Glasul Bucovinei, ianuarie 1927 (Anul 10, nr. 2286-2307)
1927-01-14 / nr. 2294
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 U pafcKM —1 arttMl« ia ditto, IbaMftMto u M laipOilli » ANUNŢURI Şl RECLRAE M eatealeazA duşi tarif şi se primesc la adm* ilstraţiei Strada lancu Flondor No. 33 tolta tonţi ta lateriorul ilarului te ard taxa ca Parai ria Judecat* la Cernăuți. HIOMnnEHTULI ■ ■ MH pi Vi n M M, H M bi*l >0* M, M«tni m aa 3» toi. r> •/»_** 1» M, m >»l hudK i m wmm, pe .‘SuMf'wmi■inii de Dwuialdl, pe uuMW,p~ tk MMM, pe trei iwri 30 Ici, Peetin (triieiUte pe u Mm let, pe «K, u mleL PtafNc H fie b scribii BlaniHri. N a rămas altă cale (E.) In ziua când d. Dori Popovici a fost numit ministru al Bucovinei, vădit că a călcat untâiu cu piciorul stâng Când miniştri actualui cabinet au depus jurământul obicinuit, d. Dori Popovici cât pe ce era să rămână pe de lături. Şi bine ar fi fost, căc Bucovina, această pacinică şi harnică parte întregitoare a României ar fi rămas scutită de dojana ce n’a meritat o, dar pe care i-a adus o dar de anul nou ministrul ei averescan, d. Dori Popovici prin neiertatele lui greşeli , nesocotinţe atât de grave politice. Căci d. Dori Popovici cum a ajuns ministru, a pornit mai ales pe două căi greşite. Una a fost calea greşită pe care a pornit în politica sa minoritară, alta pe care a pornit în politica sa bisericească, şi am putea să adăugăm şi pe cea de a treia cale greşită, acea a ilegalităţilor comise pentru a da felurite satisfacţii partizanilor săi politici. In politica minoritară dl Dori Popovici a pornit o pe calea promisiunilor nesocotite ş a încurajărilor condamnabile. Parte impinindu şi promisiunile, a nemulţumit opinia publică românească, parte neputându ie impini a nemulţumit minorităţile, făcându le atât de îndrăsneţe, încât s’a cerut până şi universitate rutinească în Cernăuţi; iar elevi minoritari s’au năpustit asupra profesorilor români examinatori. Dl Dori Popovici dându-şi prea bine seama că aceştia în apucăturile lor sânt fructul politicei sale, i-a şi luat un scut, declarând că sânt victimele nevinovate ale unor înscenări. Această politică greşită minoritară a d-lui Dori Popovici fireşte că a produs greu nemulţumiri împotriva d-sale in sânul guvernului. Nu numai nemulţumiri, ci chiar dificultăţi a creat guvernului politica sa bisericească. Campania năbădăioasă şi pătimaşă ce a pornit-o d-sa contra bisericii şi mitropolitului Bucovinei, putea fi explicabilă la un deputat de opoziţie, făcând parte dintr’un partid comunist sau anarhist, dar nici decum la un membru al guvernului. Lupta trivială dusă de dl ministru Dori Popovici, din meschine motive politice de partid, contra bisericii bucovnene, a ridicat împotriva sa, membru al guvernului, până şi glasul sfântului sinod şi a Sanctităţii Sale patriarhul Acesta erau evident dificultăţi create guvernului, care numai de dificultăţi nu avea nevoie, ci de întărire şi consolidare. Au venit apoi ilegalităţile propuse de dl Dori Popovici pentru satisfacerea partizanilor, şi făcute de diferiţi miniştri. Propunerile d-lui Dori Popovici au fost însă neprecugetate şi ministeriile au pierdut procesele în contencios Astfel dl Dori Popovici a nemulţumit pe colegii sale. Mai adăogiţi nemulţumirea generală provocată de felul cum ştie d-l Dori Popovici să inspire întreaga operă administrativă a guvernului, şi oricine va vedea că ceva trebuia să se întâmple în Bucovina. D-l Aveseu trebuia să facă ceva, ca să puie un capăt acestei stări de lucruri insuportabile. Să ceară imediata demisie a ministrului ce n’a ştiut să facă faţă împrejurărilor. Îşi crea evident greutăţi In organizaţia partidului averesean din Bucovina. Şi atunci n’a rămas altă cale decât, până la producerea demisiei care va veni, să i puie un comisar, care să vegheze asupra politicei şi administraţiei averescane ce se face în Bucovina, căutând să o ndrepte. Dacă acest mijloc va fi în măsură să dea la calea cea dreaptă pe d. Dori Popovici, făcându-l să şi părăsească greşitele sale căi politice, nu ştim; dar un lucru se ştie că populaţiunei Bucovinei i se face şi o nedreptate şi o umilire pe care n’a meritat-o, numindu- se un comisar al guvernului în larg de ministru, pe lângă ministrul Bucovinei; căci această populaţiune a fost şi este iubitoare de linişte şi muncă, de lege şi ordine, şi dacă în Basarabia o fi crezând guvernul că e nevoe de un comisar, în Bucovina de bună seamă că n’ar fi fost nevoe, dacă n’ar fi fost politica greşită şi nenorocită naugurată şi practicată de d. Dori Popovici. Sărbătoare augustă Ziua de 11 Ianuarie a. c. a fost zid mare sărbătoare pentru poporul român. In această zi iubiţii noştri Suverani au sărbătorit aniversarea a 35 a a căsătoriei. A fost iarăşi un prilej pentru norodul român de evocare a faptelor strălucite, de pilduitor eroism şi de îndemn august al energiilor neamnului, săvârşite de MM. LL. Regele şi Regina Pentru plinirea vremurilor mari aşteptate de veacuri de toţi românii. Continuând cu o măreţie, unică In lume, şirul de fapte şi strădanii a Domnitorilor români din trecut, MM. LL. Regele Ferdinand şi Regina Maria s' au indentificat cu bucuriile şi durerile neamului, ca să călăuzeascâ cu augustă înţelepciune munca şi stăruinţe neobosite de progres. Cetăţenii acestui colţ de ţară, fericiţi că li a fost dat să ajungă aceste vremuri, au luat parte cu toată dragostea şi căldura inimii la frumoasa prâznuire a Suveranilor Slăvim pe Cel care a înfăptuit România mărită, ne prosternem In faţa M. S. Regina Maria, care a alinat în cursul războiului durerile soldaţilor răniţi, care a descris In chip atât de ilustru frumuseţile ţării noastre şi care ajută pe cei necăjiţi. Urăm şi cu acest prilej M. S. Regelui Ferdinand complectă însănătoşire, ca să ne oblăduiască încă mulţi şi fericiţi ani cu marea Sfinţelepctune, alături de generoasa noastră Regină Maria. Proiectul de lege a presei la consiliul legislativ București 12 (Rador) — Anteproiectul de lege a presei a fost trimis spre examinare consiliului legislativ. Atenţiune! Aducem la cunoştinţă tuturor abonaţilor că începând cu 1 Februarie 1927, din cauza urcării taxeor poştale cu 150 procente, a presurilor pentru hârtie şi a lucrului cu 160 procente, suntem nevoiţi să urcăm abonentul la 500 lei pe un an, pe jumătate an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe an 300 iei, pe jumătate an 160 lei şi pe trei luni 90 iei. Numărul de Duminică: pe un an 120 iei, pe jumătate an 70 iei şi pe trei luni 35 lei. Pentru străinătate: pe un an 1200 iei şi pe jumătate an 700 lei Pentru oraşul Cernăuţi cu aducerea ziarului acasă prin curier lei 65 lunar. Toţi cari vor achita înainte de 1 Februarie 1927 abonamentul pentru viitor, achită preţul de acum. -------------------------»IM Sentinţa in procesul opiniilor unsori Bucureşti, 12 (Radar) — Ziarul »Lupta1* anunţă că Tribunalul de arbitraj din Paris a dat ieri sentinţa în procesul optanţilor unguri, declarându-se competent şi respingând astfel punctul de vedere al României. Acelaş ziar arată că România va face probabil recurs la Liga Națiunilor. -----------------------••••---------------------- Atac bolşevic Bucureşti, 12 (Rador). — «Universul» anunţă din Chişinău că autorităţile locale au fost telegrafic Înştiinţate că trupele bolşevice au atacat grănicerii români de lângă Bugaz, In apropiere de Cetatea- Albă. La orele 10 din noaptea trecuta a apărut pe malul românesc o bandă de soldaţi bolşavici înarmaţi cu puşti, mitraliere şi granade. Banda a trecut Nistrul sau marea neobservată şi debarcând a atacat postul fix de grăniceri români «Regele Carol I din Bugaz. Bolşevicii au deschis un foc viu de arme şi mitraliere şi au aruncat numeroase granade, voind să incendieze postul. Dar grănicerii români au rezistat şi, cu ajutorul grănicerilor de la pichetele apropiate, au reuşit să respingă banda, silind o să se retragă peste Nistru. Bolşevicii au fost sprijiniţi în timpul atacului de o şalupă-canonera, care a făcut recunoaşteri cu proectoare in apropierea malului nostru. In timpul luptei a fost împuşca un caporal român. Autoritățile anchetează. Se desfiinţează acordarea de vagoane cu precădere Bucureşti 12 (Rador).— Ministerul comunicaţiilor a ordonat drecţiei generale C. F. R. să desfiinţeze neîntârziat şi fără excepţie, tate precăderile la acordarea vagoanelor, transporturile toate urmând să se facă în ordinea înscrierii, adică în ordinea depunerii scrisorilor de trăsură în staţiunile de încărcare. Măsura a fost provocată de marele număr al transporturilor privilegiate şi de constatarea că mărfurile depuse la rând nu le mai venea rândul de expediere.