Glasul Bucovinei, iulie 1931 (Anul 14, nr. 3541-3566)

1931-07-01 / nr. 3541

Cernăuţi, Miercuri 1 Iulie 1931 Numărul 3 Lei .aJU N NAŢIONAL ROMÂNESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Anul XIV, No. 3541 -----------isrz----------­ 7 K ^ ---------------­** ,«AMENTUL p« an an 50 , pe »/a an 300 lei, pe trei luni 150 lei,­­ ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe­­ an 160 lei, pe trei 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, V2 an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe V2 an 700 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de ljueaesata fis CepniMfî. u­t Iin sancţiunile Guvernul naţional-ţărănist a impus României întregite o experienţă foarte dureroasă şi nenorocită, care din nefe­ricire a durat aproape 3 ani. Regimul acesta al „democraţiei integrale" a pus pe planul faptelor inovaţii cari s-au do­vedit dezastruoase pentru interesele ge­nerale ale statului. Dezmăţul dezlănţuit de guvernarea naţional-ţărănistă în toate ramurile acti­vităţii nostre publice, a rămas de po­mină prin consecinţele funeste de ordin material şi mai vârtos încă de ordin mo­ral. Bizuiţi numai pe declanşarea crimi­nală a gamei întregi de patimi în satele şi oraşele din cuprinsul României unite, demagogii naţional-ţărănişti au reuşit să­­şi etaleze nepregătirea, nepriceperea şi neputinţa la conducerea statului. Ce a urmat se ştie. Cum în opoziţie au practicat cu de­­sînvoltură aţâţarea cea mai nesăbuită a tuturor îndemnurilor la desordine, naţ,­­ţărăniştii cocoţaţi la putere au continuat să activeze inspirându-se din această „ideologie" a lor. N’a trebuit să treacă multă vreme pentruca ei să ofere ţării aspectul cel mai dezolant al crizei de autoritate. Ca un blastăm s’a înscăunat dispreţul faţă de legi şi de organele în­sărcinate a veghea la respectarea lor. Sunt cunoscute cazurile dela noi din Bu­covina, unde prefecţi naţional-ţărănişti au fost luaţi la goană de câtră voinici guvernamentali, pentrucă organul guver­nului n’a satisfăcut imediat dorinţele a­­cestora. Ce să mai spunem de su­tele de cazuri, când bătăuşii naţional­­ţărănişti au atacat în sate posturi de jandarmi ? Risipa ce s’a produs cu bănui con­tribuabilului stors în mod draconic, nu putea să lipsească din „ideologia" naţio­­nal-ţărănistă. S’au înfiinţat faimoasele regii autonome pentru căpătuirea agen­ţilor electorali naţional-ţărănişti, s’au în­fiinţat cu duiumul sinecure pentru para­ziţi naţional-ţărănişti, s’a adus reforma administrativă naţional-ţărănistă, pentru care statul a cheltuit anual peste două miliarde lei. La noi în Bucovina ajunge să menţionăm căpătuirea revoltătoare a­­familiei Sauciuc-Săveanu, care a ilustrat sensul guvernării naţional-ţărăniste : nimic pentru ţară, totul pentru buzunarul nostru. Criza morală s’a ivit cu rapiditate nebănuită în timpul guvernării naţional­­ţărăniste. Nemulţumirile se aciucaseră în sufletul maselor aduse la sapă de lemn, luând din zi în zi proporţii tot mai amenin­ţătoare. In această desnădejde produsă de dezmăţul demagogilor naţional-ţără­nişti, speranţele cetăţenilor se canalizau numai spre partidul naţional-liberal, care a veghiat ca o sentinelă neadormită ca demagogii parlamentului cu demisiile în alb să nu arunce ţara în prăpastie ... Guvernul actual va trebui să şteargă urmele dureroase ale cârmuirii naţional­­ţărăniste, înlăturând criza de autoritate şi întronând respectul faţă de legi. Sim­ţul de legalitate profund jignit de dema­gogii naţional-ţărănişti, pretinde imperios să se aplice sancţiuni celor vinovaţi. Căci nimeni nu poate admite să vadă pe cei ce au furat sub regimul democraţiei in­tegrale, râzând în pumni de mizeria din ţară. Şedinţa Sfatului Parlamentar al Partidul Naţional-Liberal Sfatul parlamentar al Partidului na­ţional-liberal a ţinut şedinţă Sâmbătă di­mineaţă, 27 iunie a. c., sub preşedinţia d­lui Duca. S-au luat în discuţie diferite proiecte de legi care urmează a fi de­puse pe bi­rourile Corpurilor Legiuitoare în actuala sesiune, stabilindu-se lista oratorilor ce vor lua cuvântul la desbaterile proiecte­lor respective. In privinţa proiectelor legilor învăţă­mântului, Partidul naţional-liberal va protesta cu energie contra grabei cu care d. N. Ior­ga, ministrul instrucţiunii publice, vrea să se procedeze la modificarea le­gilor şcolare. Este inadmisibil ca acest lucru să se facă în mod precipitat în cursul actualei sesiuni parlamentare. Partidul naţional-liberal va combate atât modul acesta de a legifera cât şi principiile şi dispoziţiunile din proiectele pentru modificarea legilor învăţământului ce vor fi Incompatibile cu politica şcolară şi culturală a Partidului naţional-liberal. 0 Silism 1M mH MEM Domnule Director, Îmi iau permisiunea a recurge la amabili­tatea Dvs., rugându-vă a însera în ziarul­­Glasul Bucovinei“ rândurile de mai jos. Deşi alegerile parlamentare au trecut, observ totuşi că amicii care s’au ales graţie faptului că Ie-a reuşit să surprindă buna credinţă a unora dintre cetăţenii evreo-români, perseverează într’o atitudine greşită, fără a-şi da seama că prin a­­ceasta nu servesc decât ambiţiile şi orgoliul lor nemăsurat. Nu voi insista prea mult asupra aşa zisului partid evreesc, întrucât el nu constitue decât un accident trecător, având ca substrat rea­ vani­tatea unor oameni lipsiţi de simţul critic, erijaţi în conducători de opereta. Intr’adevăr, nici-o minte sănătoasă nu poate să conceapă că în vremurile de faţă, cetăţenii evrei ar avea interesul să se izoleze printr’un zid chinezesc, în loc să participe în mod larg la viaţa publică şi la consolidarea Ţârii. Partidele politice se conduc pe baza unui program de revendicări îmbrăţişând tot com­plexul problemelor sociale şi nu pun barieră nici­­ unui cetăţean de a se înregimenta şi milita în cadrul organizaţiei lor. Trebue să recunoaştem însă că toată ac­ţiunea aşa zisului partid evreesc se reduce la o demagogie deşănţată practicată de câţiva inşi şi populaţiunea evrească va avea prilejul să se convingă cât de curând de dreptatea spuselor noastre. Ar trebui să cunoaştem programul şi ideo­logia acestui partid care, dacă ironia soartei ar face ca vreodată să fie chemat să... guverneze să nu-l găsească nepregătit. Aud!! Sau dacă totul se reduce la o simplă figu­­guraţie în parlament a câtorva ambiţioşi, ahtiaţi după demnităţi şi onoruri, de ce să se abuzeze de credulitatea cetăţenilor evrei, când în mod practic ei nu pot avea nici­ un fel de folos de pe urma unor pescuitori în apă tulbure. Am rămas surprins când la o întâmpinare din cele mai judicioase scrise în termeni perfecţi urbani şi binevoitori, a distinsului jurist prof. univ. şi deputat Mircea Djuvara, care făcea un apel la concordie şi înfrăţire, i se răspunde pe un ton trivial de către d-nii de la .Ostjüdische Zeitung“. Această elementară lipsă de bună cuviinţa dă măsura mentalitaţei lor înapoiate şi desigur că nu putem pretinde logica de la oamenii care din capul locului au al­ricat pe o pantă greşită. Mi-aşi permite a ruga pe cei ce i-au trimis în parlament să li se adreseze spre a-i servi în toate neajunsurile şi nevoile er. Dar desigur că îndemnul meu va rămâne fără efect şi ca să dovedesc cetăţenilor evrei, că, înţeleg că au greşit, acordând voturile lor unei înjghebări efe­mere, le stau la dispoziţie în toate împrejurările şi nevoile lor. Bucureşti, 27 iunie 1931. Frederic Michelsohn, deputat de Cernăuţi

Next