Glasul Bucovinei, iunie 1926 (Anul 9, nr. 2117-2139)
1926-06-01 / nr. 2117
Nr 2117 actualul sistem de măsurare a timpului in Turcia. * Intre guvernele italian, francez si belgian sunt tratative pentru stabilizarea comună, a monetelor acestor țări Se va creia o nouă uniune monetară latină * Mac Donald, şeful laburiștilor englezi, condamnă greva generală. După eşuarea ei în Anglia nimene nu va mai încerca o armă periculoasă societăţii. MacDonald susţine că muncitorii au destule mijloace ca să-şi asigure drepturile şi mijlocul grevei trebuie exclus. -----------------------.....................................* Din „discursurile“ electorale ale averescanilor Dl Dori Popovici recomandându-l pe Onufrei Lunguleac în una din adunările — monopol ale averescanilor : ... Iată aci, cinstiți alegători, prietenul vostru Onufrei Lunguleac din Ropcea........Băiat de țăran, ajuns domn.... Până mai eri păştea porcii pe toloaca Ropcei, iar astăzi e prefect.... Mai mare cinste pentru D-voastră nici că se poate !.... * * * Onufrei Lunguleac câtră alegătorii din Panca : ----Măi, eu v*am dat limba rusească în școală! Dar dacă în ziua alegerii nu veţi vota cu mine, nu numai că am să vă iau înapoi limba rusească, dar am să vă scot şi limba din gură !.... * * * Kriegs-maturantul Ştefan Grigorovici catră alegătorii din Mitocul Dromimei: ........Pe hoţi e greu să-i cunoşti şi să-i prinzi... Eu ştiu aceasta căci sunt de la o poliţie.... Dar prostul se cunoaşte cât de colo... Uitaţi-vă la mine, care lupt din greu împotriva liberalilor, şi credeţi-mă că e adevărat ce vă spun. Şi oamenii adunaţi l-au crezut pe Ştefan Grigorovici........ ----------------------------------------------------- Temperatura planetei Marte In revista „Scientific Papers* M. W. Coblente publică rezultatele studiilor făcute de Bureau of Standards din Statele Unite relativ la temperatura planetei Marte. La aceste studii au fost întrebuințate cele mai noui instrumente de măsurat, special constuite în acest scop. Cercetările au fost făcute în timpul a 24 nopţi foarte priincioase observărilor, din Iulie — Septembrie 1925 la observatorul Lowell din Itagstoff în Arizona. Imaginea suprafeţei lucioase a planetei a fost prinsă pe apă, sticlă, aquat şi fluorit; cele 4 spectre căpătate au dat aceleaşi rezultate. La ecuatorul planetei s’au găsit suprafeţe strălucitoare cu temperatura între—10 ° şi 45® C; suprafeţele întunecate au temperatura între 1C° —20° C,plus, uneori şî mai mult. Extremitatea polului nord, unde în acel timp era tocmai iarna, temperatura a fost tot timpul de —70° C ; la polul sud a lui Marte, unde in acel timp era vara, temperatura era de —100° C Regiunea estică, unde răsare soarele este cu mult mai rece, decât cea de la vest, unde soarele apune. La sfârșitul lui Iunie temperatura medie a întregii regiuni vizibile din Martie era de —30° C Noaptea, temperatura pe Marte scade probabil până la —70® C. (Ceps). „GLASUL BUCOVINEI* Şi liliecii cântă... In „Dreptatea“ averescanâ de Duminecă 30 Maiu a. c. guvernanţii de astăzi se râfnesc cu „feciorul popii“ — cum îi zice „Dreptatea“ — Alexandru Pohaţâ, ţărănist cătrănit. Iată ce minunăţii scriu averescanii despre acest „fecior de popă“ ţărănist:... „Dar feciorul popii Pohară nu rămâne numai cu agitaţia de la „Bolta rece“ din Suceava; el merge mai departe şi cutreeră satele în puterea nopţii, în concertul strident şi înfiorător al bufniţei, al cucuvaei şi al liliecilor“ etc. , etc. . Ah, cât de poetic, cât de sugestiv! Vă închipuiţi ce se petrece în capetele bieţilor averescani, cărora le cântă în concerte stridente şi înfiorătoare cucuvaele şi chiar şi liliecii!... ---------------------tea«------- SNFORnfiŢlUNI CULTURALE „Junimea literară“.—A apărut şi se trimite numai celor ce şi achită anticipativ abonamentul. „Junimea literară“ An. XV 1926, N-rele 3—4 în 3 coaie de tipar cu 5 clişee şi 1 aneză. Cupresul: Leca Morariu, Un congres cultural ; G. Voevidca, Clar-obscur; Constanţa Hodoş, Scrisoare ; Dim. Ţopa, Moldova şi biserica ortodoxă din Leov; Al. Brateş, Amăgire; I. Molda, Expoziţia din Roma; Dragoş Vitencu, Fantezie de iarnă (trad.) Dim. Dan, Biserica cea veche din Roşa; D. Furtună, Dacă e să câştigi, câştigi! P. Constantinescu, Nu mai uita (traducere); Gh. Cardaş, O poemă inedită a lui Budai- Deleanu; Al. Lupu, Cimilituri bucovinene; Leca Morariu, Iarăşi un inedit portret al Ilenei Creangă, Dicţionarul limbii române ; Leca Morariu, La fântână (trad.); Leca Morariu, Privind...; Leca Morariu, Cronică; De-ale administraţiei ; De-ale Redacţiei; Bibliografie ; Anexă: Bibliotecile noastre An. IIi No. 2. ŞCOLARE infiinţarea şcoalei profesionale de fete la Rădăuţi. — Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că: In urma ordinului Ministerului Instrucţiunii Publice din 4 Maiu 1926 No. 46854, pe ziua de 1 Septembrie 1926 va lua fiinţă în oraşul Rădăuţi (Bucovina) o şcoală profesională de fete, fiind numită ca directoare dna Lucreţia Mitrofanovici. Pe lângă şcoala aceasta se înfiinţează şi un atelier de ţesătorie sub conducerea directoarei. Se primesc în clasa I-a absolvente a patru clase primare, fără examen de primire. Informaţiuni mai detailate se primesc la D-na directoară In Rădăuţi, strada Mihai No. 4. Liceal n p. „Aron Pummel* în Gornăuţi. — Direcţiunea aduce la cunoştinţă celor interesţi că examenele integrale din sesiunea Iunie a. c. ale elevilor pregătiţi în particular vor începe la acest liceu în ziua de 7 iunie a. c. orele 8 dim. Amănunte pe tabla neagră a edificiului liceului: MUZICALE Concert. — Tenorul Orest Rusnac, artist la Opera din Königsberg Pr. va da în ziua de 2 iunie crt. în sala Filarmonică din Cernăuţi un singur concert, începutul la orele 11 jumn. a. m. Vânzarea biletelor a început la librăriile Hleuca, str. Petrovici No. 4 şi Pardini, Piaţa Unirii 10. Programul e deosebit de bogat şi variat. Purgativul Bayer — dulce, plăcut şi sigur a cesta, — perifrază atât de adevărată românească şi chiar productivă prin plasticitatea ei. Creangă zice poate abia o singură dată „aşa vorbe“ :ediţia Cernăuţi 1924, 201), încolo, în desăvârşită covârşire, Humuleşteanul nostru cuvintează despre: „o răceală ca asta „(ibid. 209),“ „una ca asta* (209, 177, 182, 183, 185, 193, 194, 276, 277, „una ca, aceasta“ (199, 201), „unii ca aceştia“ (218 , „unele ca aceste (:-) (40, 70, 174). Şi din tiparele acestea purced apoi roadele :„Sâ-mi dee povâţ unul ca dânsul* (88); „S'-şi puie cineva obrazul pentru unul ca tine“ (ibid. 301); „Tocmai de la una ca d ta... să aştept eu ajutor?“ (199); — precum şi acelea atât de expresive tipare, iarăşi specific româneşti: „unde nu dă o căldură ca aceea“ (ibid. 21) „şi-mi trăgea un puiu de râbuiala cu aceea“ (33), ba, chiar şi: „şi nu puteau scăpa bietele mâţe din mânile noastre, până ce nu, ne stupiau ca pe noi11 (27). Şi la fel, cu aceleaşi autentice tipare româneşte ni se înfăţişează şi celalt Crengi a! nostru, bătrânul Ion Neculce, când ne vorbeşte despre: „nişte oameni răi ca aceia* (Kogălniceanu, ed. a 2-a, II 205) şi „o furtună de aceea* (ibid. II 241). Drept care , sorin Mensch se tălmăceşte pe româneşte nu atât cu aşa om, ci mai ales cu un om ca acesta ! Dar in adevăr chestiunea aceasta a clişeului mult puţin internaţional şi a tiparului specific românesc merita toată atenţia. Şi pentru a o religia mai citez un caz. Intelectualul zice:„fii bun şi dă-mi un chibrit*. Exact la fel va zice Neamţul. Dar Neamţul nu mai poate zie, cum zice ţăranul: „să faceţi bine sâ iertaţi vama acestor doi cai“, cum cetim de pildă în cutare document de la începutul veacului al XVII-lea (vezi N. Iorga, Documente româneşti din Archived Bistriţei I 1899, 131). Din tainele morfologiei I... — Şi iarăşi o... simplă desorientare a d-lui I. Gorun! In acelaş articol din „Societatea de mâine“ (111 1926, 269) d-nul Gorun protestează : „Tendinţa spre simplificări şi reduceri se observa şi la desfiinţarea mai multor verbe de conjugarea a patraşi trecerea lor la conjugarea întâia: El oferă!6 — ca şi când ar exista un verb: a oferă, oferare; el suferă — a suferă ! — Şi chiar el sprijină — a sprijină , acoperă, descoperă, — a acopera, a descoperă.. Eu n’am auzit astfel de expresii, adecă o astfel de conjugare, decât din gura unor pretinşi cărturari sau veritabili mahalagiiu. . . . Replicăm! Zicem cu toţii el oferă şi mai zicem numai unii el suferă pentru extrem de simplul motiv că’n chiar conjugarea a patra mai zicem : el coboară, omoară etc... Și zicem deci el oferă (după el coboară) exact la fel cum d. I. Gorun zice la conjunctivul prezent să omoare (după să zboare al conjugării la !!) in loc de să omoară (paralela lui să audă!), așa cum ziceau strămoșii d-lui I. Gorun ! -----------------------••••—--------------------*) Dar cum, Dumnezeu, o fi zicând d-nul Gorun ? ! Doar nu: „el ofere' după „el aude !.. “ Leca Morariu Pag. 3 SMT In curând „Dalul Dragostei“ (Liebe macht blind) După nuvela lui Victor Leon In rolurile principale: Lil Dagower, Conrad Veidt, Georg Alexander, Lilian Hall-Davis și Emil Jannings. In curând la Cinema Casa Germană EXTERNE Polemici în partidul liberal englez. — Asquith șeful partidului liberal a adresat o scrisoare lui Lloyd George în care ii impută atitudinea sa din timpul grevei generale și articolele pesimiste pe care le-a scris pentru presa americană. In răspunsul său, Lloyd George și-a justificat atitudinea și a declarat că articolul scris de dânsul a fost denaturat. A adăugat că este gata să se întrunească cu colegii săi pentru a discuta situația. DIVERSE Distincție. — Prin înaltul Decret Regal No. 1744 din 7 Iulie 1918 M. S. Ragele a conferit în 25 Martie 1926 sub No. 56606 D-lui lorgu G. Toma „Crucea Comemorativă a Războiului 1916—1918“. Felicitările noastre. Vaccinările. — Se aduce la cunoştinţa populeţiei oraşului Cernăuţi, că vaccinările antivaristice se fac in fiecare zi de lucru — între orele 15—18, la biroul Serviciului Sanitar al Oraşului (Primăria, Camera 43). Se vaccinează copiii născuţi în anul 1925 şi acei născuţi în 1926, lunile Ianuarie şi Februarie. Vaccinarea şi revaccinarea, fiind obligatorie pentru toţi locuitorii, contravenienţii se fac pasibili de amenda prevăzută de art. 54 din legea sanitară. ----------------------••••----------------------. SPORT Jocurile de cupă Sâmbătă 29 şi Duminică 30,!Maiu a. c. s’au disputat pe terenul „Boisko“ jocurile pentru cupa oferită de clubul „Hacoah“. Iată rezultatele: Dragoş-Vodă-Polonia 2:10:1. Echipierii luiDragoş“ şi-au asigurat graţie jocului lor frumos şi fair, victoria Polonia s’a prezintat slab şi a fost aproape tot timpul in defensivă. Adversarii, cari practicau mai mult sistemul pasurilor scurte , i-au obosit curând. Dintr’o greşală a apărării, Polonia marchează primul goal. După repriză „Dragoş“ îşi asigură victoria prin 2 puncte marcate de Danciul. S’au remarcat la Dragoş, Ziemba II Panaitescu şi Danciul, la Polonia, portarul. Arbitrul d. Vortrefflich a fost bine. Dowbus-Hacoah : 0:0. Ambele echipe s’au străduit timp de 90 minute zădarnic să marcheze un punct. Prelungirea jocului nu s’a putut face, din cauza orelor înaintate. Hachoah-Dowbus 2:0. A doua zi, Duminecă, hacoanii marchează în timpul de 30 minute 2 goaluri, plasându-se astfel pentru finalul Dowbus—Pollona 2:1(1:0) Jacul a fost cu greu câștigat de Dowbus, Polonia dând de această dată un adversar dârz, nelăsându-se intimidată de asalturile infaite ale Dorbuşanilor. Jocul a fost prelungit până la rezultatul definitiv. Dragoş-Vodă-Hacoah 1:3(0:1). învingătorii au disputat între ei jocul care urma să decidă câştigarea cuei. Hacoah numai a repurtat victoria datorită mai ales nesiguranţei echipierilor români în faţa porţii adverse. Astfel Hrcoah a câştigat cupa, oferită de ea. PIN PUBLIC Mari avantaja patra fata si*îâî*-âesp din Cernăuţi, strada Mircea Vodă No. 1 . Această societate a fost recunoscută de Minister şi înregistrată la tribunalul comercial. Prin urmare este o Societate de asigurare scutită de lege. Societatea dispune de un număr mare de membri şi de un mare fond de rezerva. Asigurarea la această Societate se recomandă tuturor fetelor fara deosebire de naţionalitate şi clasă socială. Numai acea persoană este în drept de a lucra pentru Societate, care este împuternicită cu o procură inticata, de un notar public.