Glasul Bucovinei, septembrie 1935 (Anul 18, nr. 4634-4654)

1935-09-01 / nr. 4634

MI H 4 H H A N W':^w «fe & c Cernăuţi, Duminică 1 Septembrie 2$35 Numai Ziarul: Telefon Nr. 286 ORGAN 1 &­­ 1­2 NAŢIONAL ROMÂNESC Anul XVIII. No 4634 ===== APARE ZILNIC ===== Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Str. D. Petrino Nr. 1 ANUNŢURI ŞI RECLAME calculează după tarif şi se primesc la nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Paatsu inserate la interiorul ziarului se urcă taxa cu 90% Forul de judecată in Cernăuţi. te primesc numai articole iscălite. Manuscrisele ea se înapoiază. ABONAMENTUL: 1 ud au 500 lei, pe Va an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru tirani zilnic: pe un an 300 lei, pe Va­ an 160 lei, pe trei luni 00 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 leu Pentru Cernăuţi ziarul trunic acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. Pitigile se fac la sediul ziarului. / Mica înţelegere şi pacea europeană Ieri după amiază şi-a încheiat lucrările conferinţa consiliului permanent al Micii în­ţelegeri, care a avut loc la Bled, în Iugo­slavia. Cei trei miniştri au primit pe repre­zentanţii presei, cărora dl Stoiadinovici, preşedintele consiliului iugoslav—care de la această sesiune este timp de un an pre­şedintele consiliului permanent al Micii în­ţelegeri— le-a citit textul declaraţiei co­mune, dar la încheerea lucrărilor. Erau de faţă preşedinţii delegaţiilor, trimişi speciali din cele trei ţări şi numeroşi ziarişti stră­ini. Stoiadinovici a citit următoarea decla­raţie comună: Cei trei miniştri ai afacerilor străine, ai României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, întruniţi la 29—30 August la Bled în cons, permanent al statelor Micii înţelegeri sub preşedinţia d-lui Stoiadinovici, preş. cons. jugoslav, după ce au examinat temeinic si­tuaţia generală actuală şi după ce au avut un schimb de vederi asupra acestui subiect, fixează între altele punctul lor de vedere comun în chipul următor: Dată fiind pri­mejdia momentului actual şi posibilitatea diferitelor conflicte eventuale în viitorul a­­propiat, ei afirmă solemn unitatea lor de vedere, solidaritatea lor întreagă privitor la toate chestiunile de politică externă, așa cum aceasta reese din comunitatea lor po­litică, întemeiată pe statutul celor trei state și pe o practică conformă neîntreruptă. A­­ceastă unitate şi solidaritate nu poate fi decât sporită în faţa dificultăţilor ceasului de faţă. In adevăr, hotărârea şi angajamen­tul de a apăra interesele celor trei state ale noastre în comun pe terenul politic, diplomatic, economic şi militar, rămân mai de nesdruncinat ca oricând. Cele trei state sunt profund ataşate păcii şi îşi vor pune toate sforţările lor în serviciul păcii; ca un singur şi unic instru­ment al acestei politici ele continuă să con­sidere instituţia Soc. Naţ., căreia îi vor ră­mâne credincioase, orice s’ar întâmpla în viitor. Cele trei guverne sunt convinse că dificultăţile situaţiei actuale pot fi mult re­duse şi pacea generală, cu deosebire în Europa menţinută şi întărită, dacă sforţă­rile desfăşurate în ultimul timp în vederea încheerii unui act oriental şi a unui pact dunărean, ar duce cât mai repede la suc­cesul final. In privinţa pactului oriental, al cărui singur scop este să menţină pacea în Europa orientală, cele trei guverne sunt de acord cu propunerile prezentate în timpul din urmă de Paris şi Londra şi vor conti­nua negocierile lor cu guvernele interesate să ajungă la o înţelegere comună. Ideea pactului dunărean, a cărei funcţiune este să asigure respectul mutual al regimului politic interior al statelor contractante, in­tegritatea teritorială actuală şi independenţa politică a fiecărui stat semnatar, continuă a­ct obiectul unei examinări foarte minu­ţioase. Ele se declară gata să colaboreze loial şi cu respectarea intereselor lor na­ţionale, la realizarea complectă a sforţărilor ce tind către încheerea finală a negocie­rilor actuale. Cât priveşte aşa zisa ches­tiune a egalităţii de drepturi în materie de armamente, care a fost cândva ridicată în legătură cu pactul dunărean, statele Micii înţelegeri continuă să menţină punctul lor de vedere, alături de Anglia, Franţa şi Ita­lia, potrivit cărora această chestiune nu poate fi rezolvată decât cu condiţia unui spor corespunzător al securităţii lor. Acest spor al securităţii nu ar putea exista decât sub o normă concretă şi eficace. Cele trei guverne ţin să-şi precizeze definitiv atitudinea lor de neschimbat cu privire la fosta dinastie a Habsburgilor. Statele Micii înţelegeri doresc să se cons­tate că nu înţeleg în nici un să se a­­mestece în afacerile lăuntrice ale veci­nilor lor. Insă cele trei state nu înţeleg, nu pot considera chestiunea restabilirii Habsburgi­lor ca chestie pur internă, pentru că loveşte interesele lor vitale şi pacea europeană. In adevăr, această tentativă ameninţă patri­moniul lor naţional, integritatea lor terito­rială, regimul lor politic intern. Ele nu ma­nifestă nici un sentiment de ostilitate faţă de alte state din Europa centrală, cu care doresc sincer să trăiască în prietenie. Ele nu fac decât să constate realitatea politică, de care popoarele celor trei state ale noa­stre sunt profund conştiente. Mica înţele­gere se va opune întotdeauna restaurării Habsburgilor, fiindcă este o tentativă de natură să dăuneze prieteniei dintre naţiu­nile care odinioară erau integrate în mo­narhia austro-ungară. S’au examinat apoi în amănunt toate chestiunile care vor fi la ordinea zilei în adunarea Soc. Naţiunilor. Se va urmări de aproape evoluţia acestor chestiuni care vor fi discutate la nevoie chiar la Geneva, într’o întrunire. Examinarea prealabilă a proble­melor în chestiune a avut ca rezultat uni­tatea complectă de vederi a celor trei gu­verne în privinţa fondului şi procedurii de urmat în discuţiile de la Geneva. Dată fiind situaţia politică generală, consiliul perma­nent al statelor Micii înţelegerii au şi ho­­tărît ca cei trei miniştri de externe să ră­mână în săptămânile şi lunile viitoare în contact personal, strâns şi continuu. Reies cu claritate din această declaraţie precisă, intenţiile profund pacifice pe care le nutreşte Mica înţelegere, cum şi hotă­­rîrile ei nestrămutate de a veghea necon­tenit la menţinerea actuală a frontierelor şi la paza securităţii tuturor statelor, care înţeleg şi apreciază eforturile continue ale acestei instituţii pentru pacea europeană. ..... »-----------­ EU5\ Funerariile Reginei Astrid a Belgiei Bruxelles 31 (Rador). Catafalcul Reginei Astrid a fost aşezat în sala grandiosului palat regal. Corpul Suveranei a fost îmbrăcat în ro­chie de mătase albă. Fata a păstrat mare pu­ritate în trăsături. Cu toate rănile de la cap şi de pe braţul drept care este acoperit în parte. Reprezentanţii presei şi publicul au fost admişi să defileze prin faţa catafalcului. Van Zeeland pres. cons. într-o cuvântare ţinută aseară şi difuzată prin postul de radio Bruxelles a prea­mărit însuşirile morale şi spirituale ale Reginei. Funerariile vor avea loc Marţi dimineaţă la ora zece cortegiul funebru plecând de la palatul re­gal va sosi la biserica St. Gudule, unde se va oficia slujba. Nu se va face paradă militară. După oficierea ceremoniei religioasă Regele Leopold şi membrii familiei vor pleca la mau­soleul de la Laeken unde se va face înmor­mântarea. ---------------•••--------------­ Delegaţia Română la funeraliile Reginei Astrid La funeraliile Reginei Astrid, cari vor avea loc la Bruxelles, guvernul va fi re­prezentat printr’o delegaţie în frunte cu dl dr. C. Angelescu, ministrul instr. publice. 1­­ m Condoleanţele guvernului român Dl Gh. Tătărescu, preşedintele consi­liului de miniştri, dl Ion Inculeţ, ministrul de interne şi dl Eugen Titeanu, subsecre­tar de Stat, au fost eri după amiază la le­gaţia belgiană din Capitală, exprimând con­­doleanţele guvernului pentru tristul sfârşit al Reginei Belgiei. -------------------•-------------------­ Desvelirea bustului lui I. G. Duca la Giurgiu Joi s’a făcut cu o deosebită solemni­tate desvelirea bustului defunctului Ion G. Duca, ridicat în grădina „Mareşalul Foch“. Solemnitatea s’a făcut în prezenţa d-lui D. Iuca, subsecretar de stat la interne. Anghel Rădulescu, prefectul judeţului, Vasile Kor­­delia, primarul municipiului, şefilor de au­torităţi şi a unui numeros public. Mari festivităţii la Tg.-Jiu La inaugurarea monumentului Ecaterinei Teodoroiu vor participa mii de olteni. La Tg.-Jiu vor avea loc în ziua de 8 Sep­tembrie mari festivităţi cu ocazia inaugurării monumentului ridicat în memoria Ecaterinei Teodoroiu. Fiind o sărbătoare oltenească, vor participa mii de locuitori din acest ţinut. Pro­gramul acestor festivităţi a fost pregătit în amănunt. Vor participa reprezentanţii autori­tăţilor din Bucureşti precum şi mulţi oameni politici.

Next