Glasul Bucovinei, septembrie 1935 (Anul 18, nr. 4634-4654)

1935-09-01 / nr. 4634

Pag. 2 Salon de modă de blănuri Carol Badler fost Pasternack Str. Regele Ferdinand 8 (Salterhof) Prelucrare modernă de blănuri după cele mai noui modele, cu prețuri convenabile. i­648 Declaraţiile d-lui Caramfil subs, la ministerul aerului D-l Caramfil, subs. de stat al aerului a făcut declaraţii ziariştilor asupra cauzelor care determină atâtea accidente în aviaţie. Începe prin a spune că în 1935 au fost 43 accidente între care 20 la sută militari. Din acestea din­­urmă 19 au fost de mică împortiviţă soldân­­du-se cu doi răniţi, un mort şi trei aparate dis­truse. Cinci accidente provocate din defect de material, celelalte numai din greşeli de pilotaj. Cazul al douăzecelea a fost o coliziune în aer cu distrugerea a două avioane şi moartea unuia din piloţi. La unităţile militare au fost 22 ac­cidente producând pierderea a 8 vieţi omeneşti, trei răniţi, 9 aparate distruse. Lăsând la o parte nenorocirea de la şcoala particulară „Arpa“ din cele 22 accidente, 6 au fost produse din defectarea materialului iar restul din impru­denţă, grava nedisciplină în sbor. In continuare arată că unde a găsit abateri grave a luat mă­suri. Produsul timbrului aviaţiei este anual de 280 milioane lei şi întrebuinţarea acestei sume în 1932—1933 a fost dată publicităţii până în cele mai mici amănunte. D-l Caramfil spune apoi că actualmente se execută un program intens de antrenament în limita disponibilităţilor de material. 100 me­canici civili vor fi angajaţi pentru ameliorarea întreţinerii materialului. Numărul elevilor me­canici la şcoala din Mediaş s-a dublat aproape. Prima de spor bugetară a sporit cu 50 la sută. Se va rechema dela vatră un număr important de oameni de trupă necesari serviciilor. Mă­rirea și amenajarea aeroportului Băneasa, Pipera, Mamaia sunt în curs. S’a sporit numărul pos­turilor t. f. f. S’au creat aeroporturi noui la Cetatea-Albă, Iași, Tulcea, Satu-Mare şi te­renuri de ajutor în diferite regiuni din ţară. Se va modifica actuala lege a aeronauticii. Se va mări prima de sbor prin lege şi ea va fi acordată lunar numai dacă se va fi efectuat un anumit număr de sboruri. Prime pentru mecanici şi maeştri. Liniile comerciale aviatice de stat vor fi exploatate în regie. Se lucrează la o lege a navigației aeriene. I GLASUL BUCOVINEI Societăţile engleze de asigurări şi conflictul italo-abisinian „Financial Times“ publică amănunte a­­supra atitudinei actuale a societăţilor de asigurare britanice, în urma conflictului italo-abisinian. De la începutul crizei pre­zente societăţile de asigurare refuză să primească asigurări pentru caz de războiu sau cer prime cari sunt practic prohibitive. Din contră, ele continuă să accepte asigu­rări după tarife normale pentru transpor­turile comerciale maritime. Contractele, ca de obiceiu, conţin clauza prevăzând riscu­rile de războiu. Primele sunt normale. Con­tractele actuale conţin însă o clauză care autoriză societăţile de asigurare să denunţe contractul în urma unui preaviz de 10 zile. --------------------RM--------------------­ Echipajul Papană-Popişteanu aşteaptă să se reîntoarcă de la Tel-Aviv Ankara 29 (Rador). Avionul român, pile­­de căpitanul Popişteanu şi de locotenentul Pa­­pană, venind din România prin Istambul a ate­rizat ieri la ora 14 30 la Adana. După ce şi-a reîmprospătat provizia de benzină, avionul şi-a continuat sborul spre Palestina. El este aștep­tată astăzi să treacă din nou prin Adana, în drum spre România. -----------•••-----------­ Traseul drumului Londra-Istambul va fi prin România La Budapesta va avea loc în zilele de 10-14 Septemvrie o conferinţă internaţională de turism. La această conferinţă România va fi reprezentată printr-o deligaţie. Se va discuta traseul drumului internaţional Londra—­Istambul. România a propus şi s-a aprobat trecerea şoselei nu prin Iugoslavia (Sofia, Atena etc.) ci prin Budapesta, Oradea, Braşov, Bucureşti, Constanța, Istambul. Va fi şi o deviaţie Bucureşti Giurgiu. Traseul prin Ro­mânia fiind obţinut, a rămas să se discute în această conferinţă, chestiunile de detaliu. —------------*•»-----------------­ Henry Barbusse a încetat din viață Moscova 30 (Rador). — Vestitul scriitor francez, Henry Barbusse, a încetat din viață aci, după o lungă suferință. Au sosit cele mai noui creațiuni vieneze și pariziene de pălării pentru doamne. Salon de pălării „KITTY“ 1­649 Str. Ștefan cel Mare Nr. 10 A I—miiTníiiíiin Timi liiiimí'Tniiii'" fi Tí íií No. 4634 Comerţul nostru cu Finlanda Import direct şi indirect Dintr’un raport oficial rezultă că în luna iunie a. c. Finlanda a făcut un import de măr­furi româneşti în valoare de 8.324.389 mărci finlandeze, din cari s’au cumpărat direct din România numai în valoare de 3.489.635 mărci, restul de 4.834.754 mărci fiind achiziţionat prin firme străine intermediare. In aceeaş lună, Finlanda n'a făcut nici un export în România. Primul semestru 1935 Totalizând datele pentru primul semestru 1935, obţinem următoarea situaţie: Import di­rect de mărfuri româneşti în Finlanda : 3,813.657 mărci; import de mărfuri româneşi sosite în Finlanda prin intermediul altor ţări: 11,870.371 mărci; totalul importului direct şi indirect de mărfuri româneşi în Finlanda : 15,684.027 măr­ci ; iar totalul exportului finlandez în România: 420 000 mărci finlandeze. Rezultă deci că ba­lanţa comercială efectivă dintre Finlanda şi Ro­mânia a fost pasivă pentru Finlanda în primele şase luni ale anului curent, cu 3.393.657 mărci. Dacă ţinem însă cont şi de importul indirect pe care l-a făcut Finlanda, rezultă atunci că acest pasiv pentru Finlanda se ridică la 15 mii. 264.028 mărci finlandeze, sau un activ pentru România în valoarea aproximativă de 45 mii. lei. -----------•-----------­ Trupele italiene au luat poziţii de luptă Ziarul „News Chronicle“ publică telegrama următoare din Addis-Abeba. Trupele italiene au ocupat poziţii de luptă în deşertul Ogaden, pe un front de 400 km. Agenţia Reuter anunţă, că cetăţenii englezi, cari se află în Abisinia au fost sfătuiţi ieri insistent, să părăsească ţi­nuturile Abisiniei, în curs de 4 zile. ------------ ------------­ Cine ştie ? Cine ştie, când şi unde a murit d-na Zeno­­via Cicaleac, văduvă după fostul director şcolar Alexie Cicaleac din Zahareşti, este rugat, să co­munice data şi locul morţii pe adresa : Dr. N. Grămadă, str. Neagoe Basarab 3, Cernăuţi. Noi şi Robinson Din 1719 când a apărut The life and stran­ge surprising adventures of Robinson Crusoe of York, sau pe scurt, Robinson Crusoe, faima şi înţelesurile multiple ale vieţii acestui erou plăs­muire a fantaziei hărţuitului londonez Daniel Defoe au crescut mult peste temerile şi nădejdile autorului. E în firea lucrurilor ca toate cele trăite intens, — şi în cazul trăirii intense nu există di­ferenţe între ceea ce numim realitate pe deo­parte şi vis pe de alta, — e deci în firea lucru­rilor ca toate cele trăite intens să se bucure de un lung ecou postum. Aşa se nasc toate legendele şi toţi eroii. Robinson Crusoe ne-a fermecat copilăria, cu siguranţă că nici maturităţii noastre nu se pot refuza aventurile lui. Toate vieţile extra­ordinare poartă nimic. Robinson e sinonim cu viaţă extraordinară, nu ne poate deci fi decât de mare folos să descifrăm semnul, înscris poate şi fără voia lui Daniel Defoe-Nonconformistul, în destinul eroului favorit al lecturilor noastre ju­venile. Pornim dela premisa că Robinson este o­­mul care, mulţumită unui naufragiu neprevăzut, se pomeneşte singur într’o insulă blagoslovită cu toate avantagiile şi desavantagiile tropice ale pădurii virgine. Toate legile şi contingenţele civilizaţiei în angrenajele căreia a trăit până atunci au dispărut. Intre el Robinson şi marele necunoscut nu mai este nici un perete. Nici o eschivare în viclenie burgheză nu e posibilă, nici un refugiu în boală socială. Lupta se cere dată oră de oră şi piept la piept căci în cu­prinsul acestui ţinut izolat omul nu mai con­tează prin ceea ce crede lumea despre el ci prin ceea ce este valoarea lui intrinseca. Totul trebuie luat cu proprie şi autentică putere şi totul trebuie organizat de la început. Singura deosebire între timpul lui Robinson şi timpul trogloditului care i-a precedat cu ere de evoluţie umană este numai conştiinţa că trebuie să în­vingă toate pericolele fiincă le poate învinge. Ce­­ drept această superioară conştiinţă se razimă pe o pregătire, — pe şcoli, — pe o diplomă obţinută şi pe instrumentele salvate din rămăşiţele vasului înghiţit de valuri, dar când te afli faţă’n faţă cu elementele, diploma nu e decât hârtie iar sculele salvate nu mai mult decât rudimentare sprijine pentru dibăcia de care dispui. Şi pentru prima dată vezi ci­ne eşti cu adevărat, căci noi toţi începem a fi cu adevărat noi din clipa în care suntem puşi în situaţia lui Robinson. Aruncat în brazda zilei, cu toată truda trupului şi a isteţimei, grăuntele viu al personalităţii noastre încolţeşte altfel decât în sere supravegheate de grijulii grădinari şi prevăzute cu toate amestecurile pă­mânturilor propice desvoltării fără obstacole. De aceea, în dimineaţa vieţii şi în perspectivele iraţionale ale fantaziei am visat cu atâta nos­talgie naufragiul şi insula lui Robinson, şi astăzi ne întoarcem, încercaţi, către această nemuritoare carte de nobilă aventură şi ne verificăm viaţa şi puterile de a mai trăi. Sunt epoci în care instituţiile sociale, ca nişte organisme ajunse în preajma declinului, au în vedere numai palma de existenţa ce le stă înainte şi nu pot nici­decum înţelege că ins­tinctul conservării nu e avariţie instinctivă. Nemaiputând creşte, ele nu înţeleg să moară la timp, — nu înţeleg să se transforme în ţe­suturi utile altui corp, mai chemat să trăiască, fiindcă neanchilozat de interese de mult inac­tuale. Astfel de epoci sunt bogate în crize de tot felul, dintre cari însă cea mai serioasă e criza materialului uman ajuns să fie material disponibil pentru orice acţiune. — Trebue să ne fie totdeauna aminte că nimic nu e mai uşor de manevrat ca oamenii disponibili. Supuşi regimului respectiv, ei ajung oricând în situaţia să poată fi aruncaţi fără judecată asupra altui strat de oameni nu mai puţin disponibili. Con­secinţele unui astfel de conflict sunt de la în­ceput evidente. — Epoca noastră este o astfel de epocă cri­tică, — şi încă din foarte multe puncte de vedere. Mergem în necunoscut și nu ne putem bizui decât pe taluzul de vrednicie ce ni l-am ridicat scut împotriva tuturor evenimentelor

Next