Glasul Bucovinei, ianuarie 1937 (Anul 20, nr. 4976-4996)
1937-01-01 / nr. 4976
ABONAMENTUL: pe un an 500 lei, pe V2 an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe V2 an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe tv2 an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimit acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un ai 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. iPrafile se fac la sediul ziarului. Cu ocazia Anului Nou, pe care eu îl doresc să fie un an de pace, | j de muncă rodnică și de înfăp- | I tuiri folositoare, urez tuturor | I cititorilor mult noroc şi sănătate. Ion I. Nistor 1Tb *5 Repacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Str. Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de judecata în cernăuți. *îtm*31:::5n Spre An Nou A scrie cuvinte ocazionale, pe margine de sărbători şi aniversări, ne-ar fi pe atât de greu, pe cât de cu putinţă plăcere sunt ascultate şi citite. Căci ar în- semna să proslăvim momente şi fapte, sau să ne aducem aminte de înţelepciunea decalogului, numai la anumite ocazii, fixate cu o succesivă ordine calendaristică , de amarasiul sabănlor naţionale sau de catastiful praznicelor bisericeşti. Un ziar este însă ecoul momentului de azi. El înregistrează reflexul vieţii cotidia- anului, ce trebuie să fie oglinda fidelă a acestei vieţi, care nu se mărgineşte numai la anumite ocaziuni, fie ele împodobite în haina celei mai strălucite festivităţi Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât notele de faţă vin să se însemne pe foaia albă a unui nou început de an, vin să se prindă de acel fir, fără de început şi sfârşit, ce-şi deapănă povestea din caerul necuprins al vremii. E datoria oricui, în orice moment, să-şi supună faptele unui rechizitoriu de conştiinţă. E datoria ziarului ca, în pragul unui nou şi necunoscut an, să desprindă laturi cât de sumare şi, dacă se poate, să culeagă un mănunchi cât de în- drăzneţ de sugestii din evenimentele carii s’au scurs în timpului anului, ce se pierde acum în tainicul cuprins al istoriei. Anul ce se sfârşeşte acum a fost un an bogat în întâmplări şi surprize. El cu- prinde o parte din zbuciumul atât de va- riat şi complex al lumii întregi, mânată de legile neîndurătoare ale vieţii să-şi caute, cu mijloace nu mai puţin variate, un rost mai bun în viitor. Şi se desprinde din zbuciumul acesta un semn al timpului: neamul care vrea să trăiască, este supus legilor de viaţă ale individului, caracterizate prin cel mai tenace şi mai crud egoism. Căci care altul e înţelesul politicii de stat a marilor puteri din lume, fie de pe meleagurile Europei, fie de pe întinsurile orientului îndepărtat sau ale Americii ? Dar ţara noastră ? Ea a înţeles ritmul vremurilor de azi. E faptul cel mai important, care trebuie să ne bucure pe toţi şi să smulgă aprobarea noastră a tuturora şi aceasta peste frământările de toate nuanţele ale vieţii de toate zilele. Guvernul ţării, mânat de porunca unui realism prevăzător, a înţeles pe deplin imperativul momentului, ce apasă cu toată greutatea pe umerii lui. România nu are de revendicat hotare, ea trebue să şi le întărească şi păzească pe cele ce le are. O politică de înţelegere cu toată lumea, de prietenie cu vecinii, de alianţă militară cu amicii încercaţi şi aceasta pentru întărirea păcii şi sporirea patrimoniului comun de civilizaţie, dar mai ales pentru crearea unei atmosfere prielnice de muncă în interiorul ţării, care să asigure şi să promoveze desvoltarea tuturor forţelor de creaţie ale neamului, iată crezul fanatic al guvernului român. Aici stă rostul vizitelor reciproce ale capilor de state, ce formează Mica înţelegere, a colaborării intime a şefilor de state majore ai celei mai puternice organizaţiuni politice de la Dunăre, aici rezidă scopul vizitei ministrului nostru de externe în Polonia şi Franţa, urmată de cea a şefului marelui stat major român în ţara amică şi aliată nouă de la miazănoapte. Tot aici stă rostul înfiinţării unui consulat român în Abisinia, pentru a da răspuns pacinic unui discurs ce a aflat România gata a-şi apăra hotarele ei, şi pentru a arăta unor vecini ai noştri că nimic nu ne desparte de naţiunea italiană, atât de apropiată nouă. Cât priveşte Bucovina, anul ce trece a fost un an de muncă şi înfăptuiri rodnice. Începând cu oraşul Cernăuţi, unde o gospodărieraţională schimbă pe zi ce trece faţa unei urbe din cele mai neglijate şi deci şi mai capricioase şi parcurgând judeţele ei, unde stăruinţa prefecţilor duce la prosperarea şi naţionalizarea lor, Bucovina, reprezintată atât de strălucit în capitala ţării de omul care şi a făcut din muncă un mit—sfetnicul Coroanei de la departamentul Munci,—păşeşte cu hotărîre pe calea ce duce la înflorirea neamului. Este o contribuţie ce trebue susţinută şi sporită de toate elementetele constructive ale ţinuturilor acestora, unde tradiţiile neamului trebue reînviate în ceea ce au ele mai sfânt şi mai bun. J. C. Sfinţirea unei biserici adusa de M. S. Regele la Sinaia Azi, joi, se sfinţeşte cu deosebită solemnitate, biserica adusă de M. S. Regele din corn.Maioreşti (jud. Mureş) şi reconstruită lângă castelul Foişor de la Sinaia. Biserica e sfinţită de I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristea, care vine astăzi la Sinaia In acest scop La solemnitate asistă şi d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri. Noua biserică, în frumosul stil ardelenesc, va sluji drept capelă castelului regal. ---------------—n»»a--------------- * Arhiducele Frederic de Habsburg a încetat din viață. In timpul războiului a fost generalisim al armatei austro-ungare. * Egiptul va fi primit în Societatea Naţiunilor în luna Aprilie şi nu în Ianuarie, cum se anunţase. It'Wii ti tul Iii ! Uimii Sirii! Ai i Si lipit tvil li Majestăţii Sale Regelui Castelul Foişor Sinaia Universitatea Regele Carol II din Cernăuţi prezintă Majestăţii Voastre omagiile sale de credinţă şi loialitate şi roagă pe înaltul ei Protector să binevoiască a primi cu ocazia Anului Nou cele mai respectuoase urări de sănătate și domnie îndelungată. Rector Ion I. Nistor Craiul Şnurului titre din Majestatea Sa Regele Carol al ILdea va adresa în noaptea Anului Nou, la ora 24, în faţa microfonului posturilor româneşti de radio un cuvânt pentru ţară. După cuvântul Majestăţii Sale Regelui, Radio România şi Radio Bucureşti vor difuza, până la ora 2 după miezul nopţii, un leeat şi variat program muzical şi de petrecere. Se vor cânta, între altele, succesele muzicale ale anului. La ora 2 noaptea se va transmite ora dimineţii cu un program de surprize. Reînfiinţarea consiliului de război la Cernăuţi Ani de-a rândul după Unire a funcţionat în Cernăuţi pe lângă Divizia a Vill-a, un consiliu de război. Acum vreo doi ani, acest consiliu a fost contopit cu cel de la Iaşi. Corpul 4 armată a hotărât reînfiinţarea consiliului de război din Cernăuţi. Consiliul urmează să ia fiinţă pe ziua de 1 ianuarie şi va cuprinde, pe lângă oraşul şi judeţul Cernăuţi şi judeţele Hotin şi Dorohoi. Şeful acestui consiliu a fost numit d. col. Giorman. Consiliul va cuprinde două cabinete de instrucţie, cari vor fi conduse de dnii maior Burada şi căpitan Baloşescu. Judecători de instrucţie vor fi d-nii căpitani Mociorniţă şi Munteanu. Judecata proceselor va începe la 20 ianuarie. Procesele mai mari vin la rând abia după câteva săptămâni. ——---------------------------------- — De la serviciul sanitar al Municipiului Cernăuţi Şeful serviciului sanitar a dispus să se facă cercetări foarte severe în chestiunea avorturilor criminale în urma cărora s-a semnalat moartea mai multor femei. Zilele trecute au murit la maternitate 2 femei de febră puerpurală de pe urma intervenţiei moaşelor empirice. Un asemenea caz mortal s’a întâmplat ieri şi în comuna Terebecea. După ce aceste cazuri au fost cercetate de medicii legişti, s’au predat cazurile spre cercetare parchetului. ---------------------------------------------