Glasul Bucovinei, februarie 1927 (Anul 10, nr. 2308-2330)

1927-02-01 / nr. 2308

e­n i­n­c­in­i­u­l : Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 pe un an 500 lei, pe l/2 an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe l/2 an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe un an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cerb­lui: ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe­­/­ an 700 Iei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc, la admi­nistrație : Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare îr­ interiorul ziarului se urcă taxa cu 50°/,. Porul de Judecată in cernăuți. Mitul unui „mit“... Cetim In ziarul »Cuvântul din 30 Ia­nuarie ar­c un exotic articol de fond „Mi şi Miştile", datorit d-lui N. Ionescu, profesor la Universitatea din Bucureşti Plecând de la mica puterii colosului prăbuşit al ţarilor, mit pe care-l aplică prin analogia d-sale tendenţi­oasă autorităţii şi forţei partidului naţional li­beral, autorul acestui articol militează cu străş­nicie pentru distrugerea mitului atotputerni­ciei partidului liberal. Dar oare pentru ca să desfiinţezi un simplu mit, şi mai ales un mit care — însuşi dl Ionescu ne-o spune —(fne suspendată in­treaga activitate politică a ţării, deci e in cea mai de-aproape legătură cu verificările de fiece zi a faptelor pulitice ce se perindă sub ochii noştri, pentru atâta lucru e nevoie de toată exuberanţa şi de tot arsenalul argu­mentelor d lui Ionescu?... Se pare că dar Căci mitul acesta, ţinând suspendată toată activitatea politică a ţării, nu prea sea­mănă a fi mit. Evident, în arena luptei poli­tice miturile fantesiste, oricât ar fi de măes­­trit ţesute, nu se pot menţine şi în ciocnirea aspră cu realitatea rezistenţa lor se reduce la zero. Fatalmente viaţa miturilor politice nu poate fi decât efemeră Interesant este Insă că autorul articolu­­lului de care ne ocupăm aci ajunge cu con­­clusiunile sale — fără să vrea—ca şi alchi­miştii de pe vremuri. Preocupat, obsedat de teza unei conclusiuni aprioristice, căutând ca din premise impuse de evidenţa faptelor să obţină aliajul nefiresc a! unei conclusiuni im­posibile, se trezeşte că adevărul nu poate fi altul decât că aliajul nu trebue să dea nea­părat resultatul pe care vrei să l forţezi îm­potriva firii lucrurilor... Şi deci iată-l pe dl Ionescu, autorul teo­riei mitului de mai sus, recunoscând un ace­laş articol că: Tot ce se întâmplă în viaţa noastră publică gravitează în jurul partidului liberal... Celelalte partide politice stau faţă de aiberali în perspectivă subalternă, între­­bându se: Ce va face Ion Brătianu ? Toţi cei­lalţi oameni politici nu sunt decât nişte sim­pli sateliţi ai liberalilor. .. Şi singuri liberalii tot mai fac ceva, acolo unde ceilalţi nu fac nimic.... Pentru celelalte înjghebă îşi fracţiuni po­litice autorul articolului citat nu are decât a­precieri foarte puţin măgulitoare : C­^eere scle rozate, braţe amorţite, energii îmbătrânite Ina­inte de intrt buinţare etc. Şi, in căutarea omului, care să Indrâzneastă, din conşti­nţa puterii sale — nu din ura măruntă şi neputincioasă împo­triva partidului liberal, — să ia lupta contra liberalilor, dl N. lonescu exclamă exasperat: Când se va găsi omul acesta — pe care as­tâzi nu I vede nicăiri — mitul atotputerniciei liberale va înceta ! Deci abia atunci când se va fi găsit un om cum astăzi­ nu I avem în afară de partidul naţional-liberal! Nostim mit, nu i aşa?! Acelaş articol mai discută şi chestiunea formării unui mare şi. .. puternic partid politic alcătuit din grupările neliberale... Şi autorul constată că, deşi în slujba acestei cauze s’ar fi pus seriozitate şi chiar simpatie, lucrurile nu merg, fiindcă lumea nu are încredere. Aci­d . N. lonescu are dreptate, cel­ puţin încât priveşte neîncrederea reciprocă a per­tractanţilor. Căci prima condiţiei pusă de d­l Maniu d lui general Averescu a fost­­ disol­­varea parlamentului şi publicarea de noi ale­geri, cari ar trebui să fie libere. Primului ministru i-a părut cam şugubiţi această cerere a d lui Maniu căruia, evident pentru motive de deosebită incredere, i-a replicat: Dacă partidul naţional-ţărănist fuzionează cu partidul meu, atunci majortatea parlamen­tară se întăreşte prin trecerea parlamentarilor naţional-ţărănişti in grupul compact al guver­namentalilor; in acest caz ce rezon politic ne-ar putea determina să dr^fjunțăm^prin di­solvare o majoritate omogenă și»*"''întărită, riscând eventualele surprinderi neplăcute ale unei campanii electorale... Cităm aceste fapte în sprijinul afirma­­țiunii d lui N. lonescu care zice că neîncre­derea între pertractanţi va zdrobi frumoasele speranţe legate de viitorul partid mare şi pu­ternic şi... neliberal... Decât pentru d-l Ionescu tot liberalii sunt v­novaţi că d-nii Averescu, Maniu, Miha­lche etc se întimpina unii pre alţii cu ne­încredere. Liberalii vor izbuti să strice toate combinaţiile, spune autorul articolului citat.. Şi orice s’ar încerca impotriva liberaţilor — con­tinuă d-sa — teroarea mistică persistă, până la sfâ­şit tot liberalii vor învinge ! Aşa sfâr­şeşte mitul d lui N. Ionescu despre mitul atotputerniciei partidului naţional liberal. Şi deci, fireşte, noi nu ne putem uni cu d sa în conclusiuni; şi nici chiar atunci când recunoaşte că liberalii sunt tari, motivând insă că tăria liberalilor ar fi în funcţie de... mişcita (termenul e al d-lui Ionescu) celorlalţi ! Nu ! Taria partidului naţional-liberal residă în conştiinţa luminată a membrilor săi, în con­vingerea adâncă a lor că în ţara noastră ro­mânească o alcătuire politică ca cea a parti­dului naţional-liberal are de îndeplinit un însemnat rol de conducere şi îndrumare... Iar dacă ceilalţi sunt aşa cum îi califică d­e lonescu, atunci cu atât mai mult noi trebue să fim la post! Dr. Aurel Morariu — ----------------«et»---------------—— M. S. Regele a început tratamentul cu radiu­ l ministru al Casei Regale a dat presei următorul Comunicat: Potrivit hotdricei culenoare, M. S. Re­gele a început astăzi un tratament radioterapie, sub direcţiunea d­rul dt Shys, din Brux­­les, şt dat de d. conferenţiar dr. Gh Sevtreanu. I­nsta­larea aparatelor a fost făcută de d. Ingi­ner Kassier. București, 29 ian. 1927. O frumoasă faptă naţională “. Alta Constantii­­escu a pus la dispoziţia d-lui senator Ion I. Niitor suma de una sută mii lei ca fundaţiune în memoria neuitatului său părinte, regre­tatul Alexandru Constantinescu. Din venitul acestui fond se va da in fiecare an o bursă pentru un elev, fiu al judeţului Rădăuţi-D senator N­stor a dispus in­haterea actelor de fundafiune cuvenite, pentru administrarea acestui fond. D- Atta Const­antinescu a adresat cu această ocazie d-­ul senator I. Nistor frumoasa scrisoare pe care o redăm In cele ce urmează: Bucureşti, 27 Ianuarie 1927 Stimate Domnule Preşedinte, In amintirea memoriei scumpului meu pă­rinte care In tot timpul vieţei lui a avut o deosebită dragoste pentru Bucovina ţi care prin activitatea sa a căutat întotdeauna să ridice ni­velul intelectual ţi material al muncitorilor dela ţară ţi dela oraţe, am onoarea . Vă trimite suma de tpo­oop­ii care va alcătui un fond din ve­nitul căruia se va forma o bursă care va fi a­­cordată unui fiu de muncitor ăsta ţară sau el la oraţ al judeţului Rădăuţi. Forma sub care acest fond va fi adminis­trat şi întrebuinţat o las la aprecierea Domniei- Voastre spre a o hotărî. Primiţi, Vă rog, stimate Domnule Nistor, expresiunea deosebitei mele consideraţiuni (ss) Const. Constantin eseu Prin această faptă, d. Atta Constantinescu a do­­vedit încă odată cât de legat se simte de Bucovina, în care şi-a petrecut o parte din copilărie şi fe­l­­frumos în care ştie să păstreze amintirea mult regre­tatului său părinte. Pentru mărinimosul dar, fiii acestui colţ de ţară ii aduc cele mai adânc simţite mulţumiri. -------------------SIMS-------------------­ iei ima­gWn­îi Funk a P. N. I. Ik niaffili Sâmbătă, 29 ianuarie a. c. a avut loc la Rădăuţi o şedinţă a delegaţiei permanente a P. N. L din acel judeţ, sub preşedinţia d­lui senator Ion I. Nistor, preşedintele organizaţiei rădăuţene. S-au discutat diferite chestiuni la ordi­nea zilei referitoare la propaganda, presa şi organizarea partidului naţiona-liberal, luân­­du-se hotărâri în legătură cu aceste chestiuni. Cu această ocazie s-a mai luat hotărâ­rea de a închiria un spaţios local pentru Cercul de Studii al P. N. L. La şedinţă au luat parte toţi membrii delegaţiei permanente şi şefii de sectoare In­tre cari remarcăm pe d­nii Ion Calimache, Atta Constantinescu şi Eusebie Popovici, ve­niţi anume din Bucureşti, apoi pe d­nii Dr. N. Cotos, profesor universitar; Em. Ban­­cescu, fost prefect; Oh. P. Papadiuc, fost pri­mar al Rădăuţilor; Oh. Flondor, Sf. S. Păr. Leon Roşea, fost deputat; Sf. Sa Păr, inspec­tor diecezan I Puiu; Sf Sa Păr, paroh Dr. Vespasian Reuţ; Sf. Sa Par. Cucinschi, d. S. Ioneţ, revizor şcolar; d­r. Torouţiu, profe­sor secundar; d. Octavian Paun­ucu-Burcă, fost primar al Siretului; d. notar public E. Priscornic din Putila; d. Vicol, gospodarul Ungureanu, fost primar ; d­­r. Cucu, avocat; d. Dr. Erast Nastasi, avocat; d. O. Trufin, industriaș.

Next