Glasul Bucovinei, mai 1935 (Anul 18, nr. 4549-4568)

1935-05-03 / nr. 4549

A/l h­iL1 b k\­CW /Mie Cernăuţi Vineri 3 Mai - TS33" Onor. Asociaţiunea Pento Sfor 1 ex. literatura popor. Roma Ziarul: Telefon Nr. 286 p­r­in Redacţia şi Administraţia Cernăuţi! Strada lancu Plondor Nr. 11 Str. b. Petrino Nr. 1 se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME M cotoukazi duuă tarif şi ac primesc I« admi­­idatrație: Strata las«« Prondor No. 33 9măm teaarate la retortenl­ateral*) m arai teza m 90% Forul Oa judecata in Carnauti. .# iumâ'­NATIONAL ROMANESC Anul XVIil No 4549 = «PARE ZILNIC. =®= Tipografia: Telefon Nr. 286 flBONflWEHTUL. M un «b 500 i«i, pe­n/» an 300 lei, p* tni tuni 160 lii, pentru ritmu zilnic: pi un­u 300 lai, pe ^ an 160 lei, pe trei luni 00 lei. Nunei numărul de Duminică:pe un an 130 lei, pe Vi eu 70 lei, pe trei luni 36 lei. Pentru Cernăuţi starul maik acasă prin curiei, lei 66 lunai. Pentru străinăta 1300 lei, pe Vi an 700 lei, sie pe un an *»laflia *e fac­e» sediul ziarului. Ziua Muncii (7) Ziua de 1 Mai a intrat în conştiinţa mulţimilor ca o zi de sărbătoare a muncii. Nu mai puţin adevărat e însă că aceeaşi minte a oamenilor înclină să vadă în orice sărbătoare ziua care te scuteşte de neplă­cuta îndatorire de a munci. Totuşi contra­zicerea din judecata de mai sus este mai mult aparentă. Sărbătoarea muncii este ,de fapt prilej de reculegere a omului muncitor oprit să-şi vadă şi să-şi revadă rezultatele trudei braţelor şi a frunţii. Şi în această privinţă ziua de 1 Mai nu este o festivitate înscrisă în programul cutărui partid socia­list sau mai mult ca socialist, ci manifes­tare strămoşească. Chiar începuturile poporu­lui nostru ziua de 1 Mai a fost privită ca zi de înviere pentru munca agricolă. Datinele străvechi ne îndreptăţesc prea îndeajuns a vedea în sărbătorirea primei zile a lunei Mai o sărbătoare a întregii noastre naţiuni. Tulburătorii de tot felul ai ordinei au căutat să se folosească însă de această zi ca de un pretins drept al lor de a face propa­gandă de partid. Lumea s’a dumirit însă şi iată că muncitorimea, de atâtea ori în­şelată de agitatori nu i-a mai ascultat. De­sigur că acest lucru se datoreşte în primul rând faptului că oamenii de la cârma ţării au înţeles să-şi facă până la capăt înţe­leaptă datorie faţă de nevoile mari ale po­porului. Ministerului Muncii îi revine, în această privinţă un deosebit merit. Plecându-şi urechea la toate durerile muncitoreşti şi controlând îndeplinirea ne­ştirbită a tuturor acelor drepturi care con­tribuie la ridicarea vieţii materiale şi mo­rale a muncitorului, d-l Ministru al Muncii Ion I. Nistor a reuşit în scurt timp să în­vingă toate greutăţile câte de obicei o ser­veau demagogilor drept motiv de agitaţie pentru ziua de una Maiu. Avem azi o muncitorime conştientă de rolul pe care-l joacă în viaţa publică şi mai ales, o muncitorime cetăţeneşte disciplinată fiindcă cetăţeneşte ajutată. Astfel se ex­plică de ce ziua de 1 Maiu a decurs în de­plină ordine. Nicăieri în întreaga ţară nu s’a înregistrat vreun incident. Participarea la în­trunirile organizate de cei interesaţi a fost foarte slabă, serbările plănuite pentru după întruniri nu s’au ţinut apoi şi din cauza ploii. Dar ziua muncii, pe lângă învăţăturile ce le putem trage din felul cum a decurs, trebuie să ne dea şi de gândit. Trăim vre­muri de mari sforţări puse în serviciul ace­lor idei cari promit o mai grabnică ieşire a tuturora din neajunsurile ce le-au adus cu sine urmările războiului mondial. Lumii îi trebuie o nouă orientare, — un crez care să nu fie vorbă ci înfăptuire mântuitoare. Şi înfăptuirea de orice fel este muncă. Ţara noastră nici ea nu-i scutită de greutăţile prin care trece întreaga lume, de aceia şi poporului nostru îi revine greaua sarcină de a-şi asigura pe deplin ziua de azi şi cea de mâne. Guvernul actual s’a străduit dela început să dea problemelor muncii româ­nești îndrumarea cea mai bună. Ziua de 1 Mai, anul acesta a dovedit că toate curen­tele subversive sau străine de interesele sfinte ale poporului nostru nu mai prind. Nu prind fiindcă sunt străine de sufletul muncitorimii noastre. Ne mai rămâne încă un singur lucru de dus la bună îndeplinire : preţuirea muncii serioase pe toate frontu­rile intereselor noastre naţionale, căci nu­mai munca serioasă ne poate mântui. Când vom fi putut evita toate jumătăţile de mă­sură, sărbătoarea muncii ne va fi şi victorie a muncii. 0­160 Adunarea tradiţională de Duminica Tomii Pentru Duminica de 5 Mai, anul acesta, toţi membrii comitete­lor judeţene şi ai delegaţiunilor per­manente din judeţele Cernăuţi, Siret, Storojineţ, Rădăuţi, Suceava şi Câm­pulung sunt invitaţi să ia parte la marea adunare de cadre care se va ţine la Clubul liberal din Cernăuţi la orele 11 dimineaţa. Adunarea va fi prezidată de d-l Ministru al Muncii Ion I. Nistor preşedintele organizaţiilor naţio­nal liberale din judeţele bucovi­­nene. Preşedintele va face o expu­nere asupra situaţiei politice după care va urma o discuţiune amă­nunţită asupra tuturor problemelor bucovinene. Toţi membrii din comitetele şi delegaţiunile judeţene sunt in­vitaţi să ia parte la această tra­diţională manifestare. ligii mii li insillti mau il iWiinli nituit! s'i ingéül a ta Delegaţia română, prezidată de dl Nicolae Tabacovici, care a participat la lucrările dela Ankara, ale consiliului economic al înţelegerii balcanice, s’a înapoiat în ţară. Intre alte mă­suri propuse la Ankara, pentru propăşirea re­­laţiunilor economice dintre ţările acestei înţele­­geri, figurează facilitatea schimburilor com­er­­ciale şi întrunirea cel puţin odată pe an a gu­­vernatorilor băncilor de emisiune. Măsurile pro­­puse urmează să fie aprobate de consiliul per­­manent al Micei înţelegeri şi al înţelegerii bal­­canice, care se va întruni la Bucureşti, sub preşedinţia d-lui Titulescu, în zilele de 8, 9 şi 10 Mai. ---—--—— 3«----------­ Meidili tineetit ihUltaiil, iBitaiii) La alegerile comunale ce au avut loc în com. Bălcăuţi, jud. Rădăuţi, în 15 Apri­lie a. c., lista partidului guvernamental a întrunit 135 voturi, luând 5 n­andate, cea dizidentă 101, cu 3 mandate şi lista ţără­nistă 71, cu 2 mandate. Pactul franco-sovietic Paris 2 I­V (Rador). — In cursul serii de ori se anunţase semnarea inevitabilă a pactului franco-sovietic. Potemkin, ambasa­dorul sovietic a venit la Quai d’Orsay, la ora 21:30, fiind primit imediat în audienţă de Laval. Cu toate astea Potemkin a de­clarat la esire că mai aşteaptă o comuni­caţie a guvernului său, astfel că semnarea pactului s’a amânat pe mâine. Inaugurarea expoziţiei organizate de Şcoala română din Roma Roma 30, (Rador). — M. S. Victor Ema­nuel al III-lea a inaugurat azi dimineaţă ex­poziţia artistică organizată de Şcoala Ro­mână din Roma. Suveranul a fost întâmpinat de d. Pa­­naitescu, directorul acestei şcoli, de d. Lugoşianu, ministrul României la Roma, înconjurat de personalul legaţiei, precum şi de membrii Şcoalei Române. Mai erau de faţă la solemnitate mai multe personalităţi italiene, printre cari re­prezentanţii ministerului Educaţiei Naţionale precum şi guvernatorul Romei. M. S. Regele s’a interesat îndeaproape de operile expuse, printre cari a remarcat operile arhitecţilor, sculptorilor şi pictorilor Ionescu, Lupu, Cucu, d-şoara A. Tzigara- Samurcaş, Mac Constantinescu şi Celine Emilian. Deasemeni Suveranul a arătat un viu interes pentru materialul artistic po­pular colecţionat de d. Tzigara-Samurcaş. înaltul Oaspete al expoziţiei a vizitat apoi biblioteca Şcolii şi Înainte de a părăsi Palatul a exprimat directorului Şcolii înalta sa satisfacţie. Două avioane militare se trata Paris 2 I­V (Radar). — In cursul unor manevre militare două avioane s’au ciocnit, în apropiere de Chateau Roux, ucizând pe cei doi piloți.

Next