Glasul Bucovinei, iunie 1931 (Anul 14, nr. 3521-3540)

1931-06-04 / nr. 3521

Pag. 2 «***] GLASUL BUCOVINEI teşti, în care cei atinşi de patimi so­ciale şi chinuiţi de gânduri subversive să-şi găsească alinarea şi tămăduirea sufletului. Or care ar fi convingerile po­litice ale fiecăruia, un fapt se desprinde din sbuciumul patetic de astăzi şi a­­nume acela că nu politica, ci munca cinstită şi stăruitoare poate da omului siguranţa zilei de mâine şi echilibrul său sufletesc. De altfel rezultatul alegerilor în Bu­covina este deplin satisfăcător. Lista „Uniunii Naţionale“ sprijinită de parti­dul nostru a întrunit asupra sa majori­tatea sufragiilor, adică guvernul d-lui Iorga a obținut o mare şi remarcabilă izbândă electorală. Dăm în cele ce ur­mează rezultatul din judeţele bucovi­­nene: Apelul societăţii „Principele Mircea“ Natura reînvie, de sub spuma omătului floricelele vestesc bucuria vieţii. Copiii sunt primăvara omenirii. Surâsul lor e mângâierea părinţilor; sănătatea lor e sănă­tatea neamului. Din păcate, la noi, ei mor cu nemiluita, mor cu zile. Suntem în fruntea ţarilor din Eu­ropa în privinţa numărului născuţilor, suntem tot în frunte prin numărul copiilor care se sting în fragedă vârsta. Aproape jumătate din cei morţi într’un an, sunt copii până la 5 ani. ’Mor de mizerie; mor de neîngrijire; mor de neştiinţa mamelor care le închid ochii, frân­­gându-şi mâinile, scăldându-i în lacrimi. Lăstarele uscându-se, pădurea rămâne ra­­rişte. Locul ei îi ia pustiul surpat de puhoaie. Datoria fiecăruia e de a contribui la sal­varea vieţii copiilor. E datorie creştinească, umană, dar şi naţională. Popoarele nu înving numai prin arme şi bogăţie, ci mai ales prin numărul şi sănătatea locuitorilor. Soc. „Principele Mircea“ şi-a luat sfânta menire, de a scăpa din ghiarele morţii, cât mai mulţi copii ai neamului. Ajutaţi-o în împlinirea străduinţei ei. Daţi obolul vostru fără silă, fără tărăgă­­neală, fără sgârcenie! Prisosul cheltuelii de o zi poate salva viaţa unui copil. Daţi voi, îndurerate mame! înlăturaţi du­rerea atâtor mame. Daţi voi, cei fericiţi, cu bună stare! Mâi­nile ce vă cer obolul în numele bunătăţii ome­neşti, să vă evoace braţele tremurânde ale co­pilaşului care se luptă, îmbujorat de friguri, cu chinurile bolii. Fie-vă milă şi scapaţi-l cu sa­­crificiul plăcerilor de o zi! E atât de mic şi totuşi atât de însemnat! Daţi cu toţii, tineri şi bătrâni, nevoiaşi ori bogaţi, după puterea fiecăruia; dania voastră sa fie făcută cu toată inima. E ca şi soarele pe care-i aşteptăm să aducă asigurarea vieţii de mâine. Lăsând copiii să moară cu zile, săpăm cu mâinile noastre la surparea temeliei ţării! Sub dărâmături însă se vor chinui şi copiii copiilor noştri. Cei salvaţi azi, prin obolul nostru, ne vor binecuvânta. Cei ce se vor chinui mâine, din nepăsarea noastră de acum, ne vor blestema ca pe unii care nu am înţeles că prezentul asi­gură trăinicia viitorului. Nu întoarceţi capul celor ce vă vor cere pentru Societatea­­Principele Mircea“. Daţi-le oboiul Săvârşiţi o faptă bună! Salvaţi copiii de la moarte! înlăturaţi slăbirea neamului! VOTAȚI LISTA ! din­ IHI cu semnul No. 3520 Succesul listelor Uniunei N­aţionale In întreaga ţară alegerile generale pentru Cameră au decurs în ordine şi linişte, înregis­trându-se doar câteva incidente de minimă im­portanţă. Un fapt trebue reţinut din capul locului, din rezultatele parţiale cari se cunosc şi cari nu pot suferi mari schimbări, reese în mod evident succesul desăvârşit al listelor Uniunii Naţionale. Peste 60 la sută din voturile exprimate au fost date listelor Uniunii Naţionale, cari vor avea în Cameră peste 300 de mandate. După calculele provizorii de la ministerul de interne, în toată ţara au votat 2.300.000 de alegători, încât procentul de 2 la sută ar fi de 46.000 voturi. Din datele care se cunosc până acuma rezultă că au obţinut 2 procente pe ţară: naţional-ţărăniştii, georgiştii, averescanii, rup­iştii, cuziştii, maghiarii şi liga contra camerei în car­tel cu steliştii. Naţional ţărăniştii, autorii dezastrului econo­mic şi financiar, în care se zbate ţara au ieşit din aceste alegeri cu popularitatea complect spul­berată. In vechiul Regat ei s’au dovedit a fi aproape inexistenţi, dobândind un număr mai important de voturi, dar în 2—3 centre. In Ba­sarabia, Bucovina şi Moldova naţional-ţărăniştii pot fi consideraţi ca complect lichidaţi. In Ar­deal au întrunit un număr mai important de voturi, dar şi aici numai în unele judeţe. Pro­babil că vor avea 25 mandate . Se aleg: Iuliu Maniu (Alba şi Sălaj), Şt. C. Pop (Arad şi Ca­­raş), A. Călinescu (Argeş), Gh. Crişan (Bihor), Dr. Em. Haţiegan (Cluj), V. Lapedatu (Cons­tanţa), Dr. Aurel Dobrescu (Făgăraş), Gr. Iu­­nian (Gorj), V. Radulescu (Mehedinţi), I. Mi­­halache (Muscel), D. Manu (Năsăud), Ed. Mirto (R.­Sărat), M. Popovici (Satu Mare şi Someş), I. Lugojanu (Severin), V. Tilea (Sibiu), Valeriu Moldovan (Turda), D. Simion (Vâlcea), D. R. Ioaniţescu (Vlaşca) şi încă cel mult 2—3 man­date. Avereşcanii vor obţine probabil 5 la sută pe ţară, adică 10 mandate. Socialiştii vor rea­liza probabil cota de 2 la sută, luând 4—5 lo­curi la Timiş-Torontal, Arad, Hun­edoara şi Bi­hor. Lupiştii reuşind să obţină peste 2 la sută, vor avea probabil 6 mandate. Liga camerei va avea probabil 4 mandate, maghiari 10—7 man­date. Cuziştii depăşind cota de 2 la sută, vor avea aproximativ 5—7 mandate. Georgiştii vor avea de asemenea cam 8 mandate. După calculele cari încă nu sunt definitiv încheiate, comuniştii şi evreii nu vor întruni 2 la sută pe ţară. Profilaxia tuberculozei Duminica Rusaliilor veni cu ramuri de tei să împodobiască casele şi să înveseniască su­fletele credincioşilor. In greul vieţii astfel de sărbători sunt ca şi vântuleţul rece într'o zi a­­prinsă de vară: ele primenesc şi întăresc sufletul spre o muncă nouă, poate mai grea ca înainte. Şi cred că a fost destul de nimerit, dacă într’o zi ca aceasta lumea de bine şi-a îndreptat pri­virile şi asupra celor ce sufăr. Suferinţa indivi­duală prea arareori îşi găseşte răsunet şi milă în sufletul mulţimii: de aici nevoia de societăţi pentru ajutorarea celor ce sufăr. Duminică, 31 Mai, a. c., oraşul nostru şi-a dat obolul: societatea pentru profilaxia tuber­culozei s’a arătat vrednica de menirea ei. Lupta ei este una din cele mai grele, dar totodată din cele mai sfinte, căci duşmanul este prea pu­ternic şi încă puţin cunoscut — tuberculoza. Teatrul Naţional şi-a deschis şi acum por­ţile pentru aranjarea unei şezători, al cărei umil dar binecuvântat venit este îndreptat spre un scop sfânt şi uman. Şezătoarea, cu un bogat cuprins artistic, este dată de Ateneul Popular cu concursul şcolii profesionale .Reuniunea Fe­meilor Române*. Intr’o atmosfera plăcută şi plină de vioi­ciune — teatrul e plin de tineret — ţine dl Dr. P. Vrânceanu, med. şef al jud. Cernăuţi, o in­teresantă şi instructivă conferinţa asupra tuber­culozei. O boală cu caracter mondial, ea îşi face zilnic tot mai multe victime. Provocată de un bacil rezistent la frig ca şi la căldură — soarele şi căldura umedă îl omoară —, ajutată necontenit de mizeria celor mulţi şi răspândită în localuri publice (şcoale, căzărmi, teatre etc), tuberculoza se lăţeşte pe zi ce merge tot mai mult în ţara noastră. După o tratare amănunţită a mijloacelor, cu ajutorul cărora preîntimpinăm sau eventual îndepărtăm boala, de conferenţiar încheie cu emoţionante îndemnuri pentru spri­jinul şi ajutorarea celor săraci loviţi de această plaga. Urmează cântece populare executate de tâ­nărul dar sănătosul cor al Ateneului, condus de dl prof. Vasilache. După declamarea de poezii de cătră dl Bileţchi Oprişanu, răspunde dl Cu­­parencu, preşedintele Ateneului, mulţumind tutu­ror celor ce au ajutat la aranjarea şezătorii, în special d-lui dr. Vrânceanu şi direcţiunea şcolii profesionale R. F. R. Ateneul Popular îşi ser­bează a 25 a şezătoare de întărire a simţului naţional românesc în acest colţ înstrăinat al Moldovei. Se reprezintă apoi .Piatra din Casă“, pie­să de V. Alecsandri, jucată de elevele şcolii profesionale R. F. R. Piesa ieşită din uzul scenei moderne, a fost totuşi destul de bine interpetată, iar meritul d nei Diaconu e incontestabil destul de mare. Străduinţa d-nei şi-a ajuns scopul şi în executarea de dansuri naţionale de către ele­vele aceleiaşi şcoale. Rămânem plăcut surprinşi de exactitatea şi armonia în mişcări a tinerelor dansatoare. Ceva din ritmul lin al horei, din saltul căluşerilor şi din vârtejul aprins al ciulean­­drei plutea pe scena teatrului nostru, bântuită și ea dealtfel de tangourile moderne. Diferite articole de modă de care are nevoie lumea elegantă se găsesc numai la LEON BLUM şi FIU — Cernăuţi — 10191 str. 3. Flunder No. 19-a

Next