Glasul Bucovinei, noiembrie 1927 (Anul 10, nr. 2518-2541)

1927-11-01 / nr. 2518

Pag. 2 Un pas bine motivat „Dreptatea­ averescană regretând pro­fund după vremile austriace de la universita­tea din Cernăuţi, continuă textual: «In locul celebrităţilor de odinioară au fost instalaţi mai­muţoii intelectuali, recrutaţi în majoritate din »rutinaţi“ funcţionari administrativi ş. a. m. d. In urma acestui pasagiu, d-nii profesori universitari Costică Rădulescu, fost subadmi­nistrator de puşcărie, şi d-l Radu Sbiera, fost profesor secundar întovărăşiţi de alţi colegi, admiratori ai lor, sânt hotărâţi să tragă „Drep­tatea“ în judecată. mmm—mmm— Iubirea de adevăr a dlui prof. Sauciuc-Săveanu Dl Sauciuc-Săveanu, vecinic candidat fără de noroc la rectoratul universităţii din Cer­năuţi, afirmă în incidentala sa gazetă „Cu­vântul Ţărănimii­ că la ultima alegere de rector al universităţii »cei mai mulţi au pre­ferit să nu mai meargă la alegere.“ De ce ? Pentru că Sauciuc-Săveanu nu avea de loc sorţi de isbândă! Adevărat este însă şi se poate constata din dosarul alegerii că din ce­i 52 profesori alegători au participat la alegere 37, din cari 30 au dat votul lor d-lui profe­sor universitar şi fost rector, Dr. Valerian Şe­­san, în vreme ce dl Sauciuc-Săvenin a ob­ţinut 1 (unu) vot. -----------------------• • • •----------------------­ X d-na Q. Kernbach duioşie Oanei. Titularii celorlalte ro­luri, a căror numire ar epuiza întreg tabloul perso­nalului artistic, au fost fără excepţie şi fără rezerve foarte bune. Un prilej de adâncă valorificare pentru d-nii A. Maican, care a avut direcţiunea de scenă şi O. Lowen­­dal, care a făcut decorurile, a fost omontarea, unde aju­taţi şi temperaţi de Îndrumările d-lui C. Berariu, care a adus în pregătirea acestui spectacol temeinicile d-sale cunoştinţi despre marele nostru trecut îndepărtat—au pu­tut să ne dea tablouri fidel istorice şi reuşit estetice, cari au înfrânt convenţionalul istoricului aproximativ de până acum, aducând pentru prima oară pe o scenă ro­mânească şi ultimele achiziţiuni ale teatrului apusean decoruri plastice, tridimensionale, cari acordă iluziu­­nii multe din atributele realităţii. Şi astfel, viabilitatea artistică şi socială a tea­trului nostru naţional merge crescând din an în an, cu sporul continuu pe care i-l adaugă experienţa do­bândită şi atâtea posibilităţi cari se deschid din ce in ce mai larg. Sil. Teatrul „Naţional*" Deschiderea stagiunii cu „Viforul“ de B. Delavincea Strălucind pe cerul culturii noastre in acest col de miazănoapte cu lumină sporită şi neimpăinjelnitâ de aburii norilor pe cari în zădar se străduiau să-i în­desească vânturi pline de miasme, stârnite din amur­gul îndoelnic al cotloanelor imunde — Teatrul Naţio­nal din Cernăuţi şi-a deschis stagiunea în seara de 29 octombrie­­, cu tot fastul şi spectaculosul cuvenit, reprezentând drama istorică «Viforul» de Barbu Dela­­vrancea, introdusă de un binefăcător de scurt şi în­ţelegător cuvânt inaugurativ al noului director, dl Vic­tor Ion Popa, care a reaccentuat menirea postulată a teatrului nostru naţional şi pipăind pulsul psihic al auditorului, s-a ferit de tentaţia inutilă de a şi analiza prea mult itinerarul, rezervându-şi în mod înţelept pentru sfârşit culesul roadelor, pe cari le dorim şi le aşteptăm mai bogate ca orcând. In trilogia „Apus de soare“—„Viforul“ — „Lu­ceafărul“, cari înseamnă de fapt tot atâtea peisagii din vajnicul pitoresc al măririlor şi frământărilor trecutului nostru, Viforul se angrenează cel mai mult în mecanismul tehnice­ dramatice : acţiunea e condusă bine şi viguros, un fapt se înlănţue de altul prin generaţiune motivată fi­rul întâmplărilor se deapănă neîntrerupt şi nu se încadâ in mod inutil. Pentru a fi însă drama prin excelenţă, cum se prezintă în aparenţă, ii lipseşte de fapt, în mod paradoxal, conflictul specific. Ciocnirea şi lupta dreaptă, internă sau externă, intre două puteri. Căci Ştefăniţă Vodă nu stă să învingă soarta şi dela în­ceput până la sfârşit toţi „duşmanii“ săi se află pe muchia de unde in orice clipă îi poate prăbuşi cu un singur gest în prăpastie. Şi aici se învederează înrudi­rea intimă cu „Apus de soare“ al cărui revers s’ar putea spune că este „Viforul* , acolo revărsarea caldă şi duioasă a soarelui uu asfinţit, care cuprinde intr’o ultimă privire ţara căreia i-a dat căldură şi lu­mină atât de rodnică — aici viziunea sumbră a unei nopţi de coşmar : de la început, vremea nu-i a bună ; câteva adieri reci alungate de suflări mai puternice, furtuna începe şi viforul dezlănţuit izbucneşte, pustiind câmpiile şi frângând şi culcând la pământ stejarii bă­trâni ce-i stau în cale, pentru a se mistui in genunea morţii.. Iradiind, ca operă literară, mireazma dulce şi îm­bătătoare a unei poezii arhaice şi suav aromate, suc­cesul teatral al „Viforului”, ca dramă romani­că a că­rei tehnică nu e lipsită de unele făcături de rang minor, este în funcţie covârşitoare de realizarea sa scenică. Trecând peste inoportunitatea de-a urmări cu prea stăruitoare amintire conturul marilor umbre ce ne îmbie — căci trebue să nâzuim ca moştenirea înain­taşilor să ne fie îndemn şi îndreptat, iar nu povară — vom aprecia lăudabila străduinţă, încoronată de un mare succes, al numerosului ansamblu de interpreţi în frunte cu d. Ovid Brădescu, care in locul unui alt­cineva, dezertor în clipa din urmă, a susţinut rolul lui Ştefăniţa într'o concepţie orig­nală, căreia i-am face numai reproşul de a fi desvoltat mai mult un caz pa­tologic de­cât un caracter. Luca Arbore al domnu­lui N. Bulandra a avut suficient adevăr, iar mogâr­­diciul domnului V. Cordea mult umor. Domnişoara M. Şaban a conferit prestanţă Doamnei Tani, iar GLASUL BUCOVINEI ...■ ....... . In jurul creării blocului democrat în Iugoslavia Belgrad, 29 (Ceps) — Ultimele evenimente din clubul democratic au adus din nou faţă In faţă două direcţiuni contrarii cari se pot împăca numai învin­gând multe d­ficultăţi pentru o activitate durabilă. Prin renunţarea sa la preşedinţia clubului democratic asu­pra căreia insă a revenit, Davidovici voia să mani­festeze împotriva colaborării part­iului democratic cu radicalii. Şeful partidului, Davidovici, ia o poziţie în­dreptată din ce în ce mai mult împotriva unei parti­cipări mai departe in coaliţia guvernamentală. Din cauza acestei situaţii neclare, poziţiunea guvernului iugoslav e supusă la un nou examen în ceiace pri­vate stabilitatea sa, iar preşedintele consiliului Vu­­ki­v­ci a fost nevoit să adreseze întrebarea deschisă partidului democratic, cum voaşte să se comporte in noua sesiune a Scupstinei. In ceia ce priveşte blocul democratic pentru care pledează Pribicevici şi Rădici, va fi hotăritor numărul deputaţilor din partidul democratic care l-ar urma pe Davidovici in cazul când acesta ar accepta conduce­rea noului b­loc oferita lui de cei doi conducători opoliţionişti. In genere se crede, că o treime, adică vreo 20 deputaţi democratici, grupul ministrului de externe Marinkovici, ar rămâne credincios lui Vukice­vicl. Deasemenea punctul de vedere al organizaţiei musulmanilor din Iugoslavia, care e o competenţă a actualei coaliţii guvernamentale, nu e prec­e­t. In timp ce prietenii lui Davidovici sunt convinşi că ministrul musulman Spaho se va decide pentru b­ocul demo­cratic, Vukicevici afirmă că posedă promisiunea directă a miniştrilor şi conducerii partidului musu­man că in cazul creării blocului democratic cei 10 deputaţi mu­sulmani ar părăsi uniunea demo­ratica şi l-ar sprijini pe Vukicevici. Reuşita constituirii acestui bloc democratic care urmează să fie compus din democraţi independenţi, partidul ţărănesc croat, agrarienii sârbi şi cea mai mare parte a uniunii democratice, dispunând astfel de vre­o 170 deputaţi, adică având majoritatea in Skup­­stină, ar aduce cu sine fără îndoială creşterea con­fi­ctului intern din partidul radical intre radicalii gu­vernamentali şi pasi­işti. Vuklevici insă pare să fie sigur de poziţiunea sa. El declară că blocul democra­tic n’ar însemna şi cucerirea puterii, căci ar rămâne in acest caz eventualitatea nouilor alegeri. ------------------------• « «-----------------------­ Acordul partidelor pe chestiunea actului de la 4 Ianuarie Bucureşti, 30 (Rador). — Discuţia la mesaj se anunţă l­niştită, ceea ce se poate vedea şi din rapoar­tele asupra discuţiunii urindă pâ­nâ acuma. Partidul naţional-ţârănesc a adoptat o tactică parlamentară de ordine. D Stere a declarat in sinul comitetului naţional-ţârănesc că este împotriva oricărei agitaţii pe chs­tiunea de la 4 ianuarie întrunirea de la Alba Iulia probabil va decurge în perfectă ordine. In cercurile politice din Capitală se da ca sigur acordul cu guvernul în vederea imprimării partidului naţional­­ţârănesc a unui caracter de partid de guvernământ. In Senat, d. Aurescu a făcut declaraţia catego­rică în sensul menţinerii ordinii constituţionale. -------------------­ • • •------------------­ SITUflTIflJiXTERNfl Ungaria oficială s’a decis să ieie atitu­dine făţişă contra tratatului dela Trianon. Contele Bethlen a criticat tratatul de pace şi a preconizat necesitatea revizuirii lui. In le­gătură cu aceste declaraţii a primului minis­tru ungur, un grup de parlamentari guver­namentali au luat iniţiativa unei mari miş­cări în scopul revizuirii tratatului de la Tria- ——»»865 No 2518 nou. In cursul lunei Noembrie vor avea loc întruniri publice la Solnoc şi în alte oraşe. Revizioniştii ungurii vor cere aducerea ches­tiunii în faţa Societăţii Naţiunilor. Ungurii par a nu-şi da sama că tratatele de pace sânt intangibile şi că toate încercările lor de-a aduce vre-o atingere statului-quo vor rămânea zadarnice. * Adunarea organizaţiilor comuniste din Moscova şi Leningrad au ratificat excluderea lui Trotzki şi Zinoviev din Partidul comunist. Cu ocazia discuţiunii acestei chestiuni li s’a interzis lui Rakowski şi Kamenev dreptul de a-şi exprima părerea. * La Paris se ţine congresul partidului radical-socialist francez. Congresul a fost con­vocat să hotărescă între altele şi asupra men­ţinerii colaborării cu partidele republicane gru­pate în Uniunea Naţională. Franklin Buillon s-a arătat partizan decis al colaborării cu partidele republicane grupate în Uniunea Na­ţională. Teza sa a fost combătută de fostul mi­nistru Daladier. Congresul a respins propu­nerea lui Franklin­ Buillon şi a interzis ori­ce alianţă electorală cu partidele de dreapta. -------------------••••------------------­ Sport Campionatul Sâmbătă şi Duminică au continuat jocurile de campionat, cari insă n’au adus esenţiale modificări în tabela campionatului. Prognosticurile noastre s’au în­deplinit aproape întocmai. Iată rezultatele: Muncitorii—Macabi 2:2 (2:2).—A fost jocul a două echipe egale, la care insă muncitorii au avut șanse mai numeroase. Scorul a fost deschis de muncitori, macabiei însă egalează și iau chiar printr’o lovitură de „11“ conducerea In repriza a doua muncitorii ega­lează prin Fuchs. Arbitrul d. Cernichovschi în notă. Jahn—Polonia 1­3 (1:3). — Matchul acesta de Duminică dimineaţa a fost o surpriză pentru nume­roasa asistenţă venită pe terenul „Dragoş-Vodă“. Po­lonii profitând de jocul puţin ambiţionat al adversari­lor, marchează 3 goaluri, căruia „Jihn“ le opune nu­mai unul singur. Repriza a doua n’a­­schimbat nimic din rezultat. Arbitrul d. Rottmann corect. Dragoş-Vodă—Hacoah 1:1 (0:1). — După cum am prevăzut „d­ou­ul“ sezonului a adus un joc nul între „Dragoş-Vodă“ şi ,Hicoah“. Echipa românească cu 3 rezerve, lipsind Podhors­h­, Ziemba ,şi Reischi, a jucat cea mai mare parte a jocului cu numai 10 oa­meni, Şindelariu f­ind grav rănit de la inceput. Hacoa­­nii marchează dintr’o dubioasă poziţie primul gol. „Dragoş Vodă“ nu dă insă partida pierdută, şi deşi numai cu 10 oameni, presează incontiuu poarta ad­versară, reuşind 15 minute înainte de sfârşit să egaleze. Rezultatul a rămas acelaș cu toate atacurile roș­­albaștrilor. Arbitrul d. Stryjschi a fost le­ne. ÎNFOR­V5ŢIUNI ŞCOLARE Numiri. — Camera de Industrie şi Comerţ a nu­mit reprezentanţi ai săi in Consiliul Şcolar Judeţean din Suceava pe d-nii profesori Filaret Doboş şi Dr. Nicolae Grămadă. TEATRALE Turneu M. Filotti. — Un select ansamblu al Teatrului Naţional din Bucureşti. In frunte cu marea artistă Mitia Filotti, va juca la Cer­năuţi In 7 Noembrie crt. „Sappho", piesă modernă în 5 acte de Alphonse Daudet. Bilete la agenţia „Ostaşul Român,“ Piaţa Unirii. Turneu Const Mărculescu. — Un ansam­blu de turneu, în frunte cu d. C­ost. Marcu­­lescu, societar de la Teatrul Naţional din Bu­cureşti, va da la Cernăuţi cu concursul d­nei Ana Luca de la Naţionalul din Bucureşti şi al d lui O. Zimko, două reprezentaţii teatrale,, ş. a.: Marţi 1 Noembrie : „Castelana“, comedie de Capus, Miercuri 2 Noembrie: „In umbra haremului", de Besnard. Bilete la agenţia „Ostaşul Român", Piaţa Unirii.____________________________________ —Abonaţi „Glasul Bucovinei“—

Next