Glasul Bucovinei, noiembrie 1927 (Anul 10, nr. 2518-2541)
1927-11-01 / nr. 2518
Pag. 2 Un pas bine motivat „Dreptatea averescană regretând profund după vremile austriace de la universitatea din Cernăuţi, continuă textual: «In locul celebrităţilor de odinioară au fost instalaţi maimuţoii intelectuali, recrutaţi în majoritate din »rutinaţi“ funcţionari administrativi ş. a. m. d. In urma acestui pasagiu, d-nii profesori universitari Costică Rădulescu, fost subadministrator de puşcărie, şi d-l Radu Sbiera, fost profesor secundar întovărăşiţi de alţi colegi, admiratori ai lor, sânt hotărâţi să tragă „Dreptatea“ în judecată. mmm—mmm— Iubirea de adevăr a dlui prof. Sauciuc-Săveanu Dl Sauciuc-Săveanu, vecinic candidat fără de noroc la rectoratul universităţii din Cernăuţi, afirmă în incidentala sa gazetă „Cuvântul Ţărănimii că la ultima alegere de rector al universităţii »cei mai mulţi au preferit să nu mai meargă la alegere.“ De ce ? Pentru că Sauciuc-Săveanu nu avea de loc sorţi de isbândă! Adevărat este însă şi se poate constata din dosarul alegerii că din cei 52 profesori alegători au participat la alegere 37, din cari 30 au dat votul lor d-lui profesor universitar şi fost rector, Dr. Valerian Şesan, în vreme ce dl Sauciuc-Săvenin a obţinut 1 (unu) vot. -----------------------• • • •---------------------- X d-na Q. Kernbach duioşie Oanei. Titularii celorlalte roluri, a căror numire ar epuiza întreg tabloul personalului artistic, au fost fără excepţie şi fără rezerve foarte bune. Un prilej de adâncă valorificare pentru d-nii A. Maican, care a avut direcţiunea de scenă şi O. Lowendal, care a făcut decorurile, a fost omontarea, unde ajutaţi şi temperaţi de Îndrumările d-lui C. Berariu, care a adus în pregătirea acestui spectacol temeinicile d-sale cunoştinţi despre marele nostru trecut îndepărtat—au putut să ne dea tablouri fidel istorice şi reuşit estetice, cari au înfrânt convenţionalul istoricului aproximativ de până acum, aducând pentru prima oară pe o scenă românească şi ultimele achiziţiuni ale teatrului apusean decoruri plastice, tridimensionale, cari acordă iluziunii multe din atributele realităţii. Şi astfel, viabilitatea artistică şi socială a teatrului nostru naţional merge crescând din an în an, cu sporul continuu pe care i-l adaugă experienţa dobândită şi atâtea posibilităţi cari se deschid din ce in ce mai larg. Sil. Teatrul „Naţional*" Deschiderea stagiunii cu „Viforul“ de B. Delavincea Strălucind pe cerul culturii noastre in acest col de miazănoapte cu lumină sporită şi neimpăinjelnitâ de aburii norilor pe cari în zădar se străduiau să-i îndesească vânturi pline de miasme, stârnite din amurgul îndoelnic al cotloanelor imunde — Teatrul Naţional din Cernăuţi şi-a deschis stagiunea în seara de 29 octombrie, cu tot fastul şi spectaculosul cuvenit, reprezentând drama istorică «Viforul» de Barbu Delavrancea, introdusă de un binefăcător de scurt şi înţelegător cuvânt inaugurativ al noului director, dl Victor Ion Popa, care a reaccentuat menirea postulată a teatrului nostru naţional şi pipăind pulsul psihic al auditorului, s-a ferit de tentaţia inutilă de a şi analiza prea mult itinerarul, rezervându-şi în mod înţelept pentru sfârşit culesul roadelor, pe cari le dorim şi le aşteptăm mai bogate ca orcând. In trilogia „Apus de soare“—„Viforul“ — „Luceafărul“, cari înseamnă de fapt tot atâtea peisagii din vajnicul pitoresc al măririlor şi frământărilor trecutului nostru, Viforul se angrenează cel mai mult în mecanismul tehnice dramatice : acţiunea e condusă bine şi viguros, un fapt se înlănţue de altul prin generaţiune motivată firul întâmplărilor se deapănă neîntrerupt şi nu se încadâ in mod inutil. Pentru a fi însă drama prin excelenţă, cum se prezintă în aparenţă, ii lipseşte de fapt, în mod paradoxal, conflictul specific. Ciocnirea şi lupta dreaptă, internă sau externă, intre două puteri. Căci Ştefăniţă Vodă nu stă să învingă soarta şi dela început până la sfârşit toţi „duşmanii“ săi se află pe muchia de unde in orice clipă îi poate prăbuşi cu un singur gest în prăpastie. Şi aici se învederează înrudirea intimă cu „Apus de soare“ al cărui revers s’ar putea spune că este „Viforul* , acolo revărsarea caldă şi duioasă a soarelui uu asfinţit, care cuprinde intr’o ultimă privire ţara căreia i-a dat căldură şi lumină atât de rodnică — aici viziunea sumbră a unei nopţi de coşmar : de la început, vremea nu-i a bună ; câteva adieri reci alungate de suflări mai puternice, furtuna începe şi viforul dezlănţuit izbucneşte, pustiind câmpiile şi frângând şi culcând la pământ stejarii bătrâni ce-i stau în cale, pentru a se mistui in genunea morţii.. Iradiind, ca operă literară, mireazma dulce şi îmbătătoare a unei poezii arhaice şi suav aromate, succesul teatral al „Viforului”, ca dramă romanică a cărei tehnică nu e lipsită de unele făcături de rang minor, este în funcţie covârşitoare de realizarea sa scenică. Trecând peste inoportunitatea de-a urmări cu prea stăruitoare amintire conturul marilor umbre ce ne îmbie — căci trebue să nâzuim ca moştenirea înaintaşilor să ne fie îndemn şi îndreptat, iar nu povară — vom aprecia lăudabila străduinţă, încoronată de un mare succes, al numerosului ansamblu de interpreţi în frunte cu d. Ovid Brădescu, care in locul unui altcineva, dezertor în clipa din urmă, a susţinut rolul lui Ştefăniţa într'o concepţie orignală, căreia i-am face numai reproşul de a fi desvoltat mai mult un caz patologic decât un caracter. Luca Arbore al domnului N. Bulandra a avut suficient adevăr, iar mogârdiciul domnului V. Cordea mult umor. Domnişoara M. Şaban a conferit prestanţă Doamnei Tani, iar GLASUL BUCOVINEI ...■ ....... . In jurul creării blocului democrat în Iugoslavia Belgrad, 29 (Ceps) — Ultimele evenimente din clubul democratic au adus din nou faţă In faţă două direcţiuni contrarii cari se pot împăca numai învingând multe dficultăţi pentru o activitate durabilă. Prin renunţarea sa la preşedinţia clubului democratic asupra căreia insă a revenit, Davidovici voia să manifesteze împotriva colaborării partiului democratic cu radicalii. Şeful partidului, Davidovici, ia o poziţie îndreptată din ce în ce mai mult împotriva unei participări mai departe in coaliţia guvernamentală. Din cauza acestei situaţii neclare, poziţiunea guvernului iugoslav e supusă la un nou examen în ceiace private stabilitatea sa, iar preşedintele consiliului Vukivci a fost nevoit să adreseze întrebarea deschisă partidului democratic, cum voaşte să se comporte in noua sesiune a Scupstinei. In ceia ce priveşte blocul democratic pentru care pledează Pribicevici şi Rădici, va fi hotăritor numărul deputaţilor din partidul democratic care l-ar urma pe Davidovici in cazul când acesta ar accepta conducerea noului bloc oferita lui de cei doi conducători opoliţionişti. In genere se crede, că o treime, adică vreo 20 deputaţi democratici, grupul ministrului de externe Marinkovici, ar rămâne credincios lui Vukicevicl. Deasemenea punctul de vedere al organizaţiei musulmanilor din Iugoslavia, care e o competenţă a actualei coaliţii guvernamentale, nu e precet. In timp ce prietenii lui Davidovici sunt convinşi că ministrul musulman Spaho se va decide pentru bocul democratic, Vukicevici afirmă că posedă promisiunea directă a miniştrilor şi conducerii partidului musuman că in cazul creării blocului democratic cei 10 deputaţi musulmani ar părăsi uniunea demoratica şi l-ar sprijini pe Vukicevici. Reuşita constituirii acestui bloc democratic care urmează să fie compus din democraţi independenţi, partidul ţărănesc croat, agrarienii sârbi şi cea mai mare parte a uniunii democratice, dispunând astfel de vreo 170 deputaţi, adică având majoritatea in Skupstină, ar aduce cu sine fără îndoială creşterea confictului intern din partidul radical intre radicalii guvernamentali şi pasiişti. Vuklevici insă pare să fie sigur de poziţiunea sa. El declară că blocul democratic n’ar însemna şi cucerirea puterii, căci ar rămâne in acest caz eventualitatea nouilor alegeri. ------------------------• « «----------------------- Acordul partidelor pe chestiunea actului de la 4 Ianuarie Bucureşti, 30 (Rador). — Discuţia la mesaj se anunţă lniştită, ceea ce se poate vedea şi din rapoartele asupra discuţiunii urindă pânâ acuma. Partidul naţional-ţârănesc a adoptat o tactică parlamentară de ordine. D Stere a declarat in sinul comitetului naţional-ţârănesc că este împotriva oricărei agitaţii pe chstiunea de la 4 ianuarie întrunirea de la Alba Iulia probabil va decurge în perfectă ordine. In cercurile politice din Capitală se da ca sigur acordul cu guvernul în vederea imprimării partidului naţionalţârănesc a unui caracter de partid de guvernământ. In Senat, d. Aurescu a făcut declaraţia categorică în sensul menţinerii ordinii constituţionale. ------------------- • • •------------------ SITUflTIflJiXTERNfl Ungaria oficială s’a decis să ieie atitudine făţişă contra tratatului dela Trianon. Contele Bethlen a criticat tratatul de pace şi a preconizat necesitatea revizuirii lui. In legătură cu aceste declaraţii a primului ministru ungur, un grup de parlamentari guvernamentali au luat iniţiativa unei mari mişcări în scopul revizuirii tratatului de la Tria- ——»»865 No 2518 nou. In cursul lunei Noembrie vor avea loc întruniri publice la Solnoc şi în alte oraşe. Revizioniştii ungurii vor cere aducerea chestiunii în faţa Societăţii Naţiunilor. Ungurii par a nu-şi da sama că tratatele de pace sânt intangibile şi că toate încercările lor de-a aduce vre-o atingere statului-quo vor rămânea zadarnice. * Adunarea organizaţiilor comuniste din Moscova şi Leningrad au ratificat excluderea lui Trotzki şi Zinoviev din Partidul comunist. Cu ocazia discuţiunii acestei chestiuni li s’a interzis lui Rakowski şi Kamenev dreptul de a-şi exprima părerea. * La Paris se ţine congresul partidului radical-socialist francez. Congresul a fost convocat să hotărescă între altele şi asupra menţinerii colaborării cu partidele republicane grupate în Uniunea Naţională. Franklin Buillon s-a arătat partizan decis al colaborării cu partidele republicane grupate în Uniunea Naţională. Teza sa a fost combătută de fostul ministru Daladier. Congresul a respins propunerea lui Franklin Buillon şi a interzis orice alianţă electorală cu partidele de dreapta. -------------------••••------------------ Sport Campionatul Sâmbătă şi Duminică au continuat jocurile de campionat, cari insă n’au adus esenţiale modificări în tabela campionatului. Prognosticurile noastre s’au îndeplinit aproape întocmai. Iată rezultatele: Muncitorii—Macabi 2:2 (2:2).—A fost jocul a două echipe egale, la care insă muncitorii au avut șanse mai numeroase. Scorul a fost deschis de muncitori, macabiei însă egalează și iau chiar printr’o lovitură de „11“ conducerea In repriza a doua muncitorii egalează prin Fuchs. Arbitrul d. Cernichovschi în notă. Jahn—Polonia 13 (1:3). — Matchul acesta de Duminică dimineaţa a fost o surpriză pentru numeroasa asistenţă venită pe terenul „Dragoş-Vodă“. Polonii profitând de jocul puţin ambiţionat al adversarilor, marchează 3 goaluri, căruia „Jihn“ le opune numai unul singur. Repriza a doua n’aschimbat nimic din rezultat. Arbitrul d. Rottmann corect. Dragoş-Vodă—Hacoah 1:1 (0:1). — După cum am prevăzut „douul“ sezonului a adus un joc nul între „Dragoş-Vodă“ şi ,Hicoah“. Echipa românească cu 3 rezerve, lipsind Podhorsh, Ziemba ,şi Reischi, a jucat cea mai mare parte a jocului cu numai 10 oameni, Şindelariu find grav rănit de la inceput. Hacoanii marchează dintr’o dubioasă poziţie primul gol. „Dragoş Vodă“ nu dă insă partida pierdută, şi deşi numai cu 10 oameni, presează incontiuu poarta adversară, reuşind 15 minute înainte de sfârşit să egaleze. Rezultatul a rămas acelaș cu toate atacurile roșalbaștrilor. Arbitrul d. Stryjschi a fost lene. ÎNFORV5ŢIUNI ŞCOLARE Numiri. — Camera de Industrie şi Comerţ a numit reprezentanţi ai săi in Consiliul Şcolar Judeţean din Suceava pe d-nii profesori Filaret Doboş şi Dr. Nicolae Grămadă. TEATRALE Turneu M. Filotti. — Un select ansamblu al Teatrului Naţional din Bucureşti. In frunte cu marea artistă Mitia Filotti, va juca la Cernăuţi In 7 Noembrie crt. „Sappho", piesă modernă în 5 acte de Alphonse Daudet. Bilete la agenţia „Ostaşul Român,“ Piaţa Unirii. Turneu Const Mărculescu. — Un ansamblu de turneu, în frunte cu d. Cost. Marculescu, societar de la Teatrul Naţional din Bucureşti, va da la Cernăuţi cu concursul dnei Ana Luca de la Naţionalul din Bucureşti şi al d lui O. Zimko, două reprezentaţii teatrale,, ş. a.: Marţi 1 Noembrie : „Castelana“, comedie de Capus, Miercuri 2 Noembrie: „In umbra haremului", de Besnard. Bilete la agenţia „Ostaşul Român", Piaţa Unirii.____________________________________ —Abonaţi „Glasul Bucovinei“—