Glasul Bucovinei, ianuarie 1937 (Anul 20, nr. 4976-4996)

1937-01-01 / nr. 4976

Pag. 2 No. 4977 GLASUL BUCOVINE) Vineri 1 Ianuarie 1937 D­el^Manuarie 1937 AFIȘAJUL PUBLIC în Cernăuți Str. Iancu Flondor,11 Prima Carte de Aviaţie Sanitară (Urmare) de Dr. V. P. B. Este foarte lăudabilă pentru marea noastră soră latină, când între aviatoarele sale sanitare putem găsi un armonios amestec de nume resunătoare ale mar­chizelor, conteselor, baroneselor etc. alături de mo­destele infirmiere din clasa de jos, cari prin capaci­tate şi aptitudini individuale au trebuit să-și elupte avansul rangului, ce eventual ar fi putut să le ajute pe celelalte concurente mai privelegiate de soartă. Reproducem părerea autorului: „Iata o îndelet­nicire a femeilor române care, dacă s’au aratat apte pentru a fi bune aviatoare, nu s’au gândit că rolul lor ar fi mult mai frumos şi indicat de a forma cor­pul de infirmiere aeriene, lăsând pe sama bărbaţilor acrobaţia şi lupta aeriană, pentru care au dovedit în toate ocasiunile că n’au nevoie de stimulente ci poate de înfrânare !“ „Propun D­oamnelor Române, atât de sensibile şi gata la orce acţiune umanitară, să se gândească puţin la organizarea, instruirea şi crearea corpului de in­firmiere aeriene, cu elementare cunoştinţe medicale şi un bun antrenament aerian, pentru a suporta uşor zborul.. .Sunt sigur că Româncele noastre vor fi la înăl­ţimea situaţiei şi vor cunoaşte succese nu numai na­ţionale, dar şi mondiale“, cari în materie de aviaţie sanitară ar consta doar în o exemplară organizaţie până în toate detailurile, sau mai curând tehniceşte în construirea unor combinaţiuni de tipuri specific sanitare, capabile să deruleze şi aterizeze pe orce teren, fie el cât de impropriu pentru avioanele com­batante sau cele de linii de transport. Dacă giro-avionul sanitar, cum a fost propus mai multor fabrici din ţară şi străinătate, rămâne încă pe seama viitorului din cauza marelor cheltuieli de experimentare, putem cere femeilor române să con­­tribue deocamdată la propagarea aşazisei aviaţii mi­nore prin modele, atât de popularizate în alte ţări, unde tineretul a fost deprins să le dorească, să le interpreteze, modifice, să le construiască şi lanseze multă vreme înainte de a fi ajuns vârsta admisibilă pentru aviaţia majoră. Modele de felul acesta ar pu­tea să cuprindă cu mare folos pentru răspândirea ideii sanitare-aviatice, şi alte elemente de aeronautică sanitară ca d­­e­ paraşuta sanitară, planorul sanitar, remorca sanitară etc. Prin această adăugare de noui îndeletniciri ae­ronautice femenine pe lângă cele suscitate, nu înţe­legem să micşorăm şansele de reuşită în desăvârşita cucerire a văzduhului prin preţioase contribuţii de curaj, jertfă şi sânge tocmai a celei mai frumoase jumătăţi a omenirei, însăşi concepţia noastră pur­­biologică despre locomoţiune ne-ar împiedica la orce diminuare nejustificată în evoluţia sexelor, avizată tocmai la întregire prin funcţiuni diferenţiate şi adec­vate rolurilor prescrise de mama natură. Aviaţia minoră ar da tuturor generaţiilor femi­nine un nou gen de îndrumare lesnicioasă în sport, scutindu-le totodată de multe desamăgiri, mai greu compatibile cu sensibilitatea gingăşiei feminine. Capitolul proxim tratează despre avionul sanitar în colonii. Deşi ne lipsesc aceste până în prezent, autorul găseşte suficiente măsuri de comparaţie cu privire la indicaţiuni de aviaţie sanitară. Câmpii în­tinse cu cursuri de ape neregulate, litoral de mare destul de lung, regiuni mlăştinoase, sute de kilometri şiruri şi prăpăstii de munţi, lipsa altor căi de comu­nicaţie etc. Ne mângăe buna repartizare topografică a centrelor noastre medicale, dacă coloniile altor nea­muri ne-au luat cu avionul sanitar înainte nu cu un an doi, ci cu decenii. Cu toate instructivele date istorice — şi mai mult încă după recentele trofee abisiniene, din inimă dorite expansiunei latine, nu va dispare cu totul nota melancolică din sufletul medicilor aviatori, până nu vom convinge opinia noastră publică, că după aco­perirea tuturor celorlalte lipsuri mai ardente, aviaţia sanitară trebue să devină şi oştirii noastre o călăuză tot atât de credincioasă şi indispensabilă, cum s’a dovedit dela început pentru armatele coloniale. Va trebui să înţelegem şi noi că tehnica războ­iului modern — or de unde s’ar întâmpla să vie — va impune calea aerului ca principală şi chiar unică sursă de evacuare a răniţilor şi gazaţilor, despoiaţi de orice alte legături. Mai adaugă şi alte indicii rolul avionului sani­tar în timp de pace. De exemplu necesitatea unor urgente intervenţiuni medicale alături de lipsa com­plectă a unor căi de comunicaţie practicabilă. Se citează chiar concret: răniri grave, apendicite acute, hernii incarcerate, sarcini extrauterine etc. Posibili­tăţile unor îngrijiri postoperatorii vor fi hotărâtoare, dacă avionul sanitar va avea să aducă ajutorul me­dical salvator spre bolnav, sau invers bolnavul la medic. Contraindicaţiunile transportului aerian pentru tot felul de răniri şi boale, ce ar avea neapărată ne­voie de intervenţiuni urgente, sunt aproape inexistente. Se remarcă dificultatea trasportului pacienţilor la locul de aterizare al avionului sanitar, şi apoi iar de la aeroport la spital. Aeroporturile din centrele noastre universitare sunt şi ar mai putea fi atât de confortabil aranjate, încât amenajarea unor plat­forme speciale pentru aterizări şi a unor aerodroame speciale în preajma spitalelor , după sistemul ame­rican, ni s’ar părea un lux pentru referinţele noastre. 19314 Telefon Nr. 677 Este mai simplă introducererea unor tărgi standardi­zate ce se înlocuesc reciproc, fără ridicarea pacien­ţilor de pe targă cu ocazia înbarcărilor şi debarcărilor. Apoi realizarea giro-avionului sanitar — cu helice de subtentaţie demontabile şi aripi pliabile, demon­strate publicului în mod practic, ar răscoli cu un ceas mai curând lipsa de încredere a acestuia faţă de problema mand­abilităţii avionului sanitar. Şi autorul preconizează elicopterele şi autogirele ca cele mai indicate pentru transportul sanitar, din cauza că nu sunt avizate la apreciabile întinderi şi amenajări costisitoare şi continue ale terenurilor de aterizare. Giro-avionul sanitar rezolvă şi alte probleme decât cea a transportului pacienţilor Autorul indică : Epidemii în regiuni izolate, inundaţii mari, aprovizio­nări urgente cu seruri şi medicamente iarna sau în teritorii inaccesibile, catastrofe etc. Voesc să induc exemplul concret pentru regiunile noastre, când îna­inte de 4 decenii Prutul venise furios, de rupsese toate podurile ce legau ambele lui maluri. Populaţia a rămas izolată peste 2 săptămâni în situaţia în care a fost surprinsă şi a trebuit să rămână în aşteptare chinuitoare, până aceste fenomene turbulente ale na­turii s-au liniştit de la sine. O izolare complectă, nu exista nici un mijloc de comunicare între membrii unor familii ce întâmplător au fost surprinse de ca­tastrofă. Ce uşor putea un autogir sanitar prin o na­vetă regulată să reducă neajunsurile pricinuite de furia Prutului. Sau mai recent, cu ocazia inundaţiilor ca­tastrofale din suburbia Caliceanca în 1928, când ră­­maseseră mai multe grupuri de case cu totul încer­cuite de puhoi. Torentul apelor avea o viteză atât de formidabilă, încât bărcile pionerilor şi ale pompie­rilor nu se puteau apropia de acele case, ca să sal­veze cel puţin desperatele fiinţe omeneşti, ce în toiul nopţii se găsiseră surprinse de Torent. Cine a auzit sfâşietoarele strigăte ale acelor nenorociţi, ne va da dreptul, când între altele cultivăm cu asiduitate în preocupările noastre de aviaţie — pre-sanitară îndeosebi sborurile de noapte şi pe timp nefavorabil — în con­trazicere flagrantă cu legile existente de navigaţie aeriană, cari nu prea sunt dispuse să admită excepţii­­ nici de importanţă sanitară. In zone infectate, în interes public avizate la o complectă izolare, aceasta devine iluzorie pe orce altă cale decât cea a aerului. Tocmai acei înţelepţi epi­­demiologi, ce pun cu atâta severitate deosebită ati­tudine ponderoasă în prescrierea şi menţinerea mă­surilor de absolută izolare, zimbesc cu o inocentă convingere de­­superioritate, când le explici avanta­jele giro-avionului sanitar, a paraşutei sanitare, sau a planorului sanitar. Acesta din urmă pentru desintoxi­carea regiunilor gazate, care prezintă aceleaşi nece­­­sităţi de comportare izolatorie până la îndeplinirea­­riguroasă a desintoxicarei terenului şi obiectelor — ca şi în epidemiile cele mai grave. Autorul dă din alte diferite ţări unite chiar săl- I­batice, numeroase exemple cronologice, unde „moar­tea care secera în linişte, a fost izgonită de avionul sanitar“. Pentru aceasta trebue să fie o „înţelegere şi con­lucrare între autorităţile civile şi militare, în comun acord cu Crucea Roşie“. „ Am intra în sfera conflic­elenoragia acută şi cronică, precum şi complicaţii la testicol, prostată, stricturi, mitră, ovare, băşică, Sifilis, reumatism datorit sifilisului, ade­­niţei, sifilis nervos, hereditar (­ la copii­), controlul diagnosticului prin analize de sânge „Wassermann“, ultramicrosco­­pie pentru diagnosticarea șancrului sifilitic. Boli de piele, se tratează și se vin­decă radical în noul Cabinet Medical de specialitate, celor legiferatorii, pe care o rezerv însă unui capitol special de preocupări medico-legale în raport cu ae ■­ronautica, pentru a rămâne sistematici îndeosebi în expunerea critică a unor probleme cu mult prea im­portante — aşi putea zice chiar vitale, decât să poată fi exterminate din germine prin serii nesfârşite de for­matisme birocratice neînţelese şi cu totul dispenza­­bile, ce se adaugă la gama de neajunsuri, de care mereu trebue să se ciocniască elanul aviaţii la noi. Am mai putea induce sute de regiuni din cele mai depărtate colţuri de pe glob pe cari le considerăm mai înapoiate — insule lăsate de D-zeu în mijlocul oceanelor — şi cari ne-au întrecut cu privire la avan­tajele practic recunoscute ale aviaţiei sanitare. Ne mulţumim însă numai cu menţionarea importanţei, ce d-l colonel D. Anastasiu pune în funcţionarea unor linii aeriene sanitare între oraşele mici şi marile centre spitaliceşti, măsură ce ar aduce o mare diminuare a mortalităţii, mai ales în multe din întinsele noastre aşezări rurale, cari nu dispun încă de instituţiuni de asistenţă medicală. Chiar după ce vor şi dispune, avem tot interesul să menţinem o vie legătură intercomu­­nală, mai ales în regiunile atât de greu accesibile şi expuse înstrăinării. Avionul sanitar în timp de război cu excepţia celui colonial este domeniul de specifică competinţă al autorului. D-lui induce 6 puncte ce trebuesc stu­diate înainte de atarisarea avionului sanitar: 1. Re­giunea dinaintea frontului. 2. Artileria inamică. 3. Avioanele inamice. 4. Personalul tehnic şi însoţitor. 5. Numărul răniţilor în raport cu locurile disponibile. 6. Triajul răniţilor. In nemijlocita apropiere a fron­tului crede autorul chiar şi întrebuinţarea autogirului cu totul exclusă. Rezultă deci necesitatea amenajării unor câmpuri de aterisaj lângă triajurile sanitare de răniţi. Posibilităţi de comunicare cu câmpul de bază al Aviaţiei Sanitare, care ar trebui să dispună de ma­terialul şi personalul necesar. Pentru acesta este ne­esenţială conducerea avionului, ci mai ales indicaţiu­­nile şi contraindicaţiunile transportului şi asistenţa în timpul acestuia. Cunoaşterea câmpurilor de atelilaj a zonei de evacuare a răniţilor. Radiotelegrafia sau chiar radio-telefonia ar fi deci indispensabile avionului sa­nitar şi suntem pe cale de a le introduce chiar la aparatul nostru mic. Toate obstacolele şi riscurile ce se opun avio­nului sanitar în timp de război sunt compensate pe deplin de marile avantaje ale transportului aerian faţă­ de toate celelalte dificile şi retardante manipulări ale altor vehicole mult mai nepracticabile în asemenea împrejurări. Adăpostirea confortabilă şi rapidă a a­­tâtor suferinzi sute de chilometri în câteva zeci de minute îndărătul fronturilor, poate fi apreciată numai de aceia ce au văzut, dacă nu chiar şi experiat sin­guri chinurile infernale sufleteşti ce le sufăr neputin­cioşii răniţi până pot fi evacuaţi din zona de operaţii. „Toate criticele cari se mai aduc încă privesc organizarea şi banii.“ Viaţa ostaşului nostru sau chiar numai sentimentul lui de siguranţă trebue să conteze mai mult „decât un nasture sau un glonţ». Posedăm triste experienţe aie nor economii nu totdeauna bine plasate cu durere însă chiar şi în aviaţie, unde con­curează uneori risipa inutilă. „Improvizările în timp de război sunt necesare pentru a putea face faţă nevoilor, dar nici­odată n’au satisfăcut obligaţiunile“ — şi n’au compensat conse­cinţele fatale şi suferinţele atâtor nenorociţi. Deşi mergem spre mai bine ! (Va urma) Doctor D. E. Turtureanu str. Hiron Costin Nr. 18 Consultaţiuni: : ŞI 79 9 Pentru Funcţionari, Militari şi Studenţi mari reduceri 19120 ­•••­Serviciul de noapte al farmaciilor 1 Ian: Mandelbaum, str. C. Brâncoveanu 4 Dr. Maliţchi, str. Română 75 Pitsch, str. Isopescu 10 2 Ian: Fait, str. Română 23 Paraschivescu, str. Ştefan cel Mare 39 Benedikt, str. I. Creangă 23 Mare surpriză de Anul Nou în ondulaţiuni permanente, văpsitul părului și coafură modernă la­­ BERIK et. ISSER -18234 str. Iancu Flondor Nr. 10

Next