Glasul Bucovinei, iunie 1926 (Anul 9, nr. 2117-2139)

1926-06-01 / nr. 2117

Nr 2117 actualul sistem de măsurare a timpului in Turcia. * Intre guvernele italian, francez si belgian sunt tratative pentru stabilizarea comună, a monetelor acestor țări Se va creia o nouă uniune monetară latină * Mac Donald, şeful laburiștilor englezi, con­damnă greva generală. După eşuarea ei în Anglia nimene nu va mai încerca o armă peri­culoasă societăţii. Mac­Donald susţine că mun­citorii au destule mijloace ca să-şi asigure drep­turile şi mijlocul grevei trebuie exclus. -----------------------.....................................* Din „discursurile“ electorale ale averescanilor Dl Dori Popovici recomandându-l pe Onufrei Lunguleac în una din adunările — monopol ale averes­canilor : ... Iată aci, cinstiți alegători, prietenul vostru Onufrei Lunguleac din Ropcea........Băiat de țăran, ajuns domn.... Până mai eri păştea porcii pe toloaca Ropcei, iar astăzi e prefect.... Mai mare cinste pen­tru D-voastră nici că se poate !....­­ * * * Onufrei Lunguleac câtră alegătorii din Panca : ----Măi, eu v*am dat limba rusească în școală! Dar dacă în ziua alegerii nu veţi vota cu mine, nu numai că am să vă iau înapoi limba rusească, dar am să vă scot şi limba din gură !.... * * * Krieg­s-maturantul Ştefan Grigorovici catră alegă­torii din Mitocul Dr­­omimei: ........Pe hoţi e greu să-i cunoşti şi să-i prinzi... Eu ştiu aceasta căci sunt de la o poliţie.... Dar prostul se cunoaşte cât de colo... Uitaţi-vă la mine, care lupt din greu împotriva libe­ralilor, şi credeţi-mă că e adevărat ce vă spun. Şi oamenii adunaţi l-au crezut pe Ştefan Grigoro­vici........ -----------------------------------------------------­ Temperatura planetei Marte In revista „Scientific Papers* M. W. Coblente publică rezultatele studiilor făcute de Bureau of Stan­dards din Statele­ Unite relativ la temperatura plane­­tei Marte. La aceste studii au fost întrebuințate cele mai noui instrumente de măsurat, special const­uite în a­­cest scop. Cercetările au fost făcute în timpul a 24 nopţi foarte priincioase observărilor, din Iulie — Sep­tembrie 1925 la observatorul Lowell din Itagstoff în Arizona. Imaginea suprafeţei lucioase a planetei a fost prinsă pe apă, sticlă, aqua­t şi fluorit; cele 4 spectre căpătate au dat aceleaşi rezultate. La ecuatorul planetei s’au găsit suprafeţe­ străluci­toare cu temperatura între—10 ° şi 45® C; suprafeţele întunecate au temperatura între 1C° —20° C,plus, uneori şî mai mult. Extremitatea polului nord, unde în acel timp era tocmai iarna, temperatura a fost tot timpul de —70° C ; la polul sud a lui Marte, unde in acel timp era vara, temperatura era de —100° C Regiunea estică, unde răsare soarele este cu mult mai rece, decât cea de la vest, unde soarele apune. La sfârșitul lui Iunie temperatura medie a întregii regiuni vizibile din Martie era de —30° C Noaptea, tempe­ratura pe Marte scade probabil până la —70® C. (Ceps). „GLASUL BUCOVINEI* Şi liliecii cântă... In „Dreptatea“ averescanâ de Duminecă 30 Maiu a. c. guvernanţii de astăzi se râfnesc cu „feciorul popii“ — cum îi zice „Dreptatea“ — Alexandru Po­­haţâ, ţărănist cătrănit. Iată ce minunăţii scriu averes­­canii despre acest „fecior de popă“ ţărănist:... „Dar feciorul popii Pohară nu rămâne numai cu agitaţia de la „Bolta rece“ din Suceava; el merge mai departe şi cutreeră satele în puterea nopţii, în concertul stri­dent şi înfiorător al bufniţei, al cucuvaei şi al liliecilor“ etc. , etc. . Ah, cât de poetic, cât de sugestiv! Vă închipuiţi ce se petrece în capetele bieţilor averescani, cărora le cântă în concerte stridente şi înfiorătoare cucuvaele şi chiar şi liliecii!... ---------------------tea«-------­ SNFORnfiŢlUNI CULTURALE „Junimea literară“.—A apărut şi se trimite numai celor ce şi achită anticipativ abonamentul. „Junimea li­terară“ An. XV 1926, N-rele 3—4 în 3 coaie de ti­par cu 5 clişee şi 1 aneză. Cupr­esul: Leca Morariu, Un congres cultural ; G. Voevidca, Clar-obscur; Constanţa Hodoş, Scri­soare ; Dim. Ţopa, Moldova şi biserica ortodoxă din Leov; Al. Brateş, Amăgire; I. Mold­a, Expoziţia din Roma; Dragoş Vitencu, Fantezie de iarnă (trad.) Dim. Dan, Biserica cea veche din Roşa; D. Furtună, Dacă e să câştigi, câştigi! P. Constantinescu, Nu mai uita (traducere); Gh. Cardaş, O poemă inedită a lui Budai- Deleanu; Al. Lupu, Cimilituri bucovinene; Leca Mo­rariu, Iarăşi un inedit portret al Ilenei Creangă, Dicţionarul limbii române ; Leca Morariu, La fântână (trad.); Leca Morariu, Privind...; Leca Morariu, Cro­­nică; De-ale administraţiei ; De-ale Redacţiei; Biblio­grafie ; Anexă: Bibliotecile noastre An. IIi No. 2. ŞCOLARE infiinţarea şcoalei profesionale de fete la Rădăuţi. — Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că: In urma ordinului Ministerului Instrucţiunii Publice din 4 Maiu 1926 No. 46854, pe ziua de 1 Septembrie 1926 va lua fiinţă în oraşul Rădăuţi (Bucovina) o şcoală profesională de fete, fiind numită ca direc­toare d­na Lucreţia Mitrofanovici. Pe lângă şcoala aceasta se înfiinţează şi un atelier de ţesătorie sub conducerea di­rectoarei. Se primesc în clasa I-a absolvente a patru clase primare, fără examen de pri­mire. Informaţiuni mai detailate se primesc la D-na directoară In Rădăuţi, strada Mihai No. 4. Liceal n p.­­ „Aron Pummel* în Gornăuţi. — Di­recţiunea aduce la cunoştinţă celor interes­ţi că exa­menele integrale din sesiunea Iunie a. c. ale elevilor pregătiţi în particular vor începe la acest liceu în ziua de 7 iunie a. c. orele 8 dim. Amănunte pe tabla nea­gră a edificiului liceului: MUZICALE Concert. — Tenorul Orest Rusnac, artist la Opera din Königsberg Pr. va da în ziua de 2 iunie crt. în sala Filarmonică din Cernăuţi un singur con­cert, începutul la orele 11 jumn. a. m. Vânzarea bi­letelor a început la librăriile Hleuca, str. Petrovici No. 4 şi Pardini, Piaţa Unirii 10. Programul e deo­sebit de bogat şi variat. Purgativul Bayer — dulce, plăcut şi sigur a cesta, — perifrază atât de adevărată românească şi chiar productivă prin plasticitatea ei. Creangă zice poate abia o singură dată „aşa vorbe“ :ediţia Cer­năuţi 1924, 201), încolo, în desăvârşită covârşire, Hu­­muleşteanul nostru cuvintează despre: „o răceală ca asta „(ibid. 209),“ „una ca asta* (20­­9, 177, 182, 183, 185, 193, 194, 276, 277, „una ca, aceasta“ (199, 201), „unii ca aceştia“ (218 , „unele ca aceste (:-) (40, 70, 174). Şi din tiparele acestea purced apoi roadele :„Sâ-mi dee povâţ unul ca dânsul* (88); „S'-şi puie cineva obra­zul pentru unul ca tine“ (ibid. 301); „Tocmai de la una ca d ta... să aştept eu ajutor?“ (199); — precum şi acele­a atât de expresive tipare, iarăşi specific ro­mâneşti: „unde n­u dă o căldură ca aceea“ (ibid. 21) „şi-mi trăgea un puiu de râbuiala cu aceea“ (33), ba, chiar şi: „şi nu puteau scăpa bietele mâţe din mâ­­nile noastre, până ce nu­, ne stupiau ca pe noi11 (27). Şi la fel, cu aceleaşi autentice tipare româneşte ni se înfăţişează şi celalt Crengi a! nostru, bătrânul Ion Neculce, când ne vorbeşte despre: „nişte oameni răi ca aceia* (Kogălniceanu, ed. a 2-a, II 205) şi „o fur­tună de aceea* (ibid. II 241). Drept care , so­rin Mensch se tălmăceşte pe româneşte nu atât cu aşa om, ci mai ales cu­ un om ca acesta ! Dar in adevăr chestiunea aceasta a clişeului mult­ puţin internaţional şi a tiparului specific româ­nesc merita toată atenţia. Şi pentru a o religia mai citez un caz. Intelectualul zice:„fii bun şi dă-mi un chibrit*. Exact la fel va zice Neamţul. Dar Neamţul nu mai poate zie, cum zice ţăranul: „să faceţi bine sâ iertaţi vama acestor doi cai“, cum cetim de pildă în cutare document de la începutul veacului al XVII-lea (vezi N. Iorga, Documente ro­mâneşti din Archived Bistriţei I 1899, 131). Din tainele morfologiei I... — Şi iarăşi o... sim­plă desorientare a d-lui I. Gorun! In­ acelaş articol din „Societatea de mâine“ (111 1926, 269) d-nul Go­run protestează : „Tendinţa spre simplificări şi redu­ceri se observa şi la desfiinţarea mai multor verbe de conjugarea a patra­­şi trecerea lor la conjugarea întâia: El oferă!­6 — ca şi când ar exista un verb: a oferă, oferare; el suferă — a suferă ! — Şi chiar el sprijină — a sprijină , acoperă, descoperă, — a acopera, a descoperă.. Eu n’am auzit astfel de expresii, adecă o astfel de conjugare, decât din gura unor pretinşi cărturari sau veritabili mahalagiiu. . . . Replicăm! Zicem cu toţii el oferă şi mai zicem numai unii el suferă pentru extrem de simplul motiv că’n chiar conjugarea a patra mai zicem : el coboară, omoară etc... Și zicem deci el oferă (după el coboară) exact la fel cum d. I. Gorun zice la conjunctivul prezent să omoare (după să zboare al con­jugării l­a !!) in loc de să omoară (paralela lui să audă!), așa cum ziceau strămoșii d-lui I. Gorun ! -----------------------••••—--------------------­*) Dar cum, Dumnezeu, o fi zicând d-nul Gorun ? ! Doar nu: „el ofere­' după „el aude !.. “ Leca Morariu Pag. 3 SMT In curând „Dalul Dragostei“ (Liebe macht blind) După nuvela lui Victor Leon In rolurile principale: Lil Dago­­wer, Conrad Veidt, Georg Alexan­der, Lilian Hall-Davis și Emil Jannings. In curând la Cinema Casa Germană EXTERNE Polemici în partidul liberal englez. — Asquith șe­ful partidului liberal a adresat o scrisoare lui Lloyd George în care ii impută atitudinea sa din timpul gre­vei generale și articolele pesimiste pe care le-a scris pentru presa americană. In răspunsul său, Lloyd Ge­orge și-a justificat atitudinea și a declarat că artico­lul scris de dânsul a fost denaturat. A adăugat că este gata să se întrunească cu colegii săi pentru a discuta situația. DIVERSE Distincție. — Prin înaltul Decret Regal No. 1744 din 7 Iulie 1918 M. S. Ragele a conferit în 25 Martie 1926 sub No. 56606 D-lui lorgu G. Tom­a „Crucea Comemorativă a Războiului 1916—1918“. Felicitările noastre. Vaccinările. — Se aduce la cunoştinţa popu­­leţiei oraşului Cernăuţi, că vaccinările antivaristice se fac in fiecare zi de lucru — între orele 15—18, la biroul Serviciului Sanitar al Oraşului (Primăria, Camera 43). Se vaccinează copiii născuţi în anul 1925 şi acei născuţi în 1926, lunile Ianuarie şi Fe­bruarie. Vaccinarea şi revaccinarea, fiind obligatorie pentru toţi locuitorii, contravenienţii se fac pasibili de amenda prevăzută de art. 54 din legea sanitară. ----------------------••••----------------------. SPORT Jocurile de cupă Sâmbătă 29 şi Duminică 30,!Maiu a. c. s’au dis­putat pe terenul „Boisko“ jocurile pentru cupa oferită de clubul „Hacoah“. Iată rezultatele: Dragoş-Vodă-Polonia 2:1­0:1. Echipierii lui­­Dra­goş“ şi-au asigurat graţie jocului lor frumos şi fair, victoria Polonia s’a prezintat slab şi a fost aproape tot timpul in defensivă. Adversarii, cari practicau mai mult sistemul pasurilor scurte , i-au obosit curând. Dintr’o greşală­ a apărării, Polonia marchează primul goal. După repriză „Dragoş“ îşi asigură victoria prin 2 puncte marcate de Danciul. S’au remarcat la Dragoş, Ziemba II Panaitescu şi Danciul, la Polonia, portarul. Arbitrul d. Vortrefflich a fost bine. Dowbus-Hacoah : 0:0. Ambele echipe s’au străduit timp de 90 minute zădarnic să marcheze un punct. Prelungirea jocului nu s’a putut face, din cauza ore­lor înaintate. Hachoah-Dowbus 2:0. A doua zi, Duminecă, ha­­coanii marchează în timpul de 30 minute 2 goaluri, plasându-se astfel pentru finalul Dowbus—Pollona 2:1(1:0) Jacul a fost cu greu câștigat de Dowbus, Polonia dând de această dată un adversar dârz, nelăsându-se intimidată de asalturile infaite ale Dorbuşanilor. Jocul a fost prelungit până la rezultatul definitiv. Dragoş-Vodă-Hacoah 1:3(0:1). învingătorii au dis­putat între ei jocul care urma să decidă câştigarea c­uei. Hacoah numai a repurtat victoria datorită mai ales nesiguranţei echipierilor români în faţa porţii adverse. Astfel Hrcoah a câştigat cupa, oferită de ea. PIN PUBLIC Mari avantaja patra fata si*îâî*-âesp din Cernăuţi, strada Mircea Vodă No. 1 . Această societate a fost recunoscută de Minis­ter şi înregistrată la tribunalul comercial. Prin ur­mare este o Societate de asigurare scutită de lege. Societatea dispune de un număr mare de mem­bri şi de un mare fond de rezerva. Asigurarea la această Societate se recomandă tuturor fetelor fara deosebire de naţionalitate şi clasă socială. Numai acea persoană este în drept de a lucra pentru Societate, care este împuternicită cu o pro­cură inticata, de un notar public.

Next