Glasul Bucovinei, august 1931 (Anul 14, nr. 3567-3589)

1931-08-01 / nr. 3567

Cernăuţi, Sâmbătă 1 August 1931 Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Ziaruri Telefon Nr. 61 Sibiu­l pentru ţărani ORGAN NAŢIONAL ROMÂNESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu K­ondor Nr. 33 Anul XIV. No. 3567 ! Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME Stt «tt&tta&za după tarif şi se primesc la adm*­­n&strAţie: Strada Iancu Fiondor No. 33 Pentru tafctrate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Por»! Judecata in­ternăăafl. ABONAMENTUL: I a* 900 Iei, pe­­­t an 300 lei, pe­ trei luni ISO lei, pentru zilnic: pe un an 300 lei, pe la an 160 lei, pe trei luni lei Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe ty*J*n TO lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis “ prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. f.MIfice se iese la sediul ziarului. Vrem fapte — nu vorbe Trecem prin grea cumpănă. Neca­zuri de tot felul s’au abătut asupra noa­stră şi vedem că nimeni nu se gân­deşte serios la noi. Guvernul îşi are ce-i drept informatorii săi anume pentru Bu­covina în persoanele d-lor Robu din Rădăuţi şi Chirescu din Storojineţ. Nu ştim ce fac şi ce dreg aceşti doi domni şi nici ce fel de informaţiuni trimit d-lor la Bucureşti. Ceea ce ştim însă este că viaţa devine din zi în zi mai grea şi mai anevoioasă. Ceea ce câştigă omul nu se potriveşte de loc cu ceea ce ne cere per­ceptorul. Astăzi, un coreţ de secară se vinde cu 150 lei. Birul însă ce se cere gospodarului este acelaş ca pe vremea când coreţul se vindea cu 800. Iată o mare nepotrivire pe care d-nii Robu şi Chirescu ar trebui să o cunoască şi să o trimită în grabă celor mari din Bu­cureşti. Domnişorii aceştia se pare că nu ştiu că ţăranii nu mai pot suporta sar­cina datoriilor. Tot spune d-l Robu că el este pentru ştergerea datoriilor. Să o spue aceasta şi celor din Bucureşti şi sâ vie cu ştergerea de acolo, dar până nu are decretul de ştergere în mână, ar face bine să nu înşale lumea cu apă rece, căci ţărănimea nu se mai lasă a­­măgită cu făgădueli deşarte, ca pe vre­mea naţional-ţârăniştilor de tristă po­menire. La gazete scrie că Banca Naţională caută chip şi fel ca să vie în ajutorul datornicilor din Ardeal şi Banat. N’ar fi oare datoria d-lor Robu şi Chirescu să stărue pe lângă noul guvernator al Băncii Naţionale, d-l M. Manoilescu, ca d-sa să se gândească şi la nevoile Bucovinei, căci prea ne-au uitat cei mari dia Bu­cureşti, pare că am fi de pripas. Dar dacă domnii Robu şi Chirescu sunt aşa năzdrăvani cum li place să se laude în faţa oamenilor, afunda cum se întâmplă că tocmai în judeţele unde stă­pânesc dânşii, Rădăuţi şi Storojineţ, se petrec cele mai mari blăstămaţii şi fără­delegi. Cum se face că la T­upca şi Crasna, la Vicov, Straja şi Voitinel se comit crime cu jaf, pradă şi moarte de om, ca pe vremea haiducilor, şi d-lor nu fac nemică pentru curmarea acestor ticăloşii care îngrozesc lumea ? Domnişorii aceştia, tâlmaci şi tâlcuitori ai nevoilor ţărăneşti—vorba vine—cum informează ei ministerele din Bucureşti, când nu se ia nici o măsură pentru îndreptarea re­lelor? Da, domnişorilor, un lucru să ştiţi că omul nu se judecă după vorbe, ci după fapte. Iar fapte noi ţăranii până acum cel puţin l-am văzut la d-voastră, iar de vorbe seci şi răsufle ne-am să­turat ca de hrean. De aceia să vă ve­dem la treabă. Daţi-ne de lucru, uşuraţi birul, sporiţi preţul produselor noastre gospodăreşti, scăpaţi-ne de datorii, şi curăţiţi ţara de hoţii şi haiducii de co­dru, cum aţi făgăduit în faţa mulţimei. Apucaţi-vă repede de treabă că de vor­bele voastre goale ne-am săturat. -HM­ Primejdia comuniştilor Ziua de 1 August al fiecărui an este o zi de sărbătoare pentru bolşevici. In ziua a­­ceasta se string bani de la muncitori şi cu ba­nii aceştia se năimesc derbedei de ai lor ca să facă tulburări bolşevice în toate ţările din lume, aşa şi în ţara noastră, in zilele din ur­mă malul Nistrului era împânzit cu agenţi bolşevici, cari umblau să treacă la noi pentru a aduce la îndeplinire planul lor criminal. Grănicerii noştri au oprit pe aceşti rău făcători, aşa că numai puţini s’au putut stre­cura în ţara noastră. Aceştia au început în­dată cu isprăvile lor blestemate, căutând să arunce în aer poduri de drum­ de fier, să ri­dice şinele şi să provoace nenorociri şi jertfe omeneşti. Căci bolşevicii sunt ca şi diavolul, ei umblă numai după blăstămaţii, tulburări şi moane de om. Guvernul a luat însă măsuri zdravene îm­potriva lor, aşa că planurile lor criminale au fost descoperite, iar cei vinovaţi aruncaţi în temniţă. Dar nu este de ajuns ca numai poli­ţia şi jandarmeria să vegheze. Dator este fie­care cetăţean cinstit şi de omenie de a fi cu ochii în patru şi de a descoperi pe criminali oriunde s’ar ascunde ei. Mare adunare de protest Comitetul şcolar al Conservatorului de Muzică din Cernăuţi, aflând că guvernul se poartă cu gândul de a desfiinţa această şcoală, a convocat o mare adunare de protest care se va ţine în Sala Armoniei, Piaţa Unirii No. 3 Marţi, 4 August, orele 6 seara. Toţi iubitorii de muzică sunt invitați să ia parte la această adunare. Timbru pe pâine, timbru pe petiţii Domnii Robu şi Chirescu au izbutit în­­sfârşit să ne fericească prin informaţiile lor la Bucureşti, cu un timbru pe pâine, şi cu sper­­irea timbrului pe petiţii de la 12 la 15 lei. Este adevărat că d-l ministru al agricul­­turii, un om înţelept şi cumpătat a poruncit ca timbrul pe pâine să-l plătească brutarii, iar nu consumatorii, adică acei ce cumpără pâi­nea gata. Dar domnii Robu şi Chirescu ha­bar n’au de acest ordin şi oameni nevoiaşi, se spetesc plătind şi timbrul pe pâine. Noi vă sfătuim să nu plătiţi timbrul pe pâine, ci să cumpăraţi pâinea cu preţul ei de până acuma fără nici un spor. Tot domnişorii Robu şi Chirescu au ra­portat, pe cât se vede, la Bucureşti, că tim­brul de 12 lei pentru petiţia unui om nevoiaş este prea mic, şi au cerut urcarea timbrului la 15 zi de petiţie. Dar şi în cazul acesta, d-l Ministru de Interne şi de Finanţe C. Argeto­­ianu s’a arătat mai binevoitor faţă de popu­laţie, arătând că guvernul nu se gândeşte să sporească timbrul pe petiţii Un fost ministru naţ.-ţărănist la parchet Acum două luni de zile ministerul de in­terne a dat însărcinare unui inspector general administrativ să cerceteze afacerile lui Sever Bocu fostul director ministerial al Banatului. In urma cercetărilor amănunţite s’a con­statat o lipsă de patru milioane lei, bani pe care Sever Bocu n’a putut să-i justifice. Din hârtii s’a văzut însă că această sumă a fost întrebuinţată pentru scopurile sale personale. Cum însă Sever Bocu este acuzat că a introdus prin contrabandă mai multe articole oprite în ţară şi că s’a făcut vinovat că n’a achitat taxele vamale pentru mobila şi covoa­rele aduse din străinătate, cercetările s’au în­dreptat şi în această direcţie. Rezultatul anchetei a dovedit pe deplin temeinicia plângerilor făcute împotriva fostului director ministerial al Banatului. Faţă de neregulile constatate, atât minis­terul de interne cât şi cel de finanţe, s-au a­­dresat parchetului, cerând deschiderea acţiunii publice pentru delapidare (furt) de bani pub­lici. Arestarea fostului ministru naţ.-ţărănist se aşteaptă din clipă în clipă. Populaţiunea României Ministerul de interne publică rezultatul oficial al numărătoarei populaţiunii. La 31 De­cembrie 1931 România avea 18 milioane 24 mii 269 locuitori. Dintre aceste are: Bucovina 854.237 locuitori; Moldova 2,413.535; Mun­tenia 4,016.403; Transilvania 3,218.273; Olte­nia 1,513.897; Basarabia 2,848.714; Crişana și Maramureșul 1,412.213; Banatul 932.675; Dobrogea 814.322 locuitori.

Next