Glasul Bucovinei, decembrie 1939 (Anul 22, nr. 5779-5801)
1939-12-01 / nr. 5779
Marele expozeu al d-lui ministru de externe Gr. Gafencu O largă privire asupra problemelor politice internaţionale şi asupra raporturilor cu statele vecine. „Când apărăm drepturile noastre, le apărăm cu toţii în acelaş gând, iar când vorbim de pace, exprimăm cu toţii aceeaşi grijă şi aceeaşi voinţă“. I a cauzei noastre pe care o afirmăm azi în zile de furtună, cum o vom afirma mâine în ziua păcii. Nu înseamnă abdicare de la menirea naţională, ce avem de împlinit. Iată de ce trebue să păstrăm încordate puterile noastre de veghe, de apărare, de rezistenţă morală. Şi iată de ce suntem siliţi să cerem de atâtea luni armatei noastre, o pregătire continuă şi o pază neobosită. Prezenţa ei la hotare, zi de zi mai bine înarmată şi mai bine instruită, ne îngăduie, să urmărim fără grije, o politică de pace. Buna noastră voinţă se întemeiază pe conştiinţa puterii noastre. Raporturile cu Rusia Sovietică Acţiunea noastră politică răspunzând atitudinei paşnice observată de Rusia faţă de noi, a dovedit voinţa noastră statornică de a ne feri de orice porniri ideologice sau politice care ar fi putut fi bănuite că sunt îndreptate împotriva vecinilor noştri. Ceea ce urmărim, cu toată hotărârea, e să împlinim destinele neamului nostru, în aceste părţi, unde am fost aşezaţi, de care ne-am legat prin muncă şi lupte, veacuri dearândul, în bună înţelegere cu popoarele vecine care îşi urmăresc şi ele în pace menirea lor. Suntem convinşi, în ce priveşte pe vecinii noştrii din răsărit, că destinele popoarelor noastre ori unde se întâlnesc, la Nistru sau la Marea Neagră, nu se vrăşmăşesc, după cum credem în Igrupa ce d. ministru Gefencu da un elegant răspuns recentului discurs al d-lui ministru de externe al Ungariei, d-sa declară : Noi nu credem că tratatul de la Trianon e nedrept şi „monstruos“. Cu aceste gânduri am urmărit negocierile ce s-au dus acum de curând între U.R.S.S. şi Turcia. Ne dăm seama de însemnătatea care o poate avea, pentru întărirea ţărilor în Balcani şi la Marea Neagră, bunele raporturii turco-sovietice. Şi suntem multumiți că aceste raporturi nu au avut de suferit în urma întreruperii vremelnice a negocierilor. Misiunea istorică a Italiei Misiunea istorică a Italiei de a păstra in aceste zile grele ideia de ordine europeană, ferită de scăderile şi de distrugerile războiului, poate avea şi la răsărit o mare şi binefăcătoare înrâurire. Neutralitatea Bulgariei Am luat cunoştinţă cu mulţumire de declaraţia prin care Bulgaria vesteşte vecinilor săi voinţa ei de pace şi de neutralitate. Suntem consvinşi că după neînţelegeri ce au dăi» miit prea mult, Bulgaria poate găsi într’o politică de înţelegere cu ve cinii ei putinţa de întărire şi de rod* nică desvoltare. In ceeace ne pris veşte, nu am ascuns niciodată dos rinja noastră după o colaborare prietenească. Acest tratat a înlocuit un stat compus din minorităţi şi cu o naţiune dominantă, minoritară ea însăşi, prin state naţionale — printre ele şi Ungaria — care au păstrat, nu se putea altfel, în sânul lor unele minorităţi. A fost o faptă firească şi sănătoasă, — s’a făcut dreptate. Statele care s’au mărit astfel, pe temei de întregire naţională, sunt azi pline de viaţă, puternic încheiate şi împlinesc o misiune de ordine şi de pace. Luăm act cu mulţumire că Ungaria a şi recunoscut acest adevăr în ce priveşte prietena noastră Iugoslavia. Mâine, — cine ştie ? — îl va recunoaşte şi faţă de noi. Ori cum ar fi, de schimbat nu se mai poate schimba această ordine firească. Neutralitatea României Neutralitatea înseamnă măsură şi rezervă. Ea cere o grije statornică de a nu agrava prin atitudini sau fapte, conflictul care bântue între popoare. Şi mai cere nepărtinire în judecată şi acţiune. Neutralitatea nu înseamnă însă nepăsare faţă de cele ce se întâmplă şi care pot avea oricând o înrâurire asupra noastră. Nu înseamnă renunţare la credinţa în dreptatea Ce datorăm M. S. Regelui Dacă această acţiune, ferită de orice inrăuriri lăturalnice, de orice şovăeli, obişnuite in vremuri tulburi, a izbutit să fie de tofi împărtăşită şi urmată de tofi cu aceeaşi Hotărire, aceasta se datoreşte inainte de toate Aceluia care prin înalta Lui îndrumare i-a dat întelesul deplin al unei politici nationale. Datorim Majestătii Sale Regelui pentru această nepreţuită împlinire, întreaga noastră recunoştinţă. Unitatea în jurul politicii noastre externe şi faptul că oricine, îndrituit de a vorbi în numele ei reprezintă aceeaşi înţelegere a intereselor româneşti, dă tuturor manifestărilor noastre în afară un caracter de netăgăduită sinceritate. Când apărăm drepturile noastre le apărăm cu toţii în acelaş gând, iar când, vorbim de pace, exprimăm cu toţii aceiaşi griji şi aceiaşi voinţă. E politica instinctului naţional, care se lămureşte din nou, fără sbucium lăuntric, şi care dintr'un trecut de lupte şi de suferinţi, prin amintirile scumpe ale înfăptuitorilor de eri, prin încercările grele ale zilei de azi, ne duce spre un viitor pe care-l privim cu linişte, cu bărbăţie, cu toată încrederea, negocierile dintre U Si Turcia In fata comisiei pentru afaceri potrivirea ce este între politica de pace străine a Camerei şi Senatului, de pe care o afirmă Republica Sovietică şi Gr. Gafencu, ministrul afacerilor politica de independenţă pe care o arstrăine, a făcut la ora 5 30, un mare mează Statul român, expozeu, din care extragem părţile cele mai importante. Vorbind despre legăturile noastre economice cu Germania, d-sa a spus: Aceste legături s’au dovedit a fi în împrejurări grele, nu numai mijloace bune de schimb, ci adevărate instrumente de pace. Mai departe, d. Gafencu a spus: Ştiţi iarăşi !,că garanţiile prieteneşti ce ni s’au dat de Franța şi de Anglia, — garanţii formulate, cum ţinem minte cu mulţumire, în termeni precişi şi generali, — ne-au ajutat să înmulţim străduinţele noastre pentru a statornici raporturi de încredere cu loji vecinii. Am păstrat cu marile puteri, care sunt în luptă, aceleaşi raporturi ca mai înainte. De ele ne leagă aceleaşi sentimente din trecut. Ne putem da seama, în zilele de frământări pe care le trăim, cât de strâns rămâne legată politica noastră de neatârnare cu ţelurile ei paşnice, de politica Statelor aliate din înţelegerea Balcanică înţelegerea Balcenisă Raporturile cu Ungaria Urările Universităţii Caroline pentru Domnul /Ministru Ion I. Nistor BRSSCea iâstryiisyî cHui Niniâtru Prin In sita încredere a Majestăţii Sale, Magnificenţa Sa d. profesor universitar Ion I. Nistor, Rectorul Universităţii Regele Carol al II-lea din Cernăuţi, fiind numit Ministru al Cultelor şi Artelor, Senatul universitar i-a trimis următoarea telegramă de felicitare: Excelenţei Sale Domnului Profesor Ion I. Nistor Ministrul Cultelor şi Artelor Bucureşti Universitatea Carolină din Cernăuţi, luând act cu deosebită satisfacţie de numirea distinsului ei Rector ca Ministru al Cultelor şi Artelor, îi trimite felicitările cele mai sincere şi-i urează cel mai strălucit succes în promovarea binelui Ţării şi al Tronului, celui chemat la locul binemeritat printre cei mai mai iluştri bărbaţi de Stat ai României. In numele Senatului Universitar: Rector MAXIMILIAN HACMAN La această telegramă, Universitatea a primit următorul răspuns: Domnului Prorector Maximilian Hacman Cernăuţi (Universitate) Vă rog să primiţi mulţumirile mele cele mai sincere pentru frumoasele urări şi să binevoiţi a le comunica şi colegilor din Senatul Universitar. ION I. NISTOR Ministrul Cultelor și Artelor