Glasul Bucovinei, decembrie 1939 (Anul 22, nr. 5779-5801)

1939-12-01 / nr. 5779

Marele expozeu al d-lui ministru de externe Gr. Gafencu O largă privire asupra problemelor politice internaţionale şi asupra raporturilor cu statele vecine. „Când apărăm drepturile noastre, le apărăm cu toţii în acelaş gând, iar când vorbim de pace, exprimăm cu toţii aceeaşi grijă şi aceeaşi voinţă“. I a cauzei noastre pe care o afirmăm azi în zile de furtună, cum o vom­­ afirma mâine în ziua păcii. Nu în­­seamnă abdicare de la menirea na­ţională, ce avem de împlinit. Iată de ce trebue să păstrăm încordate puterile noastre de veghe, de apă­rare, de rezistenţă morală. Şi iată de ce suntem siliţi să ce­rem de atâtea luni armatei noastre, o pregătire continuă şi o pază neo­bosită. Prezenţa ei la hotare, zi de zi mai bine înarmată şi mai bine instruită, ne îngăduie, să urmărim fără grije, o politică de pace. Buna noastră voinţă se întemeiază pe con­ştiinţa puterii noastre. Raporturile cu Rusia Sovietică Acţiunea noastră politică răspunzând atitudinei paşnice observată de Rusia faţă de noi, a dovedit voinţa noastră stator­nică de a ne feri de orice porniri ideo­logice sau politice care ar fi putut fi bănuite că sunt îndreptate împotriva ve­cinilor noştri. Ceea ce urmărim, cu toată hotărârea, e să împlinim destinele neamului nostru, în aceste părţi, unde am fost aşezaţi, de car­e ne-am legat prin muncă şi lupte, veacuri dearândul, în bună înţelegere cu popoa­rele vecine care îşi urmăresc şi ele în pace menirea lor. Suntem convinşi, în ce priveşte pe vecinii noştrii din răsărit, că destinele popoarelor noastre ori unde se întâlnesc, la Nistru sau la Marea Neagră, nu se vrăşmăşesc, după cum credem în Igrupa ce d.­ ministru Gefencu da un elegant răspuns recentului dis­curs al d-lui ministru de externe al Ungariei, d-sa declară : Noi nu credem că tratatul de la Trianon e nedrept şi „monstruos“. Cu aceste gânduri am urmărit ne­­gocierile ce s-au dus acum de cu­­rând între U.R.S.S. şi Turcia. Ne dăm seama de însemnătatea care o poate avea, pentru întărirea ţărilor în Balcani şi la Marea Neagră, bu­­nele raporturii turco-sovietice. Şi sun­­tem multumiți că aceste raporturi nu au avut de suferit în urma întreru­perii vremelnice a negocierilor. Misiunea istorică a Italiei Misiunea istorică a Italiei de a păstra in aceste zile grele ideia de ordine europeană, ferită de scăde­rile şi de distrugerile războiului, poate avea şi la răsărit o mare şi binefă­cătoare înrâurire. Neutralitatea Bulgariei Am luat cunoştinţă cu mulţumire de declaraţia prin care Bulgaria vesteşte vecinilor săi voinţa ei de pace şi de neutralitate. Suntem cons­vinşi că după neînţelegeri ce au dăi» miit prea mult, Bulgaria poate găsi într’o politică de înţelegere cu ve­ cinii ei putinţa de întărire şi de rod* nică desvoltare. In ceeace ne pris veşte, nu am ascuns niciodată dos rinja noastră după o colaborare prietenească. Acest tratat a înlocuit un stat com­pus din minorităţi şi cu o naţiune dominantă, minoritară ea însăşi, prin state naţionale — printre ele şi Ungaria — care au păstrat, nu se putea altfel, în sânul lor unele minorităţi. A fost o faptă firească şi sănătoasă, — s’a făcut dreptate. Statele care s’au mărit astfel, pe temei de întregire naţională, sunt azi pline de viaţă, puternic închei­­ate şi împlinesc o misiune de or­dine şi de pace. Luăm act cu mulţumire că Ungaria a şi recunoscut acest adevăr în ce priveşte prietena noastră Iugoslavia. Mâine, — cine ştie ? — îl va recu­noaşte şi faţă de noi. Ori cum ar fi, de schimbat nu se mai poate schimba această ordine firească. Neutralitatea României Neutralitatea înseamnă măsură şi rezervă. Ea cere o grije statornică de a nu agrava prin atitudini sau fapte, conflictul care bântue între popoare. Şi mai cere nepărtinire în judecată şi acţiun­e. Neutralitatea nu înseamnă însă nepăsare faţă de cele ce se întâm­­plă şi care pot avea oricând o în­­râurire asupra noastră. Nu înseamnă renunţare la credinţa în dreptatea Ce datorăm M. S. Regelui Dacă această acţiune, ferită de orice inrăuriri lăturalnice, de orice şovăeli, obişnuite in vremuri tulburi, a izbutit să fie de tofi împărtăşită şi urmată de tofi cu aceeaşi Hotărire, aceasta se datoreşte inainte de toate Aceluia care prin înalta Lui îndrumare i-a dat înte­­lesul deplin al unei politici nationale. Datorim Majestătii Sale Regelui pentru această nepreţuită împlinire, întreaga noastră recunoştinţă. Unitatea în jurul politicii noastre externe şi faptul că oricine, îndrituit de a vorbi în numele ei reprezintă aceeaşi înţelegere a inte­reselor româneşti, dă tuturor manifes­tărilor noastre în afară un caracter de netăgăduită sinceritate. Când apărăm drepturile noastre le apărăm cu toţii în acelaş gând, iar când, vorbim de pace, exprimăm cu toţii aceiaşi griji şi aceiaşi voinţă. E politica instinctului naţional, care se lămureşte din nou, fără sbucium lăuntric, şi care dintr'un trecut de lupte şi de suferinţi, prin amintirile scumpe ale înfăptuitorilor de eri, prin încer­cările grele ale zilei de azi, ne duce spre un viitor pe care-l privim cu li­nişte, cu bărbăţie, cu toată încrederea, negocierile dintre U Si Turcia In fata comisiei pentru afaceri potrivirea ce este între politica de pace străine a Camerei şi Senatului, de pe care o afirmă Republica Sovietică şi Gr. Gafencu, ministrul afacerilor politica de independenţă pe care o ar­­străine, a făcut la ora 5 30, un mare mează Statul român, expozeu, din care extragem părţile cele mai importante. Vorbind despre legăturile noastre economice cu Germania, d-sa a spus: Aceste legături s’au dovedit a fi în împrejurări grele, nu numai mij­loace bune de schimb, ci adevărate instrumente de pace. Mai departe, d. Gafencu a spus: Ştiţi iarăşi !,că garanţiile priete­­neşti ce ni s’au dat de Franța şi de Anglia, — garanţii formulate, cum ţinem minte cu mulţumire, în ter­meni precişi şi generali, — ne-au ajutat să înmulţim străduinţele noa­stre pentru a statornici raporturi de încredere cu loji vecinii. Am păstrat cu marile puteri, care sunt în luptă, aceleaşi raporturi ca mai înainte. De ele ne leagă ace­­leaşi sentimente din trecut. Ne putem da seama, în zilele de frământări pe care le trăim, cât de strâns rămâne legată politica noa­­stră de neatârnare cu ţelurile ei paş­­nice, de politica Statelor aliate din înţelegerea Balcanică înţelegerea Balcenisă Raporturile cu Ungaria Urările Universităţii Caroline pentru Domnul /Ministru Ion I. Nistor BRSSCea iâstryiisyî cHui Niniâtru Prin In sita încredere a Majestăţii Sale, Magnificenţa Sa d. profesor universitar Ion I. Nistor, Rectorul Universităţii Regele Carol al II-lea din Cernăuţi, fiind numit Ministru al Cultelor şi Artelor, Senatul uni­versitar i-a trimis următoarea tele­gramă de felicitare: Excelenţei Sale Domnului Profesor Ion I. Nistor Ministrul Cultelor şi Artelor Bucureşti Universitatea Carolină din Cer­­năuţi, luând act cu deosebită satis­facţie de numirea distinsului ei Rector ca Ministru al Cultelor şi Artelor, îi trimite felicitările cele mai sincere şi-i urează cel mai strălucit succes în promovarea binelui Ţării şi al Tronului, celui chemat la locul bine­meritat printre cei mai mai iluştri bărbaţi de Stat ai României. In numele Senatului Universitar: Rector MAXIMILIAN HACM­AN La această telegramă, Universita­tea a primit următorul răspuns: Domnului Prorector Maximilian Hacman Cernăuţi (Universitate) Vă rog să primiţi mulţumirile mele cele mai sincere pentru fru­moasele urări şi să binevoiţi a le comunica şi colegilor din Se­natul Universitar. ION I. NISTOR Ministrul Cultelor și Artelor

Next