Glasul Bucovinei, iulie 1926 (Anul 9, nr. 2140-2165)

1926-07-01 / nr. 2140

Consiliu de miniştri Bucureşti, 29 (Rador). — Consiliul de miniştri, întrunit azi de la orele 12—2, a exa­minat situaţia sinistraţilor de la Bacău şi a inundaţiilor din Ardeal. Consiliul a decis for­marea unui fond de ajutorare, la care parti­cipă statul şi iniţiativa privată. Consiliul a examinat apoi chestiunea transporturilor recol­tei și a decis deschiderea unui credit de 350 milioane, în scopul reparării vagoanelor și pro­curării locomotivelor necesare. Consiliul a decis scutirea de amendă a tuturor alegătorilor, cari n’au votat la recen­tele alegeri. Apoi s’a examinat chestiunea sta­bilizării leului, care va fi discutată mâine la şedinţa delegaţiei economice. Consiliul a dat apoi un comunicat pri­vitor la împrumutul din Italia. D nul Manoi­­lescu a complectat expunerea începută în şe­dinţa de Joi, 24 iunie crt., privitor la împru­mutul italian şi la felul aranjării datoriilor de războiu. — Datoria de războiu a fost fixată la 120 milioane lire, iar împreună cu dobân­zile la 157 milioane. Ea se va plăti în timp de 50 ani în lire sterline după cursul pieţei. împrumutul constă din două părţi: O parte s’a contractat de societatea de stat cu dobânda de şapte la sută, iar a doua parte, 100 milioane lire pentru comenzi industriale după nevoile noastre materiale. Singura ga­ranţie e creditul statului. --------------------04»«--------------------­ Pârtii­­trist In siujia bolşevicilor Vineri 25 iunie crt., a început la Curtea Mar­ţială din Cernăuţi un mare proces de spionaj. Din mărturisirile principalului vinovat aflăm detaliuri foarte interesante privitoare la organizaţia de spionaj so­vietică. Dar mai aflăm un lucru, menit să confirme incă odată — ceea ce se ştie de mult — legăturile par­tidului ţărănist cu duşmanii ţării şi ai neamului. Din scrisorile aflate la principalul vinovat reiesă că toţi spionii şi agenţii sovietici aveau ordinul să se înscrie în partidul ţărănist, pentru a putea „lucra“ mai bine şi mai sigur sub scutul acestui partid, pentru a putea ţine adunări şi pentru a găsi scut şi apărare în caz de descoperire şi arestare. Ei mai au ordinul să formeze aşa zisa „stângă“ a partidului ţărănist pentru a putea influenţa „programul“ politic al aces­tui partid. Iată dar dovedit, prin mărturisirile spionilor so­vietici şi prin scrisorile şi instrucţiunile găsite la ei, şi cari nu sunt contrafaceri — cum le place ţărăniş­tilor a numi orice document doveditor al vinei lor — ci autentice scrisori primite dela conducătorii spiona­jului sovietic în ţara noastră. Şi atunci de ce ne-am mira că alde Krakalia, care a cerut plebiscit pentru Bucovina de nord, şi toţi con­sorţii săi s’au înscris în partidul ţărănist, ajungând chiar deputaţi ? Iar cererea plebiscitului nu intră şi ea în „programul“ stângei „ultra democratice“ (?!) a par­tidului ţărănist? Căci ce sunt plebiscitele altceva decât una din revendicările cele mai „democratice“ (? !) pe care şi dl Stere o înscrisese în „proiectul“ său de con­stituţie ce şi -a însuşit întreg partidul ţărănist. Sunt de prisos credem, orice alte comentarii. De la Consfătuirea­riorităţiior parlam­entare Parlamentarii guvernamentali au fost convocaţi la o primă consfătuire care s-a ţinut Vineri după amiazi la Senat sub preşedinţia d-lui prim-ministru Al. Averescu. Faţă au fost fireşte şi d-nul Dori Popovici cu parlamentarii săi bucovineni. D-nul Ave­rescu cunoscându-şi bine majoritarii săi, le-a făcut o expunere în care între altele a spus şi următoarele: — expunerea o luăm după „Universul“ . „Au fost parlamentari“, a cuvântat d-nul Averescu, „care au susţinut cereri, bătând cu pumnul în birourile funcţio­narilor. De­sigur cererile nu erau legale, fiindcă ce e legal nu are nevoie să fie însoţit de loviri cu pumnul în mese“. La aceste cuvinte ale d-lui Averescu, d-nul Dori Popovici a început a se enerva şi a schimba feţe, şoptindu-i d-lui Hotincean care era a­­lături: „Da ce şi-a pierdut taica minţile ? ! Te po­meneşti că mă spune că am fost dat afară şi din birou pentru intervenţia ce-am făcut-o cu vânzarea ilegală a pădurii din Iacobeni!“ Apoi a mai cuvântat d-nul Averescu: „O altă dorinţă a mea este, să lucrăm cât mai spornic şi să lăsăm la o parte sistema atât de frecventă care am observat-o în parlament, unde culoarele deveniseră o bursă de afaceri. Aceasta e potrivnic demnităţii Corpurilor Legiuitoare“. La aceste vorbe d-nul Ho­tincean începe a se mira şi-i şopteşte d-lui Dori Popovici la ureche: „Dori, aicea nu-i de noi! Atât să mă mai vezi la a doua consfătuire. D’apoi eu la ce am fost ales senator de Rădăuţi?!“ Unul care a fost de faţă ------------------“-•••• — .GLASUL BUCOVINEI SITUATIA EXTERNA Mareșalul dietei poloneze, Rata)­ care de­misionase, a fost reales Mineri la al treilea scrutin cu 176 voturi contra 128, Rata) a acceptat alegerea până se va găsi un candi­dat care să întrunească încrederea Camerei întregi. * In Camera Comunelor s’a discutat ches­tia ajutoarelor bănești trimise din Rusia in Anglia pentru scopuri politice subversive. Con­servatorul Oliver Locker Lampson a amintit că Rusia a refuzat plata datoriei sale de 809 milioane lire sterline și, abuzând de­­ drepturile sale diplomatice, a lovit Anglia de la spate, sub scutul prieteniei. Guvernul britanic ar face bine să denunţe agrementul comercial încheiat cu guvernul sovietelor. Lloyd George a calificat guvernul sovietic ca o tiranie teribilă, dar menţinerea relaţiilor diplomatice ale Angliei cu Rusia sânt o necesitate. Mac Donald a declarat că nici un guvern englez nu va permite pro­paganda subversivă. Chamberlain a spus că, deşi guvernul englez are motive serioase să se plângă de activitatea autorităţilor sovietice, to­tuşi, crede că interesele engleze şi interesele păcii mondiale nu vor fi servite dacă Anglia ar întrerupe relațiile cu Rusia. * Camera iugoslavă a votat cu 122 vo­turi contra 29, convențiile dintre Italia și Iu­goslavia. * August Zaleski a fost numit ministru de externe al Poloniei. lifilmrea lui tut­unirii Sâmbătă, 26 iunie a avut loc înmormântarea re­gretatului Alexie Laninschi. Au luat parte la această tristă ceremonie în numele rectorului Universităţii d. decan profesor N. Cotos, apoi d-nii profesori Botezat şi Ştefânescu-Galaţi. D. Arhimandrit C. Popovici, d. inspector N. Sainciuc, d. profesor Nandriş, d. inspec­tor I. Brăteanu, corpul funcţionarilor Universităţii şi o mulţime de alţi cunoscuţi şi prieteni ai defun­­tului. Prohodul a fost oficiat de P. C. S. Părintele Ar­­hipresviter mitrofor V. Gheorghiu, înconjurat de un sobor de 8 preoţi din Cernăuţi. După prohod, în capela seminariala, P. C. S. Părintele Gheorghiu arata meritele lui Alexie Lanivs­­chi. înzestrat cu frumoase calităţi literare a fost ca student sufletul mişcării studenţeşti pentru răspândi­rea oititului şi scrisului românesc în massele largi ale poporului. Ca om matur a desvoltat în calitatea sa de preot şi profesor o activitate foarte rodnică la şcoala normală de învăţători Cernăuţi şi la liceul „Dimitrie Cantemir“ din Coţmani, precum şi ori­unde era vorba de răspândirea culturii româneşti. După aceasta se formează cortegiul spre cimiti­rul de la Hored­a. In faţa Universităţii, al cărei funcţionar a fost dispărutul, d. decan N Cotos, vorbind în numele Universităţii, arată meritele lui Alexie Lanivschi pen­tru această Universitate românească. Universitatea şi profesorii deplâng moartea unui devotat şi cinstit funcţionar, iar unii şi a unui coleg şi prieten. La cimitir, d-l paroh Tichon aminteşte încă odată meritele lui Alexie Lanivschi. După aceasta iau cuvântul d-l profesor Grigorie Nandriş în numele colegilor şi sătenilor săi din Mahala. Prin cuvinte alese, d-l Nandriş evocă copilăria celui dispărut şi plecarea la învăţătură precum şi greutăţile prin care e sortit să treacă un copil de ţăran până-şi termină studiile. In numele liceului „Dimitrie Cantemir“ din Coţ­­mani, care a participat cu o delegaţie de elevi cu steagul liceului, d. director M. Ianovici arată meritele celui dispărut pentru acel liceu dintr’un înstrăinat colţ de Ţară. Apoi d-l inspector I. Brătianu, vorbind in nu­mele Şcoalei, arată cine a fost Alexie Lanivschi ca profesor şi pierderea mare ce o îndură şcoala prin moartea lui. Mai vorbesc delegaţii societăţilor studenţeşti „Academia Ortodoxă“ şi „Junimea“ punându-i pe sicriu ca ultim salut câte o panglică tricoloră, semnul distinctiv al acelor societăţi, după care corul into­nează strofa din „Cântecul Tricolorului". Astfel a luat sfârşit trista ceremonie a înmor­mântării celui care a fost profesorul Al. Lanivschi. '««•• ■ ' Ofiţerii cu delegaţiuni administrative La 1 Iulie expiră termenul pus ofiţerilor, cari au primit delegaţiuni politi­c pentru a opta dacă remân în armată sau in administraţie. Se spune că toţi mi­litarii vor demisiona din funcţiunile politice, optând pentru remânerea în cadrele armatei, in afară de pre­fectul de Vlașca d. Gajiu și prefectul de Ismail d. La­­notescu, cari vor părăsi armata. No. 2140 Consfătuirea partidului liberal Toţi şefii organizaţiilor judeţene şi toţi parlamentarii şi foştii miniştri liberali sunt convocaţi astăzi Miercuri, la ora 9 dimineaţa la clubul central al partidului liberal, în Bu­cureşti, la o consfătuire sub preşidenţia d-lui Ion Brătianu, ca să ia hotărâri privitoare la situația politică și la lupta parlamentară con­tra guvernului. ...................■•»«». te-ale cooperaţiei Programa cursului de cooperaţia şi contabilitate ce se va ţine în corn. Vinnicioara în timpul de la II Iulie până la 6 August 1926 I. Principii şi norme de organizaţie coope­ratistă: a) forme primitive de cooperaţie şi cooperaţia modernă, b) norme de organizare şi funcţionare, c) sistemele cooperatiste, d) istoricul, structura actuală şi rezultatele mişcării cooperatiste în ţările din apus e) cooperaţia română. II. Economia politică. Conferinţa ţinută de d-l profesor universitar Chr. Coroama despre valuta, şcolile economice ş­i curentele politice. III. Legislaţia şi statute a) societăţile comerciale şi cooperative, b) legea băncilor populare, c) cambii şi efecte, d) constituirea societăţilor cooperative, e) legea impozitelor şi tim­brului, întrucât privesc cooperaţia. IV. Contabilitatea şi corespondenţa comercială. V. Curs de mărfuri. VI. Mijloace de propagandă cooperatistă. VII. Conferinţe libere, excursii şi vizitarea dife­ritelor instituţiuni cooperative şi particulare cu ca­racter industrial. Asupra acestor cursuri vom mai reveni. îndemnăm pe intelectualii satelor noastre să ur­meze apelului Centralei cooperativelor și al federalei „Moldova de Sus“. .......... .e®««.............. A reînviat era permiselor... Persoane sosite din Bucureşti ne povestesc, îngrozite, că la Ministerul de comerţ şi indus­trie, precum şi în toate cafenelele din Bucureşti, se licitează iarăşi, ca în anul 1921, fel de fel de permise de export. Indivizi suspecţi au legă­turi cu ministerele dătătoare de permise, iau aconturi, fac transacţiuni — şi târgul se des­­voltă strună. La ordinea zilei au ajuns acum permisele de aramă, şi de alamă. In vestibulul Ministeru­lui de industrie s’a petrecut o scenă violentă. Intre doi „deputaţi“ averescani pentru un astfel de permis, şi dacă nu inter­venii uşierul să­­ des­partă, era cât pe ce să-şi spargă bunătate de ca­pete. Cum vedeţi, târgul permiselor a început. ,, Răsare soarele era scris cu litere mari, pe un afiş electoral, deasupra chipului d-lui Gene­ral Averescu. Răsare soarele demoralizării, al corupţi­­unii, al scoaterii la mezat a bunurilor şi averi­lor Ţării ! T­o­ţi averescanii vor să-şi plătească datorii de milioane, ca dl. Dori Popovici, sau să se îmbogăţească în scurtă vreme. De ce să ne mirăm că şi dl. R. Sbiera a ajuns la aceeaşi mentalitate, şi şi măreşte, în contul unui buget desechilibrat de d-sa, leafa lu­nară cu un spor de 18.000 lei ? Intre averescani... trebuie să faci ca ave­rescanii / --------------------••••--------------------­ Numirea noului guvernator al Băncii Franţei. — Moreau a fost numit guvernator al Băncii Franţei in, locul lui Robineau. Cunoscutul economist, profesorul Charles Rist a fost nu­mit subguvernator. Presa, co­mentând schimbarea, arată că Caillaux înţelege ca Banca Franţei să ia conducerea lumii financiare fran­ceze şi să joace primul rol la opera de stabilizare a­ francului. ■URSA DIN PARIS 22/VI. Ronânia 1545 Londra 16685, Germania 805 —, New-York 3429 Belgia 9975 Serbia----­Italia 112420, Praga 10050 Elveţii 663—, Viena 488 Varşovia —,Olanda 1366 La Zürich leul a cotat 229­75 Bursa din Bucureşti. 28/VI. Devize: Paris 650, Berlin 5330, Londra 1086, Viena 3170 New-York 22372, Italia 815, Elveția 4340, Praga 660­, Budapesta 3165- Varşovia-----, Bruxelles 658.

Next