Glasul Bucovinei, iulie 1930 (Anul 13, nr. 3260-3286)

1930-07-22 / nr. 3278

Cernăuţi, Marti 22 Iulie 1939 Numărul 3 Lei Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lance Plondor Nr. 33 Anul XIII, No. 3278 8« primesc numai articole iscălite. fAaaachaais ne se înapoiază. mMIHTUm $1 WECXÄA® m wămbmâ enpl tarif fi m pri»«M It tints» 8A*$ft8 Steftaa lanca Pto»i«r Hn. 33 #l*rw» #» fsetlocati la Ceeaiwjl. i MMM si tatii unui Mimi-®» In împrejurările de astăzi, datoria organizaţiunilor partidului nostru este să continue cu energie sporită atât acţiunea de lămurire a masselor populare asupra situaţiunii din ce în ce mai grave creată ţării de guvernare a partidului naţional-ţărănist, cât şi acţiunea de apărare a celor mai vitale interese de stat, pe care această guvernare le primejdueşte şi le compromite în mod iremediabil. Activitatea guvernului actual şi cu deosebire ultimile lui acte care au caracterul unei politici de lichidare a avuţiilor publice, de minare a întregei economii naţionale şi de înstrăinare a celor mai însemnate servicii de stat, constitue o primejdie asupra căreia opinia publică trebue să fie pe deplin edificată. Situaţiunea financiară şi economică este din cele mai grave. Se preconizează o politică de economii şi de restrângere a bugetului pentru apărarea stabilizării, în timp ce unii preconizează o politică de devalorizare a leului. Un guvern care de un an şi jumătate duce cea mai destrăbălată politică de risipă şi de dezordine bugetară, un guvern lipsit şi de pricepere şi de omogenitate, nu poate face o politică de economii. Un asemenea guvern dezorientat, sfâşiat de certuri interne şi condamnat din prima zi a constituirei lui, nu poate decât să agraveze situaţiunea în care a adus ţara. In aceste condiţiuni este mai necesar decât oricând ca activitatea politică a organizaţiunilor partidului nostru nu numai să nu fie suspendată nici un moment, dar să fie intensificată. Contactul cu opinia publică şi cu massele populare dela oraşe şi dela sate trebue ţinut în permanenţă, prin presă, prin consfătuiri, prin întruniri, etc. pentru a o îndruma pe calea cea bună şi pentru a feri lumea neorientată şi ajunsă la demagogie, de a cădea pradă agitaţiunilor primejdioase care s’au manifestat de curând la Vama, Câmpulung şi Suceava. ——■ ■ • • • • —................. Ciulini fripţiM Dl Pompiliu Ioaniţescu şi presa Ridicolul personaj, care răspunde la numele de Pompiliu Ioaniţescu, şi care prin ironia sorţii a ajuns subsecretar de stat la finanţe, sosind la Rădăuţi, a declarat celor ce vroiau să-l asculte, că niciodată starea economica n’a fost mai înfloritoare ca astăzi, de când d-sa a ajus subsecretar de stat la finanţe. Lumea care l-a ascultat a rămas nedumerită, întrebându-se îngrijorată dacă subsecretarul de la finanţe mai e în toate minţile. Sosind la Cernăuţi dl Ioaniţescu, a devenit şi mai ridicol faţă de presă. Din ordinul d-sale reprezentanţii gazetelor din Cernăuţi au fost invitaţi să se prezinte pentru a primi directivele sale. Şi aceste cereau ca presa locală să nu mai atace deloc guvernul, să nu se facă ecoul nemulţumirilor generale, ci să slăvească în unison guvernarea naţional-ţărănistă, fericitoare de ţară. Iar colac peste pupăză, dl Ioaniţescu, a cerut ca presa să întreprindă o campanie contra Fondului bisericesc, fiindcă n'ar fi administrat după principiile prevăzute de d-sa, noul geniu financiar al României Mari. Noi nu primim ordine de la dl Ioaniţescu şi vom continua să lămurim opinia publică aşa cum credem noi şi cum dictează interesele superioare ale ţării. Iată cât priveşte aţâţările pătimaşe contra unei instituţii autonome cum e Fondul bisericesc, noi găsim cel puţin curios ca ele să pornească de la un membru al guvernului, care este dator să dea tot concursul unei instituţiuni de acest fel, iar nicidecum s-o discrediteze în faţa opiniei publice. Noroc numai că această discreditare porneşte de la o persoană de calitatea d-lui Pompiliu Ioaniţescu, pe care nu-l ia nimeni în serios. -------------------• • • •------------------ Cum restaurează d. Gheorghe Brătianu valorile D. Gheorghe Brătianu consideră audienţa d-lui Vintilă Brătianu ca cel mai strălucit rezultat al acţiunei întreprinse de d-sa. Insă se vede, că chiar de aceea, oamenii d-sale şi la audienţa d-lui Vintilă Brătianu şi la cea a d-lui Duca s’au dedat la demonstraţii ostile. Asta o fac Gheorghiştii în faţa Regelui, iar pe la adunări şi prin misionarii săi d. Gheorghe Brătianu cu aceeaşi necuviinţă, dă de înţeles că d-sa se bucură de Înalta protecţie. După cum se vede d. Gheorghe întrebuinţează pentru selecţiunea valorilor sale procedee prea învechite, chiar primitive, şi în această privinţă nu se schimbă nimic prin intervenţia femeilor, fiindcă această noutate înseamnă o înrăutăţire a moravurilor. Până astăzi d. Gheorghe n’are deci pentru selecţiunea valorilor d-sale nici un alt titlu, decât: că este strănepotul lui Traian, nepotul lui Ion, fiul lui Ionel Brătianu, şi că este ajutat la huidueli şi de femei, încât îi putem spune: Weh dir, dass du ein Enkel bist! Doamne, lungi urechi trebue să mai aibă d-l Berezniţchi, dacă d-sa din Suceava a putut auzi acum 12 ani o conversaţie intimă dintre răposatul Iancu Flondor şi Ion Nistor, ce ar fi avut loc între ambii la Bucureşti şi anume în automobil când se întorceau de la palat. Dar la aşa lungime de urechi nu te mai poţi aştepta la discernământ logic. Nu m-ar putea oare răspunde d-l Berezniţchi fie chiar şi cu ajutorul şefului său din Storojineţ, cu ce mai era să se aleagă d-l Nistor, dacă chiar atunci depusese jurământul de ministru ? Pentru combaterea adversarilor se cer urechi normale, judecată logică și un dram de minte. Iar dacă nu le ai, nu este oare mai bine să faci? ---------------------.«». " ........ Un ciocoi improvizat -exprefedul Todiraş Este cunoscută fabula românească „Boul şi Viţelul“, în care boul parvenit, ajutat de soartă, a ajuns să ocupe un post însemnat în cireadă. Cocoţat acolo, s’a ciocoit şi n’a vrut să stea de vorbă, nici să ajute pe ruda sa, viţelul, care a venit să-i ceară niţel fân. Pilda aceasta se potriveşte de minune cu mazilitul prefect de Suceavă, Todiraş, care a contribuit mult cu atitudinea sa la aţâţarea spiritelor ţăranilor din acel judeţ. Când i s’a prezentat o delegaţie de ţărani şi i s’a plâns că morarii au sporit numărul medicelor pentru măcinatul grânelor, le-a răspuns cinic: „Ferbeţi grăunţe şi mâncaţi ieşirea aceasta provocătoare, i-a indignat grozav pe ţărani şi nu degeaba au vrut să-l linşeze la prefectură, scăpându-l de furia lor numai armata salvatoare. Iată ce specimene de prefecţi au improvizat naţional-ţărăniştii, punăndu-i să conducă destinele unui judeţ. -----------------------••••---------------------- Judecata Dioscurilor Dioscurii mâhniţi dela „Vremea Nouă“ din Suceava au hotărît într’o judecată inapelabilă cine are să fie şef al partidului liberal: nici d. Vintilă Brătianu, nici d. Duca, ci se’nţelege d. Gheorghe; dece ? fiindcă „un partid nou a eşit din cel vechiu ca un fluture din omidă“. Sboare sănătos fluturaşul cu Gheorghiţă a lui. Un partid— fluture este chiar potrivit pentru graba cu care d. Gheorghe Brătianu s’a declarat şef. Dar este cunoscut cât de puţin ţine sborul fluturilor, chiar când nu-şi ard aripile, lovindu-se de toate obiectele lucitoare. Deci să vă fie aminte Dioscurilor ! Iar cu comparaţia aţi ghicit-o de astă dată.