Glasul Bucovinei, august 1937 (Anul 20, nr. 5121-5142)
1937-08-01 / nr. 5121
Duminică, 1 August 1937 Cernăuți ABONAMENTUL: pi ■ ■ 500 lei, pe */» an 300 lei, pe bei luni 150 Iá, pentru fem âinle: pe in n 300 lei, pe V: an 160 Iá, pe trei luni ţii Numai numărul de Duminică: pe un an 120 Iá, pe •IU an 50 lei, pe trei luni 35 Iá. Pentru Cernăuți ziarul trimis ■cm! petal curier, tai 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 120 li, pe un an 700 lei. Profil îi fac la sediul ziarului. O Cernăuți, Strada Str. D. Hui ii Anul XX No. 5121 Administraţia lanca Flondor Nr. 98 Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite, se înapoiază. Manuscrisele Si RECLAME M mMmit dapi tarif si sa primato la anM- matrați, Strada lanca Floador Nr. 38 Meat da fiMtocal* In Cirnattft, Să n’o vedem şi pe aceasta! Sunt, fără îndoială, situaţii când o mitralieră este mai convingătoare decât o mie de discursuri. Dar de aici şi până la mitralierele mitropoliilor este, orice s’ar spune, o distanţă. Mărturisim, cu toată sinceritatea, că nu am citit nicăieri că preţiosul armament cu care a fost înzestrată viteaza noastră oştire, s’ar fi repartizat şi pe mitropolii, deşi poate, puse în funcţie, aceste isteţe scule ar izgoni de pe parapetele Reşedinţei duhul rău care, de când s’a instalat în codrii Bucovinei, a răspândit numai lacrimi şi jale. Din contra, ştim că armamentul neamului a fost pus la adăpost şi-şi aşteptă botezul focului în care vor intra, val vârtej,— furtună de vitejie şi criţă de vrednicie, — şi strănepoţii plăieşilor lui Ştefan Vodă al Moldovei, tocmai acei strănepoţi pe cari, în zilele noastre, i-a ajuns, grozavă, urgia dreptmăritorului păstor al eparhiei bucovinene. Ceea ce însă am auzit şi ne doare sufletul că trebuie s-o spunem, sunt cuvinte cu cari înalt Prea Sfinţitul, şi-ar fi probozit funcţionarii fondului. „Vă voiu pune la zid şi voiu trage în voi cu mitraliera !“ — ar fi spus Mitropolitul Visarion al Bucovinei, vorbind obijduiţilor săi supuşi. Să dea Dumnezeu să nu fie întemeiat pe adevăr acest verset pe care nu-l aflăm în nici o Evanghelie şi să dea Dumnezeu ca lucrurile să se îndrepteze şi fără mitralieră, întru lămurirea tuturora şi întru bucuria Bucovinei drept-credincioase şi curat româneşti. Ştie oare înalt Prea Sfinţitul ce înseamnă o mitralieră ? A visat oare Mitropolitul Visarion vre-un câmp de luptă, plin de ghimpii sârmei în cari atârnă trupuri oaawwn^——■———aan——meneşti, jertfite pentru neam şi prin cari trupuri zumzâie, ca nişte viespi sprintene, miile de gloanţe inamice? Sau a văzut oare înalt Prea Sfinţia Sa zidurile Moscovei şi ale Chievului, sprijinite de zecile de mii de victime înebunite de groază şi în cari călăii revoluţiei celei mai scârboase trăgeau, hohotind, cu mitraliera ? întreg sadismul criminalului deslănţuit de contingenţe morale şi scăpat de sub oblăduirea creştinească a legilor, sărbătoarea în acele apocaliptice zile moscovite şi chieveze, instaurarea pe pământ a sabbatului luciferic. Ah, mitraliera,— termenul nu are nimic comun cu mitra,acum îţi ridică ea morala când o ţii bine înfiptă în pământ şi a ieşit pe butonul sămănător de perie ! La început nu ara vrut să credem, dar ni s’au plâns bieţii oameni sperând poate că noi dispunem de mai multe jucării de felul aceleia cu care au fost ameninţaţi. Noi, iubiţi prieteni, nu avem mitraliere ci numai condee ale adevărului, şi vă rugăm să vă supuneţi întocmai poruncilor cari vi s’au dat căci mare este durerea omului, dar mai mare răbarea Domnului. Fiţi liniştiţi, înalt prea sfinţitele mitraliere nu vor răpăi, fulgerându-vă scumpele vieţi, văduvindu-vă nevestele , lăsându-vă orfani copilaşii cari abea au ce mânca din leafa pentru care v’aţi vândut plămânii şi ochii şi toată vlaga sufletului. Nu va răpăi nici o mitralieră mitropolitană, căci scris este : „cine sabia scoate, prin sabie va muri“—iar datoria Ta Petre, e să-ţi iubeşti turma şi să propovăduieşti dragostea de Dumnezeu şi de oameni acolo unde ura încearcă să-şi strecoare otrăvurile. Sătean de onoare al municipiului Cernăuţi cu unanimitate de voturi. D. Marinenuc Preşedintele comisiei interimare. Domnului general*Adjutant Florian Ţenescu Karolyvary, Cehoslovacia Comisia interimară a municipiului Cernăuți apreciind meritele D* Voastre pentru prosperitatea fostei capitale a Bucovinei, s-a proclamat în ședința sa de astăzi cetățean de onoare al Municipiului Cernăuți cu unanimitate de voturi. H« înmii Ut si Iiiiii -«iiiiiiiiiiiRiiiiiiiiiMig Numele d-Ior generali Iacob Zadic şi Florian Ţenescu sunt din cele mai iubite cernăuţilor. Desigur deci, că conducerea Primăriei municipiului nostru e în asentimentul întregii populaţii numind pe aceşti doi iluştri generali ca cetăţeni de onoare ai Cernăuţilor, în urma hotărîrii şedinţei de Vineri 30 Iulie 1937 a comisiei interimare a municipiului, pentru meritele câştigate pentru Cernăuţi. Numirea a fost comunicată celor doi noui cetăţeni de onoare prin aceste două telegrame de mai jos: Domnului general Iacob Zadic Bucureşti Conducerea Primăriei Municipiului Cernăuţi apreciind legătura De Voastre istorică cu actul unirii Bucovinei prin intrarea Da Voastre în Cernăuţi în fruntea armatei române în ziua de 11 Noembrie 1918, s-a proclamat în şedinţa de astăzi (30 VII 1937) a Comisiei interimare ce* D. Marmeluc. Concentrarea seriei a doua da premilitari Joi s’au încheiat lucrările făcute de prima serie de premilitari cari prestează munca de folos obștesc. Lucrările reisprăvite vor fi continuate de seria doua de premilitari care este chemata dela 1—20 August, iar seria a treia care va fi concentrată de la 21 August la 10 Septembrie va desăvârși lucrările neterminate. ----------—•••________ Guvernul rămâne şi mai departe la datorie Iată adevărul şi realitatea. Guvernul are încrederea ţării. S-au efectuat alegeri judeţene în 45 de judeţe şi în 42 municipii şi oraşe reşedinţe de judeţ. Rezultatele oficiale le dăm într’un alt articol. Din ele reese că partidul naţional-liberal, asigurând cea mai desăvârşită libertate a alegerilor şi după aproape patru ani de guvernare atât de rodnică pentru ţară, a întrunit, prin propriile sale forţe, fără nici un fel de cartel, cel mai mare număr de voturi. Opinia publică românească, apreciind deci valoarea operei înfăptuite în aceşti patru ani, îşi menţine încrederea în partidul naţional-liberal. Nici nu se putea altfel, când activul guvernului este atât de bogat: înzestrarea armatei, echilibrul bugetar, ordinea în finanţe, ridicarea agriculturii şi valorificarea produselor ei, construcţii enorme de şosele, de clădiri publice care sporesc prestigiul statului, lichidarea datoriilor, refacerea creditului şi determinarea prosperităţii economice pentru toate categoriile producătoare. Trecând la rezultatul obţinut de naţionalţărănişti, vom arăta aci întâi că voturile nu se datoresc exclusiv acestui partid, deci nu reprezintă forța reală a acestui partid. In cuantumul voturilor intră voturile grupării socialiste cu care a fost pretutindeni în cartel, voturile „frontului popular — recte comunist“, cu care de asemenea a fost în cartel, voturile populaţiei evreeşti, voturi iredentiste şi a elementelor anarhice. Coeficientul este mult mai important decât se crede. Căci examinând judeţele unde au fost alegeri, vom sublinia că în Moldova s’au efectuat alegeri în 8 din 13 judeţe, 4 judeţe în Basarabia, 14 judeţe în Ardeal, deci judeţe unde adaosul de voturi, în afară de voturile partidului naţional-ţărănist, a fost foarte însemnat, mult mai însemnat decât dacă am fi avut alegeri în restul judeţelor. Nu insistăm în ce priveşte fiecare judeţ, fiindcă opinia publică îşi dă perfect de bine seama de realitate. Aşa fiind, dacă totalul voturilor obţinute de naţional-ţărănişti în cele 45 judeţe înseamnă o cotă care e sub 30 la sută , această cotă, bazată pe propriile forţe ar fi sub 20 la sută. Un asemenea coeficient redus, să constitue el o cât de slabă indicaţie a ţării? Pentru orice minte obiectivă răspunsul nu poate fi decât negativ. Relativ la celelalte partide şi grupări, coeficientul este prea redus, spre a ne opri asupra lui. * In asemenea condifiuni, guvernul, cu con*ştiinţa datoriei faţă de ţară, cu prisosinţă în*deplinită, îşi continuă cu aceeaşi încredere şi putere de muncă opera, spre a duce la bun sfârşit marea misiune de refacere şi consolidare a statului naţional. ------------------------------------- — In Ardeal şi Banat s-a constatat că a scăzut simţitor numărul elevilor înscrişi la şcolile minoritare.