Glasul Bucovinei, iunie 1939 (Anul 22, nr. 5634-5656)

1939-06-10 / nr. 5641

Sâmbătă 10 Iunie 1939 Ziarul: Telefon Nr. 21 înscris în registrul publicat­ Mai 1938.— Proprietar: ^ Director res Noi nu suntem o Românie care a început astăzi ci suntem urmaşii valurilor de strămoşi cari merg tot înainte, suntem trăsătura de legătură vie între eri şi azi. Eri cu scăderile dar mai ales cu virtuţile lui, mâine numai cu binele. .. NAŢIONAL ROMANESC —------- APARE ZILNIC­­ Tipografia : Telefon Nr. 29-17­4?& fitii Cernăuți, S. III, sub Nr. 15/38 din 26 editură „Glasul Bucovinei“ S. A.R. Cernăuţi IREL MORARIU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuţi, Strada Iancu Flondor 33 sau D. Petrino Nr. 1 D­esfăşurare^m­arHoi^erbâr^ale tineretului străjeresc la Bucureşti Grandioasa festivitate. Cuvântarea M. S. Regelui. Dejunul oferit delegaţiilor străine. Cuvântul Suveranului. f Bucureşti 9. (Rador). Ieri dimineaţă s’au desfăşurat, pe grandiosul Stadion ANEF din Capitală, serbările tineretului străjeresc. Sta­­dionul era plin până la saturare. Publicul care, cu o zi înainte, aclamase pe M. S. Regele, dea­ lungul parcursului spre Parlament, cu atâta spontană însufleţire, a finut să mărturisească şi de ziua restauraţiei, entuziasmul şi devotamentul său. Tribunele sunt colorate de mii de steguleţe tricolore care flutură ca nişte flăcări în bătaia lină a vântului. Sosirea Marelui Voevod Măria Sa Marele Voevod Mihai a sosit însoţit de d-l Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Urari­le celor 15.000 de străjeri şi străjerite câtuşi imensul public aclamau pe Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba Iulia. D*1 Sidorovici însoţeşte pe Marele Voevod care trece în revistă unităţile de străjeri şi străjere. D*1 Sidorovici a pronunţat apoi Mesajul Străjii Ţării către tineret. Sosirea Marelui Străjer La sosirea pe teren a Marelui Străjer, mulţimea şi străjerii strigă : „Trăiască Regele!“ Muzica intonează Imnul Regal, iar M. Sa Re­­gele răspu­ne cu „Sănătate!“. Ca electrizaţi, străjerii răspund cu un formidabil „Sănătate!“ care zguduie văzduhul ca o adevărată furtună. M. S. Regele, însoţit de primul ministru, d*l Armand Călinescu şi de d*l T. Sidorovici, trece în revistă, urmărit de urate, unităţile stră*­jerilor, apoi se retrage la tribuna regală, întreg serviciul religios, oficiat de cătră episcopul ar* matei și al străjerilor I. P. S. Sa Ciopron, a* jutat de preofi, M. Sa Regele și întreaga asis* tentă l*au ascultat în genunchi. După impresionantul ceremonial al ridicării pavilionului, M. S. Regele, urcându*se pe estradă, în uralele nesfârșite ale mulțimii, a rostit cu­­vântarea următoare, adresată armatei Sale albe : Cuvântarea M. Sale Regelui, Marele Străjer „Străjeri, acest cuvânt se îndreaptă, în primul rând, cătră voi şi cătră comandanţii voştri. Vouă tu­turora din „Straja Ţării“ trebuie să vă aduc, în această sărbătorească zi a tineretului, mulţu­­mirile Mele cele mai calde pentru toată munca depusă şi pentru felul în care to fi, cu un avânt atât de frumos, afi muncit pentru desvoltarea şi întărirea generaţiilor tinere. Afi arătat cu pri­­sosinţă că deviza „Muncă şi credinţă pentru Ţară şi Rege“, nu este numai o simplă lozincă scrisă, ci este o poruncă vie ce trebuie înde­­plinită fără şovăire şi cu drag în folosul supe­­rior al patriei. Când privesc această massă jalnică a ti­­teretului român, inima Mi se umple de bucurie şi de emoţie văzând măreaţa cale de renaştere şi de progres pe care a apucat o. Chemafi la o şcoală de viață nouă, la şcoala care nu-i şcoală ci viaţă însăşi, vă în-, drumafi ca o oştire de neînvins spre ţărmuri luminoase, spre vremuri mai sănătoase. Inălțarea şi întărirea voastră nu o putem face prin măsuri cu rezultate, ci şi prin te­­meinica pregătire a viitorului. Acest viitor este strâns legat de generaţiile cari vor veni. — iată dece acea chemare cătră copiii Ţării Mele, copiii de astăzi cari vor fi cetăţenii de mâne. In sufletul vostru voim să sădim acea credință nestrămutată în for­ma vie a româniss­mului, voim a face ca prin munca fiecăruia să propăşească totalitatea națiunii. Fără o muncă stăruitoare individuală şi fără o credință de neînfrânt în capacitatea şi destinele Neamului, nici un progres nu se poate clădi pe o temelie solidă. Viață nouă, viață de avânt, viață de încredere în viitorul României, iată ce trebuie dobândit de la tinerele vlăstare ale Ţării. Noi nu uităm şi nu dispreţuim trecutul, dar privim spre un viitor tot mai înălţat al Ro­­mâniei de mâne. Avem o singură dorin­ţă, un singur avânt­­„Excelsior!“ Şcoala „Străjii Ţării“ este o şcoală de viaţă, este o şcoală care se adapă la izvoarele vii ale naturii din învăţămintele de toate zilele. Noi nu suntem o Românie care a început astăzi, ci suntem urmarea valurilor de strămoşi care merg tot înainte, suntem trăsătura de le­­gătură vie între ieri şi azi. Ieri cu scăderile, dar, mai ales, cu virtuțiile lui, mâne numai cu binele. Suntem elixirul de viață nouă plămădită din sinteza virtuţilor strămoşeşti. Pentru străjer nu mai trebuie să fie vremuri grele şi vremuri uşoare. Nu există decât o singură vreme: acea a credinţei şi a muncii fără preget pentru pro­­gres. Voia bună şi încrederea în destinele Nea­­mului, iată virtuţile de căpetenie ce trebuiesc să fie totdeauna vii în fața ochilor min­ţii noastre. Această serbare a tineretului este clipa în care fiecare străjer trebuie să privească în conştiința sa și să se asigure că într adevăr a avut credință și a muncii pentru fața lui. Dacă Straja și-a îndreptat cătră copii lo­zincile ei, şcoala ei de viaţă şi morala ei for­­mează un cod de purtare cetăţenească, care trebuie urmat de toți, chiar când nevoile vieții sau silit să desbrace uniforma tineretului. Străjer nu este numai acela care poartă pe umăr insigna noastră, ci este acela care are o clădire sufletească deosebită, este acela care, până’n adânci bătrâneţe, trăieşte activ morala străjerească. Ori şi unde se recunoaşte, unul dintre voi, că e mai cinstit, mai voios, mai credincios şi mai muncitor decât altul. Sufletul Meu se umple de bucurie văzând calea pe care păşim şi avântul cu care am pornit. Veşnic trebuie să se păstreze tot aşa de vie credinţă Care trebuie să fie totdeauna pu­­ternică pentru binele iubitei noastre patrii. Şi astăzi mândria noastră de români se mai poate făli că la serbarea noastră, a ,Străjii Ţării “ au venit reprezentanţi ai altor ţări streine şi prietene. Lor le aducem frăţeasca noastră salutare şi le spunem din toată inima: „Bine aţi venit!“ Străjeri, In această zi se vă mai gândiţi la numele ce-l purtaţi, căci voi sunteţi straja viitorului, deci, în adevăr, straja Ţării. Sănătate!“ (Urale şi ovafuri nesfârşite.) Dejunul oferit delegaţiilor străine Cu ocaziunea dejunului pe care M. Sa Regele a binevoit să-l ofere delegaţiilor streine care au participat la serbările tineretului, d-l Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri, a pronunțat următoarea cuvântare: (Continuare pe pag. II*a) Cuvântarea d*lui Arm. Călinescu „Sire, Aniversarea urcării pe tron a domnito* rului Ţării este un prilej de manifestare a sen* timentelor de dragoste şi devotament ale po* porului. Aceste sentimente au fost totdeauna pu* ternîce la noi Românii, unde Ţara şi Coroana

Next