Glasul Bucovinei, ianuarie 1927 (Anul 10, nr. 2286-2307)

1927-01-14 / nr. 2294

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 U pafcKM —1 arttMl« ia ditto, IbaMftMto u M laipOilli » ANUNŢURI Şl RECLRAE M eatealeazA duşi tarif şi se primesc la adm­* ilstraţiei Strada lancu Flondor No. 33 tolta tonţi ta lateriorul ilarului te ard taxa ca Parai ria Judecat* la Cernăuți. HIOMnnEHTULI ■ ■ MH pi Vi n M M, H M bi*l >0* M, M«tni m aa 3» toi. r> •/»_** 1» M, m >»l hudK i m wmm, pe .‘SuMf'wmi■inii de Dwuialdl, pe uuMW,p~ tk M­M­M, pe trei iwri 30 Ici, Peetin (triieiUte pe u M­m let, pe «K, u m­leL PtafNc H fie b scribii BlaniHri. N a rămas altă cale (E.) In ziua când d. Dori Popovici a fost numit ministru al Bucovinei, vădit că a căl­cat untâiu cu piciorul stâng Când miniştri actualu­­i cabinet au depus jurământul obici­nuit, d. Dori Popovici cât pe ce era să ră­mână pe de lături. Şi bine ar fi fost, căc Bucovina, această pacinică şi harnică parte întregitoare a României ar fi rămas scutită de dojana ce n’a meritat o, dar pe care i-a adu­s o dar de anul nou ministrul ei averescan, d. Dori Popovici prin neiertatele lui greşeli , nesocotinţe atât de grave politice. Căci d. Dori Popovici cum a ajuns mi­nistru, a pornit mai ales pe două căi greşite. Una a fost calea greşită pe care a pornit în politica sa minoritară, alta pe care a pornit în politica sa bisericească, şi am putea să adăugăm şi pe cea de a treia cale greşită, acea a ilegalităţilor comise pentru a da felu­rite satisfacţii partizanilor săi politici. In politica minoritară dl Dori Popovici a pornit o pe calea promisiunilor nesocotite ş a încurajărilor condamnabile. Parte impinin­du şi promisiunile, a nemulţumit opinia pu­blică românească, parte neputându ie imp­ini a nemulţumit minorităţile, făcându le atât de îndrăsneţe, încât s’a cerut până şi universi­tate rutinească în Cernăuţi; iar elevi mino­ritari s’au năpustit asupra profesorilor români examinatori. Dl Dori Popovici dându-şi prea bine seama că aceştia în apucăturile lor sânt fructul politicei sale, i-a şi luat un scut, de­clarând că sânt victimele nevinovate ale unor înscenări. Această politică greşită minoritară a d-lui Dori Popovici fireşte că a produs greu nemulţumiri împotriva d-sale in sânul gu­vernului. Nu numai nemulţumiri, ci chiar dificul­tăţi a creat guvernului politica sa bisericească. Campania năbădăioasă şi pătimaşă ce a por­nit-o d-sa contra bisericii şi mitropolitului Bucovinei, putea fi explicabilă la un deputat de opoziţie, făcând parte dintr’un partid co­munist sau anarhist, dar nici decum la un membru al guvernului. Lupta trivială dusă de dl ministru Dori Popovici, din meschine mo­tive politice de partid, contra bisericii bucov­­nene, a ridicat împotriva sa, membru al gu­vernului, până şi glasul sfântului sinod şi a Sanctităţii Sale patriarhul Acesta erau evident dificultăţi create guvernului, care numai de dificultăţi nu avea nevoie, ci de întărire şi consolidare. Au venit apoi ilegalităţile propuse de d­l Dori Popovici pentru satisfacerea partizanilor, şi făcute de diferiţi miniştri. Propunerile d-lui Dori Popovici au fost însă neprecugetate şi ministeriile au pierdut procesele în contencios Astfel d­l Dori Popovici a nemulţumit pe co­legii­­ sale. Mai adăogiţi nemulţumirea generală pro­vocată de felul cum ştie d-l Dori Popovici să inspire întreaga operă administrativă a guvernului, şi oricine va vedea că ceva tre­buia să se întâmple în Bucovina. D-l Ave­­seu trebuia să facă ceva, ca să puie un capăt acestei stări de lucruri insuportabile. Să ceară imediata demisie a ministrului ce n’a ştiut să facă faţă împrejurărilor. Îşi crea evident greutăţi In organizaţia partidului ave­resean din Bucovina. Şi atunci n’a rămas altă cale decât, până la producerea demisiei care va veni, să i puie un comisar, care să vegheze asupra politicei şi administraţiei averes­­cane ce se face în Bucovina, căutând să o ndrepte. Dacă acest mijloc va fi în măsură să dea la calea cea dreaptă pe d. Dori Po­povici, făcându-l să şi părăsească greşitele sale căi politice, nu ştim; dar un lucru se ştie că populaţiunei Bucovinei i se face şi o nedreptate şi o umilire pe care n’a meritat-o, numindu-­ se un comisar al guvernului în larg de ministru, pe lângă ministrul Buco­vinei; căci această populaţiune a fost şi este iubitoare de linişte şi muncă, de lege şi or­dine, şi dacă în Basarabia o fi crezând gu­vernul că e nevoe de un comisar, în Buco­vina de bună seamă că n’ar fi fost nevoe, dacă n’ar fi fost politica greşită şi nenorocită naugurată şi practicată de d. Dori Popo­vici. Sărbătoare augustă Ziua de 11 Ianuarie a. c. a fost zi­d mare sărbătoare pentru poporul român. In acea­stă zi iubiţii noştri Suverani au sărbătorit ani­versarea a 35 a a căsătoriei. A fost iarăşi un prilej pentru norodul ro­mân de evocare a faptelor strălucite, de pilduitor eroism şi de îndemn august al energiilor nea­mnului, săvârşite de MM. LL. Regele şi Regina Pentru plinirea vremurilor mari aşteptate de vea­curi de toţi românii. Continuând cu o măreţie, unică In lume, şirul de fapte şi strădanii a Domnitorilor români din trecut, MM. LL. Re­gele Ferdinand şi Regina Maria s' au indentificat cu bucuriile şi durerile neamului, ca să­­ călău­zeascâ cu augustă înţelepciune munca şi stăruin­ţ­e neobosite de progres. Cetăţenii acestui colţ de ţară, fericiţi că li a fost dat să ajungă aceste vremuri, au luat parte cu toată dragostea şi căldura inimii la frumoasa prâznuire a Suveranilor Slăvim pe Cel care a înfăptuit România mărită, ne prosternem In faţa M. S. Regina Maria, care a alinat în cursul războiului durerile soldaţilor răniţi, care a de­scris In chip atât de ilustru frumuseţile ţării noastre şi care ajută pe cei necăjiţi. Urăm şi cu acest prilej M. S. Regelui Fer­dinand complectă însănătoşire, ca să ne oblădu­­iască încă mulţi şi fericiţi ani cu marea Sf­in­ţelepctune, alături de generoasa noastră Regină Maria. Proiectul de lege a presei la consi­liul legislativ București 12 (Rador) — Anteproiectul de lege a presei a fost trimis spre examinare consiliului legislativ. Atenţiune! Aducem la cunoştinţă tuturor abonaţilor că începând cu 1 Februarie 1927, din cauza urcării taxeor poştale cu 150 procente, a pre­surilor pentru hârtie şi a lucrului cu 160 pro­cente, suntem nevoiţi să urcăm abon­­entul la 500 lei pe un an, pe jumătate an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe an 300 iei, pe jumătate an 160 lei şi pe trei luni 90 iei. Numărul de Duminică: pe un an 120 iei, pe jumătate an 70 iei şi pe trei luni 35 lei. Pentru străinătate: pe un an 1200 iei şi pe jumătate an 700 lei­ Pentru oraşul Cernăuţi cu aducerea ziaru­lui acasă prin curier lei 65 lunar. Toţi cari vor achita înainte de 1 Fe­bruarie 1927 abonamentul pentru viitor, achită preţul de acum. -------------------------»IM Sentinţa in procesul opiniilor unsori Bucureşti, 12 (Radar) — Ziarul »Lupta1* anunţă că Tribunalul de arbitraj din Paris a dat ieri sentinţa în procesul optanţilor un­guri, declarându-se competent şi respingând astfel punctul de vedere al României. Acelaş ziar arată că România va face probabil re­curs la Liga Națiunilor. -----------------------••••----------------------­ Atac bolşevic Bucureşti, 12 (Rador). — «Universul» anunţă din Chişinău că autorităţile locale au fost telegrafic Înştiinţate că trupele bolşevice au atacat grănicerii români de lângă Bugaz, In apropiere de Cetatea- Albă. La orele 10 din noaptea trecuta a apărut pe malul românesc o bandă de soldaţi bolşavici înarmaţi cu puşti, mitraliere şi granade. Banda a trecut Nis­trul sau marea neobservată şi debarcând a atacat postul fix de grăniceri români «Regele Carol I din Bu­gaz. Bolşevicii au deschis un foc viu de arme şi mi­traliere şi au aruncat numeroase granade, voind să incendieze postul. Dar grănicerii români au rezistat şi, cu a­jutorul grănicerilor de la pichetele apropiate, au reuşit să respingă banda, silind o să se retragă peste Nistru. Bolşevicii au fost sprijiniţi în timpul atacului de o şalupă-canon­era, care a făcut recunoaşteri cu proec­­toare in apropierea malului nostru. In timpul lup­tei a fost împuşca un caporal român. Autoritățile anche­tează. Se desfiinţează acordarea de vagoane cu precădere Bucureşti 12 (Rador).— Ministerul comu­nicaţiilor a ordonat drecţiei generale C. F. R. să desfiinţeze neîntâr­ziat şi fără excepţie, t­ate precăderile la acordarea vagoanelor, transporturile toate urmând să se facă în or­dinea înscrierii, adică în ordinea depunerii scrisorilor de trăsură în staţiunile de încăr­care. Măsura a fost provocată de marele nu­măr al transporturilor privilegiate şi de con­statarea că mărfurile depuse la rând nu le mai venea rândul de expediere.

Next