă, gospodar, Coșnă; 8. D-nul Ion Timpescu, constructor, Câmpu­lungul-Moldovenesc. Comparând această­ listă cu cea averes­­cană, superioritatea din toate punctele de ve­­dere a listei noastre reiese numaidecât. Astfel alcătuit, viitorul consiliu judeţean al Câmpulungului ar da toate garanţiile pen­tru consolidarea judeţului şi bunul mers al intereselor sale obşteşti.­­Drept aceea credem că alegătorii se vor grăbi să repare întru­câtva greşeala făcută la alegerile parlamen­tare şi vor vota cu însuflețire lista partidu­lui național-liberal, al cărei semn distinctiv sunt 3 punte negre . # # ■-----------------— ••••-------------------­ Dezvoltarea sericulturei in Iugoslavia In viaţa economică a statului iugoslav, seri­­cultura ocupă un loc foarte însemnat, importanţa ei fiind în continua creştere. In ultimul timp ziarele iu­goslave acordă o mare atenţie desvoltarii sericulturii, susţinând că ea trebue ajutată prin orice mijloace. După datele dinainte de război, producţia totală de mătase din regiunile actualului regat iugoslav, a fost evaluată la 2 500.000 kg gogoşi de mătase, în valoare de 10.000 dinari aur. Producţia de mătase postbe­­lică a scăzut cu 30 la sută. Din anul 1920 produsele de mătase sunt iarăşi în creştere. Regiunea Voivodina avea în 1920 un număr de 2.281 crescătorii, cari au produs 58.354 kg gogoşi de mătase; în 1925 numărul crescătoriilor a crescut, producând 359.429 kg. In Serbia de nord se aflau In 1920, 610 crescătorii cu o producţie totală de 9.825 kg gogoşi. In 1921, numărul crescătoriilor a ajuns la 8.110, iar producţia la 118 000 kg. In Ser­bia de sud progresul este şi el destul de însemnat. In anul 1920 se aflau 2.443 crescătorii cu o pro­ducţie de 143.377 kg. In anul 1925 au fost 3 620 crescătorii cu o producţie de 306.360 kg. Deaseme­­nea şi sericultura din Croaţia şi Slovenia prezintă un însemnat progres. După aceste date se poate vedea că sericul­tura s’a desvoltat mai mult în Voivodina. Serbia de Nord, Croaţia şi Slovenia prezintă aproape acelaş grad de desvoltare a sericulturii. Sericultura poate avea o mare influenţă asupra desvoltării industriei iugoslave, în special in ce priveşte fabricarea ţese­­turilor de mătase, cari sunt importite din străi­nătate. Ziarele iugoslave arată că în această privinţă îşi pot spune cuvântul atât statul cât şi întreprinde­rile particulare. Unele cercuri şi ziare susţin că în această privinţă trebue alcătuită o lege care să re­guleze toate raporturile, să se înfiinţeze cooperative pentru creşterea gogoşilor de mătase. Iniţiativa sta­tului poate as­gura succesul acestor întreprinderi. ■■■............... •••• ............. No. 2117 (Mi c«Mr in jur... Din Adâncată Reţinem dintr’o corespondenţă mai lungă primită din Adâncată (Hliboca) deocamdată următoarele : Sunt câţiva ani de când s’a oploşit pe la noi un individ cu numele Dimitrie Furtună, venit ca vai de dânsul din vechiul regat şi stabilit în gara Adâncată ca restau­rator. Noi, Românii din Adâncată, l-am primit din ca­pul locului cu toată omenia şi frăţeşte ca pe un frate al nostru. Mai apoi d. Dimitrie Furtună, î­nfiripându-se, a prins a face politică. Şi in toţi aceşti ani, cât a fost partidul liberal la putere, nu era chip să vorbeşti cu d. Furtună de altă politică decât de cea liberală. Se părea într’adevăr că d. Furtună e mai straşnic liberal decât însuşi Ion I. C. Brâtianu, preşedintele partidulu liberal. Dar în primăvara acestui an liberalii au plecaţii dela putere... şi, ca prin minune, liberalul Dimitrie Furtună s’a schimbat peste noapte! Şi ce noroc pe capul bietului om: S’a nemerit că luminatele sale con­vingeri liberale de om­, s’au putut transforma în co­­gemite convingeri politice... averescane !.„ Ce minunată potriveală! Căci ce te făceai dacă, Doamne fereşte, liberalul Furtună devenia, acum când sunt la cârmă averescanul, naţionalist, cuzist, ţărănist sau chiar so­cialist!!... Era rău de tot!... Dar aşa-i când are omul noroc !... Acum averescanul Furtună e cel mai neîmpăcat duşman al liberalilor. Nici o cârteală, nici o insinuare şi nici o insultă nu-i par destul de urâte pentru a nu le arunca prietenilor săi de em­... Mai mult decât atât, d. Furtună, Român din vechiul regat, stabilit de scurt timp aci în Bucovina, într’o comună unde elementul românesc duce de zeci de ani o sfântă luptă de afir­mare împotriva pretenţiilor exagerate ale Rutenilor şi ale internaţionalismului socialist, se găseşte astăzi ală­turi de toţi prăpădiţii şi trădătorii cauzei româneşti,­ cerând el, Românul din vechiul regat român, ca Ruteni­lor din Adâncată să li se dea şcoală ruteană!... Se poate o mai mare orbire şi ticăloşie!?... Se poate imagina o mai mare lipsă de demnitate şi un mai desgustător oportunism ? ? !.. Români, bucovineni cari l-aţi cunoscut pe acest domn Dimitrie Furtună, când îl veţi mai întâ­­i, uitaţi-vă bine la el, uitaţi-vă ţintă în ochii lui, şi întrebaţi-l hotărât: Acesta este rolul Românului din vechiul regat aci la noi?... Cum astăzi e averescan, te pomenești că nici măcar nu-și va pleca ochii.. --------------------••••—----------------­ SITUAŢIA EXTERNA Generalul Paraskevopulos va forma, în decursul acestei săptămâni, noul guvern in Grecia. Constituţia va fi promulgată şi se vor face noul alegeri, pentru a da ţării un corp legislativ. * Partidul ţărănesc Plast n’a acceptat retra­­gerea lui Wiros de la preşidenţie şi l-a exprimat de­plină încredere. Partidul s-a pronunţat pentru modificarea constituţiei şi a subliniat în primul rând nevoia echilibrării bugetului Se asigură că şi generalul Haller va candida la alegerile preşidenţiale din 31 Mai­i. * Adunarea naţională din Angola a adoptat definitiv calendarul creştin modern, care va intra în vigoare la 1 ianuarie viitor. Prin această schimbare se adaugă 583 de ani la De-ale limbii Bucureştii şi Bucureştiul. In articolul Asupra liimbi (noi am zice: Pentru limbă!) din „Societatea de mâine“ III 1926, 268—269, merituosul nostru stilist-teoretician Ion Gorun se crede in drept a urgisi forma singulară: Bucureştiul. Şi cu­­vinteaza I. Gorun: „Pornirea de a simplifica şi reduce face pe unii (cred că cei cari au făcut inceputul tre­­bue să fi fost străini) să ne hărăzească barbarisme oribile ca Bucureştiul, Ploieştiul, Piteştiul, Garniul . . .“ Şi continuă Gorun: „Bucureştiul e o dublă­­ aberaţie, căci însemnează un singular încărcat pes­e un plural: Bucureşti, plural; — „Ui“, singular, — sau colac peste pupăză*. Replicăm! Precizăm înainte de toate: Forma singulară (cea urgisită de I. Gorun) e totuşi generală şi singura formă cunoscuta de ţăranul bucovinean în toponimia localităţilor. Şi orcât se căzneşte recenta noastră nomenclatură oficială de a ne impune pluralul, apărat azi de I. Gorun, bădica Gheorghe va stărui mereu să zică: Frătăuţul-nou, Părteştiul-de-jos. In 23 iulie 1925 am prins din gura unui moşneag: „Hei, d’apoi ce socotiţi, d-voastrâ! Comăneştiul(l) ista­­ sat doară, nu batjocură!“, încât avem tot dreptul să nu credem că cei ce ni-au dat formele singu­re trătă­­utul, Stroieştiul etc. „trebue să fi fost străini“ ! Şi după ce ştim acum că formele Bucureştiul, V V V De ce chiar dublă?!? Ploieştiul sânt creaţii autentic­ româneşti, rămâne să le lămurim geneza ! Iat-o ! Singularul cade mai lesne sub simţurile omului, e deci mai palpabil mai concret decât pluralul, iar primitiva mentalitate a ţăranului înclină întotdeauna câtră concreţiune. („Ar fi de­scris un studiu întreg asupra felului cum se dasează con­cretul şi abstractul în limba populară, cu preferinţe pentru cel dintâi“ — constată şi O. Densuşianu în comunicarea sa Vorbirea populară din puncte nouă de vedere, vezi buletinul l-iul Congres al filologilor români, 1926, 99). Ţăranul se va exprima deci în chip colectiv, cu favoritul său şi cu mai concretul singular zicând d. p.: „câtă frunză şi iarbă“, sau: „Neamţu, impăcân­­du-se cu Franţuzul, câteva cetăţi din Anapoli au dat Neamţul Franţuzului“ I. Neculce, Kogâlniceanu, ed. a II-a, II 391. Şi,­­ deschid o paranteză. Dacă mai deunăzi (în „Făt-Frumos“ I 1926, 67), pledând împotriva articolului nehotărît abuziv, arătam că forma mai au­tentic şi mai specific românească e „Sânt fată frare“, nu: „Sânt o fată mare“ — atunci şi’n acest mai româ­nesc tipar „Sânt f. m.“ n’avem decât aceeaşi înclinare a ţăranului câtră concret, cătră singular, fiindcă „S. f. m.“ e mai singular decât „S. o f. m.“ ! Analizăm: „S. f. m.“ se traduce pentru simţul nostru cu „sânt chiar f. m. în carne şi’n oase“, pe când „S. o f. m.“ va să zică: „sânt o oarecare f. m . s. o. f. m., una dintre celelalte“, — şi cu o tălmăcire ca aceasta sân­­tem scoşi din cadrul singularului, aruncaţi fiind în faţa pluralităţii. Deaceea instinctul concretului ni l-a de­terminat pe ţăran să-şi aleagă forma cea fără de articolul nehotărît! închidem paranteza. Şi deci înclinarea aceasta cătră singular, încli­nare pornită dintr’o atât de firească sursă sufletească, fu atât de covârşitoare, încât ni l-a putut da şi acest „colac peste pupăză“ de reducere la singular a plu­ralelor apărate de I. Gorun ! Şi iată cum, ţinând iarăşi seama de corectivul graiului viu, nu ne-am­ sinchisi de a zice, împreună cu Brătescu Voineşti d. p.: „cu dorul Bucureştiului“ (volumul In lumea dreptăţii ed. V 1908, 5) sau: „împrejurul Bucureştiului“ (ibid. 12) ! * ,­­ •* * „îndreptări“. — In articolul­­de „îndreptări“ ale unor greşeli de vorbire“), îndreptări (revista „Da­ruri“, Iaşi An. II 1924, 54—55) d. A. Scriban ne în­vaţă: „Nu se zice aşa un om, cum zic foarte urât Moldovenii din nord după germanul so­rin Mensch (auzit de el la fiecare pas din gura Jidanilor), ci aşa om, asemene om, astfel de om". De­sigur aprobăm şi noi forma aşa om şi I res­pingem pa aşa un om chiar numai pentru mot­vul ară­tat în „Făt-frunos“ An. 67 (cap to­ul: Articolul neho­tărît abuziv). Dar cu îndreptarea aşa om ne-am oprit totuşi numai la un clişeu internaţional, care, în defi­nitiv, e identic cu germanul, „so ein Mensch cu fran­cezul „Un­tel komme“ etc. Datoria stilistului este însă de a ne da cel mai autentic, cel mai expresiv echi­valent românesc. Şi atunci pe „so ein Mensch“ îl tra­duci desăvârşit româneşte („cum nu-l poate exprima d. p. Germanul »“sau Francezul) -cu­ om ca a-

Next