Glasul Bucovinei, august 1926 (Anul 9, nr. 2166-2190)

1926-08-01 / nr. 2166

Nr 2166 Proectele de impuneri în Franţa Paris, 30 (Rador). — Poincaré a depus ori pro­ectele financiare, a căror discuţiune va începe imediat. La comisia financiară Paris, 30 Iulie (Rador). — In urma expozeului lui Poincaré, comisia financiară a Camerei a votat cu 20 voturi contra 12 şi 6 abţineri, începerea discuţiei proiectului financiar al guvernului. Nouile impozite Paris, 30 (Rador). — Proectul financiar al gu­vernului, care va fi discutat cu extremă urgenţă, cere 4250 milioane impozite indirecte, 1926 milioane impo­zite directe, şi realizarea prin decrete a economiilor. Prevede reajustarea salariilor funcţionarilor şi a pre­ţului vânzărei produselor statului. Impozitul pe salarii Paris, 30 (Rador). — Impozitul asupra salariilor a fost urcat la 12 la sută, totuş s’au Îngăduit oare­care abateri, astfel că salariile mai mici de 40.000, nu vor suferi nici o sporire. Impozitele agricole Paris, 30 (Rador). — Beneficiile agricole în Franța, vor fi stabilite după valoarea locativa a pământului, multiplicând prin coeficientul 3, evaluările cadastrale; coeficientul pentru terenurile destinate culturei grâului va fi mai scăzut. Patriotismul francezilor Paris, 29. — Apelul guvernului către contri­buabili, ca să verse cât de neîntârziat dările pe anul 1926, a deslănţuit, în populaţia franceză un avânt admirabil. Din toate regiunile se semnalează graba publi­cului ca să răspundă la apelul guvernului. La ghişeele percepţiilor din Paris lumea face coadă. Camera de comerţ şi asociaţiile industriale au lansat şi ele apeluri sfătuind publicul să-şi repatrieze capitalurile exportate. ---------------------­ ăririi depozitelor militare de iniții Bucureşti, 30 (Rador). — D. general Mircescu, ministrul de război, a avut o consfătuire cu d. gene­ral Munteanu inspectorul general al armamentului, în chestiunea reorganizării depozitelor militare. S’a hotărit ca toate depozitele de muniţiuni şi de pulbere să fie reorganizate, iar acelea cari func­ţionează defectuos să fie desfiinţate. Astfel, depozitul de pulbere de la Rebricea, de pe linia Roman-Scânteia, a fost desfiinţat pentru că materialele nu erau suficient de proteguite. D. general Munteanu în rapoartele sale, a arătat că pentru reorganizarea acestor depozite, trebuesc mari sume de bani. In acest scop d. general Mircescu va face demersurile necesare. Din acele sume, se vor destina fondurile nece­sare construirei unor linii c. f. r. şi terasamente pen­tru transportul muniţiunilor. Afară de aceasta, d. general Munteanu a mai arătat măsurile luate ca să nu se producă explozii, din cauza căldurii. Depozitul,­in care s’a găsit pulbere alterată şi expusă descompunerei va fi mutat, şi materialul distrus. CITIŢI .OLASUL BUCOffWf nate cu bondiţe tot o floare şi feţe înflorite, se întorc pripite înapoi venindu-ţi în preajmă. — Da ce e, rogu-vâ ? Ce s’a întâmplat ? — — Păi, stau sandarii la podi­ţi­ câ trebue bilet de tentea­ tatei (identitate)! — — Cum, nevoia ? Că doar nu-s iară alegeri?— — Păi nu, da ştiţi: iarmaroc, hoţii de cai, de vite, una-alta! Politica mă rog ! — te lămureşte cu­tare bădişor dând biciu învioratului căluţ, care pare­­că şi el se bucură de aşa întoarcere a lucrului şi a drumului. Bucurie în mâna stânga murgul! Că doar nu-i vorba să te întorci tu după atâta amar de drum înapoi acasă, ci numai s’o iai de-a curmezişul, prin păpuşoişte, pe alt drum de ţarină, ca totuşi să poţi răzbi în mult râvnitul târg al Fălticenilor. Şi una după alta, căruţele şireţilor săteni se ’nşirue acum în verdeaţa porumbului. Un permis de vânătoare, cu fotografie cu tot, al cuiva care ne-a autorizat să-i aducem iarbă de puşcă, ne salvează situaţia. In faţa fotografiei (strei­ne !) din carnet, dar mai ales în faţa unui măreţ ifos de ciocoi regăţean, caporalul de jandarmi se dă dez­armat, şi treci Înainte mârâind că un lucru ca acesta »trebue dat la jurnal*. Iar bădica Ilie, din capra tră­surii, îşi dă şi el cu socoteala că: — La aiştia, ştiu eu ce fel de dentitate le-ar trebui ! Un bilet de cele cu faţa li’ Ferdinand 1 — Şi iac’aşa ni se deschide drumul la marele şi iarăşi marele iarmaroc al Fălticenilor 1 (Va urma descrierea iarmarocului de la Fălticeni). Leca Morariu .GLASUL BUCOVINEI" Bill Ci» Mi I MM! Având in vedere repetatele plângeri ale sătenilor împroprietăriţi, că li se cer cu ocazia măsurătorii şi predării loturilor fel de fel de taxe, se aduce urmă­toarele la cunoştinţa celor Împroprietăriţi: 1. Toate lucrările de predare şi măsurătoare ale lo­turilor de împroprietărire se fac de către organele Casei Centrale de împroprietărire, adică d-nii agronomi sau agenţi agricoli şi ingineri ai Cadastrului fără plată spe­cială, fiind plătiţi pentru aceste lucrări de la Stat. 2. Sătenii împroprietăriţi vor plăti odată cu va­loarea terenului şi pentru măsurătoarea inginerică, in­diferent ori de au plătit deja odată direct inginerilor Cadastrului sau nu. 3. Pentru intabulare nu au nevoie de nici o schiţă de plan individual (plănuţ), deoarece intabularea se va face în baza unui plan general făcut din oficiu pen­tru toţi sătenii împroprietăriţi dintr’o comună. Plani­­ţurile deci nu le trebue sătenilor şi prin urmare nu au nevoie de a le procura la ingineri. 4. Toţi împroprietăriţii să refuze orice plată pen­tru totul primit, căci numai percepţiile vor avea drep­tul să încaseze atât valoarea terenurilor cât şi spesele pentru măsurătoare. 5. Au provenit cazuri unde sătenii împroprietă­riţi s-au adresat avocaţilor sau notarilor pentru înde­plinirea formelor de intabulare. Cei împroprietăriţi nu au nevoie de intervenţia avocaţilor sau notarilor, că­rora nu se poate da curs, deoarece Casa Centrală de împroprietărire are la Cernăuţi un avocat de Stat, şi anume d-l Dr. Fr. Flinker care face toate intabulările din oficiu in mod gratuit. Biroul acestui avocat al Statului se află in strada Bejan Nr. 10, unde cei in­teresaţi vor primi orice lămuriri necesare. Aceasta pri­veşte şi pe embaricari. 6. Toţi Împroprietăriţii, cărora li se fac greutăţi cu predarea loturilor sau intabularea lor, sau cărora li s’au cerut sau se cer bani pentru lucrări de refor­mă agrară sunt rugaţi a se adresa in scris cu petiţie netimbrată Inspectoratului pentru reforma agrară, Pa­latul Administrativ, care va lua măsuri în consecință. Inspectorul pentru Reforma agrară: ss. Ing. Eugen Motrescu Inspectorul Cadastrului: ss. ing. Dimitrie Gramatovici. Comunicat. I I De zece ori vă puteţi bărbieri cu­­Solo de Luxe* Lei 12 Reprezentanţa şi depozitul pentru Bucovina I. Abeles & B. Peretz Cernăuţi, str. Regele Ferdinand 8, Telefon 471 DIN PUBLIC şi­Stenografie (Româno-Germană) se vor­­ ţinea ca­ în toţi anii in şcoala de Steno- Dactilografie din Strada Miron Costin (Maria-Therer­siengasse) No. 1, scara 2, etajul II aşa 4. In fiecare zi incep cursuri noi. Se predau şi lecţiuni în mod individual. Copiile după orice acte se efectuiază prompt. Qnhcomnanul pierzând toate actele militare eliberate UUUubililiflicit de Cercul de Recrutare Cernăuţi pe nu­mele Rudolf Pintkofschi din Cernăuţi le declar de nule şi nevalabile in mâna oricui s’ar afla. Rudolf Pintkofschi. INFORnfflŢIUNI REDACŢIONALE In raportul asupra serbării şcolare din Vatra- Dornei, publicat în numărul nostru din 25 iulie a. c. s’a omis a se scoate in evidenţă meritele Sf. Sale părintelui Totoescu pentru înjghebarea şi conducerea corului din Vatra- Dornei. Activitatea părintelui Totoescu este bine cunoscută şi apreciată de toată lumea care-l cunoaşte pe acest distins preot. Ne fa­cem o plăcută datorie a aminti acestea, ară­­tându-i consideraţia de care se bucură. AVOCAŢIALE D. Saghin Alexandru licenţiat al facultăţii de drept de pe lângă Universitatea din Cer­năuţi a depus jurământul ca avocat stagiar. ŞCOLARE In »Monitorul Oficial“ No. 165 din 27 iulie a. c­­a apărut publicarea orelor vacante în învăţământul de toate gradele. Doritorii de a ocupa aceste ore prin transferare vor înainta cererile lor direct ministerului de instruc­­ţiune până la 27 August a. c., cel mai târziu. Congresul corpului didactic al meseriilor. — Asociaţia generală a corpului didactic a! şcoalelor de meserii işi va ţine congresul in zilele de 22 şi 23 August la Râmnicul Vălcei. Va participa şi ministrul instrucţiunei d-l Petrovici. Se vor discuta deziderate privitoare la legea de organizare a învăţământului meseriilor şi recrutarea personalului administrativ şi de control al şcoalelor de meserii. FINANCIARE D-1 Lapedatu va face inspecţie în Bucovina. — D-1 Lapedatu, ministrul de finanţe, pregăteşte pentru luna August inspecţii la administraţiile financiare din Ardeal, Bucovina şi Vechiul Regat­Citiți urmarea inform. în pag. 4-a. Pag. 3 O privire în viitor! Motto : Pe cine îl poţi sfătui a­­celuia îl poţi ajuta. Acela care m’a rugat de sfat, a­celuia a şi fost ajutat. Prin puterea ştiinţei mele ascunse frunzăresc repede în toate amănuntele fiecărui om ca într’o carte, ceea ce se poate întâmpla în prezent şi în viitor. Nu pierdeţi ocazia de a mă întreba încă la timp. Madame de Déliert, Piaţa Unirii 10 în curte, la dreapta. Se cai­­­tasar si­­ administrator sisrss vind­e. Plată bună. Locuinţă şi lumină. Reflectanţii tre­bue însă să depue o garanţie de câte iei 200.000.— Ofertele la Administraţia ziarului sub „Viitor asigurat“. Pan! n Inmninta compusă din 2 camere și bucătărie cu baul U lULUIlltU accesorii, nu departe de centru sau chiar în centru, fără filodermă, cu chirie mai mare. Adresa la ziar sub „Prompt“. SURSA »EN PARIS 30/VII. — SowaHia 21 Londra 205 Germania 1001, New-York 5209 Belgia 10075 Serbia----­Itaitá 13325, Fraga-----Elveţia--------, Vlena----­Varşovia —.Olanda 1694. La Zürich leul a cotat 235 Sursa din Bucureşti.30/VII. Devize: Paris 539 Berlin 5335, Londra 1089, Viena 3185 New-York 224 Italia 739, Elveția 4350, Fraga 6625, Budapesta 3175 Varşovia-----, Bruxelles 560.­­ cel mai mare tărg din lume: 11.000 expozanţi din 21 ţări 160.000 visitatori din 44 tari D­­­oamna 1926: 29 August până la 4 Septembrie Visitarea târgului este si pentru Dv. de mare folos! Informatiuni la: Reprezentantul onorific Hans Brodkorb Cernăuţi, str. I. Flondor I, şi Oficiul târ­gului de mostre Lipsea !

Next