Glasul Bucovinei, octombrie 1936 (Anul 19, nr. 4912-4933)

1936-10-01 / nr. 4912

Joi 1 Octombrie 1936 Cernăuţi Numărul 2 ORGAN NAŢIONAL ROMANESC Zienii: TecfoM Nr. 286 , APARE ZILNIC­Ă Tipografia: Tefcfom Nr. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Str. D Petrino Nr. 1 Anul XIX No. 4912 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME Mt calculează după tarif şi sa primesc la admic aistrați. Strada lancu Piondor No. 33 Portra inserate la interiorul ziarului se­arcă taxa cu Forul de iudecati In Cernăuți. ABONAMENTUL: an aa 3001*1, p« Vt **1 300 M, p« trai luni 130 lai, pentrt zilei: pa ua «o 300 lai, pa an 160 lei, pe trei iun; Naaai num armi da Duminică: pa un an 120 lei, pe ^ an 70 lai, pa trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul tiimte prin curier, lai 66 lunai. Pentru străinătate pe un an 1200 lai, pa »/i an 700 lei. Plagile se fac la sediul ziarului. L­MP După devalorizare­a monedelor străine Situaţia monedei şi a pieţei româneşti Măsurile luate în străinătate nu au avut nici o influenţă dăunătoare asupra Băncii Naţionale şi a fi­nanţelor statului. — încrederea pieţei economice în valorile şi moneda noastră naţională Măsurile de devalorizare a francului fran­cez prin încheerea acordului monetar între Franţa, Anglia şi Statele­ Unite, precum şi ade­rarea altor state la noua politică monetară a Franţei, nu au avut nici o repercusiune dăună­toare asupra monedei româneşti, asupra Băn­cii Naţionale şi asupra finanţelor statului. Si­tuaţia noastră financiară şi monetară n’a fost dezavantagiată de pe urma acestor măsuri, du­­pă cum se va vedea din relatările de mai jos In primul rând, Banca Naţională n’a pier­dut nimic din această devalorizare, deoarece avea o cantitate foarte redusă de franci fran­cezi. Aproape tot stocul de devize se găseşte alcătuit din alte devize decât francii francezi. In al doilea rând, statul şi a făcut toate previ­­ziunile pentru plăţi privind angajamentele sale în lire sterline şi deci şi din acest punct de vedere, al finanţelor publice, măsura devalo­rizării francului n’a avut vreo influenţă păgu­bitoare. In al treilea joc, cumpărările de franci francezi la conturile de clearing se găsesc într’o proporţie redusă. Importatorii cari vor cum­păra aceşti franci îi vor plăti la noul curs, plus prima valutară şi deci se vor înregistra neînsemnate diferenţe. Politica da adaptare a monedei Politica economică a guvernului a fost fixată incă mai de mult pe consideraţiuni de realităţi financiare în raporturile comerciale cu străinătatea. Această linie generală urmată de guvern se poate determina într’o politică de adaptare monetară la împrejurările care se de­­semnau în economia internaţională. Datorită a­­cestei politici de adaptare, s’a putut ajunge la plata volumului imens de arierate pe care la moştenit guvernarea actuală. In acelaş timp, sa realizat şi un sold activ destul de însemnat in balanţa noastră comercială. Toate aceste îndrum­­ări în politica noastră economică şi financiară precum şi posibilităţile bugetare de susţinere prin echilibrarea finanţelor publice şi ordine in executarea bugetelor, au dus la situaţiunea de azi ca, moneda românească să fie consolidată şi să nu sufere nici o consecinţă a reformelor realizate în ultimele zile în mai multe ţări eu­ropene. Care a fost punctul de vedere al guvernului Cu prilejul vizitei făcute la Banca Naţia­­ţională, dl Mircea Cancicov, ministru de finanţe, a făcut următoarea declaraţie cu privire la po­litica monetară a guvernului : „O politică de consolidare monetară apărând cu luarea mă­surilor necesare pentru a exprima o sinceră politică monetară“. Luarea acestor dispoziţii s’a făcut din vreme, iar primele economice şi va­lutare nu au fost decât măsuri de adaptare la si­tuaţiile existente. Cum a reacţionat piaţa economiei După informaţiunile luate din toate dome­­niile vieţei financiare, reese că piaţa financiară a manifestat un calm şi o linişte deosebită. Economia privată a accentuat o încredere de­­săvârşită în valorile româneşti. Această încre­­dere a fost manifestată şi faţă de leu. Măsu­­rile de prevedere au făcut ca niciodată leul să nu fie supus vreunei sguduiri. Executarea contractelor parti­culare­­ Contractele particulare de import şi ex­­­port vor fi examinate de către casele respec­tive în lumina angajamentelor luate. Deasemeni, zilele acestea se va întruni Oficiul de valori­ficare a grâului spre a cerceta situaţiunea cre­­iată prin noile realităţi în politica economică internaţională. Consfătuirea de astăseari Astă seară va avea loc o consfătuire între d-nii M. Cancicov, ministru de finanţe, Vaier Pop, ministru de industrie şi M. Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale cu privire la po­litica noastră economică. Un fond de 20 milioane pentru laboratoarele din universităţi Ministerul de finanţe a acordat un fond de 20 milioane lei pentru necesităţile labora­toarelor de la universităţi. D-l Dr. Angelescu ministru al şcoalelor a dispus ieri dimineaţă din nou să se pună în vedere direcţiunilor de şcoale primare că nu pot încasa sub nici o formă ab­solut nici un fel de taxă de la părinţii elevilor, învăţământul primar fiind gratuit. A murit un pretendent la tronul Spaniei Telegramele anunţă că prinţul Alfonso Car­los de Bourbon, pretendent „carlist“ la tronul Spaniei, care a fost rănit într’un accident de automobil, a încetat din viaţă i­eri dim. Defunc­tul era în vârstă de 87 ani. Primele rezultate la probele scrise de bacalaureat Până în prezent rezultatul la probele scrise ale examenului de bacalaureat este foarte slab, procentul celor reuşiţi fiind de 47 la sută. Astfel la liceul „Matei Basarab“ din Bucureşti au reuşit 64 din 117 prezenţi; la Cernăuţi 47 din 111; Cluj 52 din 103; la liceul „Sf. Sava“ din Bu­cureşti 53 reuşiţi din 113 prezenţi. ­inip TffM Vizita d-lui Dinu Brătianu în Bucovina Preşedintele Partidului Naţional-Liberal d-l Dinu Brătianu, însoţit de d-l prof. Ion I. Nistor, ministrul muncii şi de prefecţii judeţelor Buco­­vinei, a plecat în dimineaţa zilei de ieri, Mărfi, din Cernăuţi, vizitând oraşul Storojineţ, mănăs­tirile Putna, Suceviţa şi Voroneţ, de unde a plecat înspre Vatra-Dornei. In Vatra-Dornei înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi de autorităţi şi de preşedinţii organizaţiilor judeţene, în frunte cu d-l primar Forfotă. Seara s-a dat la Cazinou un banchet în onoarea oaspeţilor. Au participat 50 de persoane. Astăzi, Miercuri, după vizitarea oraşului şi judeţului Suceava, dar Dinu Brăd Brătianu a luat de la Burdujeni trenul pentru Bucureşti. *---------------—••••------------------­ Distribuirea da posturi în învitimintul primar In zilele de 23 octombrie, se vor prezenta la Ministerul instrucţiunii normaliştii seriei 1932, normalistele seriei 1933, conducătoarele de grădini indiferent de serie precum şi învăţă­torii de gr. I, de la şcoalele de aplicaţie, pentru a li se distribui posturile vacante. -----------------aanu--------­ De la Serviciul sanitar al municipiului Stadiul epidemiilor Serviciul sanitar al municipiului Cernăuţi ne informează că în prezent avem în oraş, so­­cotindu-le şi pe cele vechi, 53 cazuri de scară latină, 4 cazuri de febră tifoidă, 3 cazuri di­­zenterie şi 7 cazuri de oreion. Congresul internaţional al cooperativelor agricole Azi miercuri 30 Septembrie, se deschide la Belgrad congresul internaţional al coopera­tivelor agricole. Din partea cooperaţiunei române vor asista ca delegaţi d-nii Ştefan Ioan, preşe­dintele consiliului superior al cooperaţiei, Cesar Partheniu preşedintele Băncei centrale coope­rative şi părintele C. Dron, preşedintele Cen­tralei de producţie şi valorificare agricolă. De­­legaţiunea a plecat aseară la Belgrad. -------------------------------­ Salariile profesorilor Astăzi au sosit la inspectoratul şcolar avizele de plata salariilor a tuturor categoriilor de funcţionari al corpului didactic. D­­ ispector-şef Filaret Doboş iscălind aceste avize, mâine se vor putea efectua plăţile. Ninge la Cernîuţi Vremea s’a răcorit simţitor în localitate. Azi noapte a început să cadă lapoviţă groasă, apoi dinspre ziuă a prins a ninge în regulă. Pe acoperişuri zăpada s’a prins într’un strat subţire, dar pe străzi încă nu. In momentul când încheiem ziarul, continuă să ningă, cu fulgi mari.

Next