Glasul Bucovinei, februarie 1927 (Anul 10, nr. 2308-2330)
1927-02-01 / nr. 2308
en inciniul : Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 pe un an 500 lei, pe l/2 an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe l/2 an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe un an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cerblui: ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe/ an 700 Iei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc, la administrație : Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare îr interiorul ziarului se urcă taxa cu 50°/,. Porul de Judecată in cernăuți. Mitul unui „mit“... Cetim In ziarul »Cuvântul din 30 Ianuarie arc un exotic articol de fond „Mi şi Miştile", datorit d-lui N. Ionescu, profesor la Universitatea din Bucureşti Plecând de la mica puterii colosului prăbuşit al ţarilor, mit pe care-l aplică prin analogia d-sale tendenţioasă autorităţii şi forţei partidului naţional liberal, autorul acestui articol militează cu străşnicie pentru distrugerea mitului atotputerniciei partidului liberal. Dar oare pentru ca să desfiinţezi un simplu mit, şi mai ales un mit care — însuşi dl Ionescu ne-o spune —(fne suspendată intreaga activitate politică a ţării, deci e in cea mai de-aproape legătură cu verificările de fiece zi a faptelor pulitice ce se perindă sub ochii noştri, pentru atâta lucru e nevoie de toată exuberanţa şi de tot arsenalul argumentelor d lui Ionescu?... Se pare că dar Căci mitul acesta, ţinând suspendată toată activitatea politică a ţării, nu prea seamănă a fi mit. Evident, în arena luptei politice miturile fantesiste, oricât ar fi de măestrit ţesute, nu se pot menţine şi în ciocnirea aspră cu realitatea rezistenţa lor se reduce la zero. Fatalmente viaţa miturilor politice nu poate fi decât efemeră Interesant este Insă că autorul articolulului de care ne ocupăm aci ajunge cu conclusiunile sale — fără să vrea—ca şi alchimiştii de pe vremuri. Preocupat, obsedat de teza unei conclusiuni aprioristice, căutând ca din premise impuse de evidenţa faptelor să obţină aliajul nefiresc a! unei conclusiuni imposibile, se trezeşte că adevărul nu poate fi altul decât că aliajul nu trebue să dea neapărat resultatul pe care vrei să l forţezi împotriva firii lucrurilor... Şi deci iată-l pe dl Ionescu, autorul teoriei mitului de mai sus, recunoscând un acelaş articol că: Tot ce se întâmplă în viaţa noastră publică gravitează în jurul partidului liberal... Celelalte partide politice stau faţă de aiberali în perspectivă subalternă, întrebându se: Ce va face Ion Brătianu ? Toţi ceilalţi oameni politici nu sunt decât nişte simpli sateliţi ai liberalilor. .. Şi singuri liberalii tot mai fac ceva, acolo unde ceilalţi nu fac nimic.... Pentru celelalte înjghebă îşi fracţiuni politice autorul articolului citat nu are decât aprecieri foarte puţin măgulitoare : C^eere scle rozate, braţe amorţite, energii îmbătrânite Inainte de intrt buinţare etc. Şi, in căutarea omului, care să Indrâzneastă, din conştinţa puterii sale — nu din ura măruntă şi neputincioasă împotriva partidului liberal, — să ia lupta contra liberalilor, dl N. lonescu exclamă exasperat: Când se va găsi omul acesta — pe care astâzi nu I vede nicăiri — mitul atotputerniciei liberale va înceta ! Deci abia atunci când se va fi găsit un om cum astăzi nu I avem în afară de partidul naţional-liberal! Nostim mit, nu i aşa?! Acelaş articol mai discută şi chestiunea formării unui mare şi. .. puternic partid politic alcătuit din grupările neliberale... Şi autorul constată că, deşi în slujba acestei cauze s’ar fi pus seriozitate şi chiar simpatie, lucrurile nu merg, fiindcă lumea nu are încredere. Acid . N. lonescu are dreptate, cel puţin încât priveşte neîncrederea reciprocă a pertractanţilor. Căci prima condiţiei pusă de dl Maniu d lui general Averescu a fost disolvarea parlamentului şi publicarea de noi alegeri, cari ar trebui să fie libere. Primului ministru i-a părut cam şugubiţi această cerere a d lui Maniu căruia, evident pentru motive de deosebită incredere, i-a replicat: Dacă partidul naţional-ţărănist fuzionează cu partidul meu, atunci majortatea parlamentară se întăreşte prin trecerea parlamentarilor naţional-ţărănişti in grupul compact al guvernamentalilor; in acest caz ce rezon politic ne-ar putea determina să dr^fjunțăm^prin disolvare o majoritate omogenă și»*"''întărită, riscând eventualele surprinderi neplăcute ale unei campanii electorale... Cităm aceste fapte în sprijinul afirmațiunii d lui N. lonescu care zice că neîncrederea între pertractanţi va zdrobi frumoasele speranţe legate de viitorul partid mare şi puternic şi... neliberal... Decât pentru d-l Ionescu tot liberalii sunt vnovaţi că d-nii Averescu, Maniu, Mihalche etc se întimpina unii pre alţii cu neîncredere. Liberalii vor izbuti să strice toate combinaţiile, spune autorul articolului citat.. Şi orice s’ar încerca impotriva liberaţilor — continuă d-sa — teroarea mistică persistă, până la sfâşit tot liberalii vor învinge ! Aşa sfârşeşte mitul d lui N. Ionescu despre mitul atotputerniciei partidului naţional liberal. Şi deci, fireşte, noi nu ne putem uni cu d sa în conclusiuni; şi nici chiar atunci când recunoaşte că liberalii sunt tari, motivând insă că tăria liberalilor ar fi în funcţie de... mişcita (termenul e al d-lui Ionescu) celorlalţi ! Nu ! Taria partidului naţional-liberal residă în conştiinţa luminată a membrilor săi, în convingerea adâncă a lor că în ţara noastră românească o alcătuire politică ca cea a partidului naţional-liberal are de îndeplinit un însemnat rol de conducere şi îndrumare... Iar dacă ceilalţi sunt aşa cum îi califică de lonescu, atunci cu atât mai mult noi trebue să fim la post! Dr. Aurel Morariu — ----------------«et»---------------—— M. S. Regele a început tratamentul cu radiu l ministru al Casei Regale a dat presei următorul Comunicat: Potrivit hotdricei culenoare, M. S. Regele a început astăzi un tratament radioterapie, sub direcţiunea drul dt Shys, din Bruxles, şt dat de d. conferenţiar dr. Gh Sevtreanu. Instalarea aparatelor a fost făcută de d. Inginer Kassier. București, 29 ian. 1927. O frumoasă faptă naţională “. Alta Constantiiescu a pus la dispoziţia d-lui senator Ion I. Niitor suma de una sută mii lei ca fundaţiune în memoria neuitatului său părinte, regretatul Alexandru Constantinescu. Din venitul acestui fond se va da in fiecare an o bursă pentru un elev, fiu al judeţului Rădăuţi-D senator Nstor a dispus inhaterea actelor de fundafiune cuvenite, pentru administrarea acestui fond. D- Atta Constantinescu a adresat cu această ocazie d-ul senator I. Nistor frumoasa scrisoare pe care o redăm In cele ce urmează: Bucureşti, 27 Ianuarie 1927 Stimate Domnule Preşedinte, In amintirea memoriei scumpului meu părinte care In tot timpul vieţei lui a avut o deosebită dragoste pentru Bucovina ţi care prin activitatea sa a căutat întotdeauna să ridice nivelul intelectual ţi material al muncitorilor dela ţară ţi dela oraţe, am onoarea . Vă trimite suma de tpooopii care va alcătui un fond din venitul căruia se va forma o bursă care va fi acordată unui fiu de muncitor ăsta ţară sau el la oraţ al judeţului Rădăuţi. Forma sub care acest fond va fi administrat şi întrebuinţat o las la aprecierea Domniei- Voastre spre a o hotărî. Primiţi, Vă rog, stimate Domnule Nistor, expresiunea deosebitei mele consideraţiuni (ss) Const. Constantin eseu Prin această faptă, d. Atta Constantinescu a dovedit încă odată cât de legat se simte de Bucovina, în care şi-a petrecut o parte din copilărie şi felfrumos în care ştie să păstreze amintirea mult regretatului său părinte. Pentru mărinimosul dar, fiii acestui colţ de ţară ii aduc cele mai adânc simţite mulţumiri. -------------------SIMS------------------- iei imagWnîi Funk a P. N. I. Ik niaffili Sâmbătă, 29 ianuarie a. c. a avut loc la Rădăuţi o şedinţă a delegaţiei permanente a P. N. L din acel judeţ, sub preşedinţia dlui senator Ion I. Nistor, preşedintele organizaţiei rădăuţene. S-au discutat diferite chestiuni la ordinea zilei referitoare la propaganda, presa şi organizarea partidului naţiona-liberal, luându-se hotărâri în legătură cu aceste chestiuni. Cu această ocazie s-a mai luat hotărârea de a închiria un spaţios local pentru Cercul de Studii al P. N. L. La şedinţă au luat parte toţi membrii delegaţiei permanente şi şefii de sectoare Intre cari remarcăm pe dnii Ion Calimache, Atta Constantinescu şi Eusebie Popovici, veniţi anume din Bucureşti, apoi pe dnii Dr. N. Cotos, profesor universitar; Em. Bancescu, fost prefect; Oh. P. Papadiuc, fost primar al Rădăuţilor; Oh. Flondor, Sf. S. Păr. Leon Roşea, fost deputat; Sf. Sa Păr, inspector diecezan I Puiu; Sf Sa Păr, paroh Dr. Vespasian Reuţ; Sf. Sa Par. Cucinschi, d. S. Ioneţ, revizor şcolar; dr. Torouţiu, profesor secundar; d. Octavian Paunucu-Burcă, fost primar al Siretului; d. notar public E. Priscornic din Putila; d. Vicol, gospodarul Ungureanu, fost primar ; dr. Cucu, avocat; d. Dr. Erast Nastasi, avocat; d. O. Trufin, industriaș.