Glasul Bucovinei, decembrie 1939 (Anul 22, nr. 5779-5801)

1939-12-01 / nr. 5779

Pag 2 No 5779 GLASUL BUCOVINEI Minm zilei de 28Doei­ie la Cernăuţi Festivalul dat de organizaţiile muncitoreşti-străjereşti în sala Căminului de Ucenici „Ion I. Nistor“. — Conferinţa d-lui prof. univ. D. Marmeliuc Ziua de 28 Noembrie, în care s-a săvârşit mare act al Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, a fost sărbătorită la Cernăuţi cu un deosebit fast şi cu multă însufleţire. Serbarea a fost or­­ganizată de către Regionala Asocia­ţiei Creştine a Tinerilor din Ţinutul Suceava, de sub preşedinţia d-lui dr. Aurel Morariu, în marea sală festivă a Căminului de ucenici „Dr. Ion I. Nistor“ din localitate. Un public imens, compus din autorităţile locale, intelec­­tuali, meseriaşi în pitoreşti costume naţionale şi unităţile străjereşti ale A. C. T-ului, în frumoasă ţinută, făceau neîncăpătoare marea sală a Cămi­­nului. Printre cei prezenţi remarcăm pe : p­r. consilier dr. Orest Tarangul,­­re­prezentantul Mitropoliei; prof. univ. dr. Hacman, decanul Facultăţii de Drept şi prorector al Universităţii; prof. univ. dr. Dimitrie Marmeliuc; prof. univ. dr. Erast Tarangul; Nicu Lupu, se­­cretarul general al Ţinutului Suceava, reprezentantul Rezidenţiei Regale ; ge­­neral Lascar, reprezentantul Diviziei din Cernăuţi; dr. Aurel Morariu, re­­prezentantul Regionalei A. C. T.; Dimitrie Moldovanu, preşedintele Ca­­merei de Muncă ; prof. Grigorie Ra­­ţiu, comandantul legiunei de străjeri; N. Liteanu, prof. Procopie Jitariu, ing. Ionel Barbu, păr. T. Codiii, dir. N. Grămadă, Alexandru Ursu, pre­­şedinte de onoare al societăţii mese­­riaşilor români, avocat T. Maricaru, Traian Ilcău, dir. Braha, dir. Prodan, d-na dir. Ionescu, comandant Staroş» ciuc etc., etc. Serbarea s’a deschis cu o deose»­bită solemnitate, la ora 8 jum., prin raportul străjeresc, prezentat d-lui dr. Aurel Morariu, preşedintele Regio­­nalei, de către d. prof. N. Grămadă, comandant străjer, întreaga asistenţă intonează Imnul Regal.­­Se rosteşte apoi deviza „Crezul străjeresc“, şi de­­viza A. C. T., iar unităţile străjereşti intonează „Imnul Nostru“. (Trei cu»­lorul). In această atmosferă de înaltă ţi­­nută, d. dr. Aurel Morariu, preşedin­­tele Regionalei, în cuvinte pline de căldură şi entuziasm, subliniază în» semnătatea zilei şi prezintă tineretului pe d. prof. univ. dr. D. Marmeliuc, unul dintre protagoniştii Unirii Buco­­vinei. Conferinţa d-lui prof. univ. dr. D. Marmeliuc D. dr. Dimitrie Marmeliuc luând cuvântul, face întâi o expunere gene­­rală asupra situaţiei care domina îna­­inte de războiu atât în Bucovina cât şi în Vechiul Regat. Pretutindeni se pregătia lupta cea mare pentru înche­­garea unităţii neamului românesc. Idea­­lul fiecărui Român era unitatea et­­nică naţională. Această unire a fost pregătită de către marii scriitori ai neamului ca : Mihai Eminescu, Coşbuc, Vlahuţă, Goga şi pe deasupra tuturor de Ni­­colae Iorga, autorul moral al Unirii. Alături de Statul Român indepen­­dent, provinciile subjugate duceau şi ele lupta aceasta de desrobire pe toate căile. La noi în Bucovina, războiul de desrobire a popoarelor ne-a găsit destul de bine pregătiţi sufleteşte pen­­tru muncă şi jertfă. Conferenţiarul evoacă cu această ocazie o serie de amintiri personale din acea vreme, pline de interes şi duioşie. Noi buco­­vinenii am avut o mulţime de eroi ; aşa a fost Ion Grămadă, căzut la Ciu­reşoaia, înfruntând ploaia de gloanţe a duşmanilor; Lascăr Luţia, Teodor Tur­­tureanu, Justin Breabăn şi alţii. Ne­­uitate sunt momentele în care a avut loc Unirea Bucovinei în sala sino­­dală din Cernăuţi, când bătrânul Dio­­nisie Bejan, cu ochii înecaţi în lacrimi de bucurie, rosteşte „Acum slobo­­zeşte pe robul tău Stăpâne“ şi dă preşedenţia congresului lui Iancu I. Flondor. D. ministru Ion Nistor arată într’o cuvântare înflăcărată nedreptatea istorică, care se repară astăzi prin ru­­perea lanţurilor robiei şi alipirea ne­­condiţionată a Bucovinei cu Patria Mumă. S’a citit apoi proclamaţia de Unire a Bucovinei. După aceste evocări duioase, con­­ferenţiarul pledează pentru unitatea su­­fletească a Românilor din aceste tim­­puri, în care unitatea Statului Român este din nou ameninţată, iar duşmanii hrăpăreţi ne pândesc la hotare. Da­­toria tuturora este să veghem la fron­­tiere, pentru a păstra tot ceea ce am câştigat prin atâtea jertfe.____________ Programut artistic După conferinţă, a urmat un bogat program artistic, alcătuit din cântice şi dansuri naţionale. Echipa de dansuri a stolului că­­minului de ucenici, instruită de d. co­­mandant Teodor Maricaru, a execu­­tat „Ardeleanca“, „Raţa“ şi „Sârba“, stârnind vie admiraţie şi numeroase aplauze. Corul societăţii meseriaşilor români, de sub bagheta d-lui Dr. A. Morariu, preşedintele societăţii, a exe­­cutat plin de însufleţire câtecele „Ta­­tăl Nostru“ de C. Porumbescu, „De la Nistru pân’la Tisa“ ; „Pe cel deal îndelungat“ de Isar; „Trei cu­­lori“, de C. Porumbescu şi „Tră­­iască Regele“. Corurile au produs un viu entuziasm în întreaga asistenţă, fiind răsplătite cu furtunoase aplauze. Serbarea a luat sfârşit prin cuvân­­tul de închidere al d-lui dr. Aurel Morariu, preşedintele Regionalei, care a mulţumit reprezentanţilor autorităţilor şi numerosului public pentru partici­­parea la serbare, după care toate uni­­tăţile străjereşti s’au îndreptat în cor­pore spre sediile lor. Cit­i I m­­inii SE CAUTĂ BONA, româncă, la doi copii, o fetiţă în vârstă de 6 ani şi un băiat de 3 ani jum In considerare vine o d-ră care posedă certificate şi referinţe corespunzătoare. Reflectantele se vor pre­zenta la Contele Alex. Wassilko, C-ţi, str. I. Flondor 38, ora 3 d. m. 23532 PIERDUT certificat de bacalaureat pe numele Alfred Emanoil Eigerman, îl declar nul și fără valoare în mâna oricui s’ar găsi. Amalia Eigerman, str. Ștefan cel Mare 15. 23527 Salonul de cosmetică str.Mircea Vodă 10 îngrijire modernă a tenului Atacul aviaţiei engleze Berlin 30 (Rador). — Comanda»*p­erea coastelor ei, dela raidul din mentul suprem al armatei comunică: 16 Octombrie. La vest n’au fost evenimente im»­portante. Avioane engleze au în» cercat din nou să sboare deasupra Germaniei de nord-vest, dar n’au ajuns până la coasta germană. Baza aeriană dela Borkum a fost atacată, dar n’a fost semnalată nici o stri­­căciune. După cum s’a comunicat, un crucişetor englez tip „London“ a fost torpilat şi scufundat de locote­­nentul Brien. Londra 30 (Rador). Avioanele en­gleze care au atacat Marţi baza ger­mană de hidravioane de la Borkum au surprins pe deplin apărarea ina­micului. Avioanele şi-au atins obiec­tivele înainte de căderea nopţii, iar grupul din frunte au atacat trei hi­dravioane germane, pe care le-a­ zărit pe cale de lansare. După atac, apa­ratele germane s-au înapoiat. Nici un avion german nu le-a urmărit și nici n’a fost zărit în cursul sborului de înapoiere. Un avion doborît Londra 30 (Rador). — Un avion german a fost doborit Miercuri In largul coastelor provinciei Northumberland. * Londra 30 (Rador). — Avionul german distrus Miercuri dimineaţa este al 15-lea aparat german dobo­rît în Marea Britan­ie sau în a pro» Med. univ. Dr. Adolf Schiffer s’a întors şî consumă iarăşi pentru boli interne şi venerice, Cernăuţi, str. Hurmuzachî No- II. 23537 Vineri 1 Decembrie 1939 ROXY Teatrul filmelor sonore de succes Strada General Mircescu Nr. 22 B — Prezintă astăzi și zilnic — Două filme splendide într’un singur ij program ! IN LIMBA GERMANĂ ! ■ Hans Moser, Heinz Ri­hmann Adelie Sandrock, Fritz Imhoff în cea mai fermecătoare operetă de FRANZ LEHAR EVA Regia: JOHANNES RIEMANN. Muzica: FRANZ LEHAR. Cea mai superbă operetă ce s’a văzut vreodată. 2. Un film monumental tehnicolor ! — Cel mai mare triumf al stagiunei 1939 — Mi­eul Sabu, Raymond Mossey Valerie Hobson în grandiosul film technicolor Alarmă in India Regia şi producţia : Alex. Korda. Duminică ora 10.15 dim. M­ATINEU Mica publicitate „Etr 9 Marele eveniment cinematografic Filmul care întrece „OAMENI DE MÂINE“ MICKEY ROONEY WALLACE BEERY “ Desmoşteniţii soartei O dramă emoţionantă a prieteniei dintre un copil orfan şi un vagabond. Un demn urmaş al „Piciului“, care pe timpuri a stârnit admiraţia tuturor spectatorilor. MICKEY ROONEY, a cărui meteorică ascensiune la rangul de vedetă a făcut senzaţie pretutindeni, alături de Wallace BEERY, ale cărui creaţii au rămas ne­şterse în memoria marei falangi a admi­ratorilor săi, pentru publicul nostru sunt cea mai mare atracţie.______ Ca al doilea program de premieră : Marele film de senzaţiuni şi aventuri — Mal­g 06 .-WflWA -FRITZ HAMPERS - CHRISTINE GRABE în IN NUMELE LEGII In regia lui: ERICH ENGELS. Prin subiectul interesant şi interpretarea excepţională toată lumea e captivată. In programul de complectare: Cel mai nou jurnal sonor METRO cu ultimele evenimente de război începutul: 4. 7 10 — ASTAZI JOI 30 Noem laCENTRAL teatrul evenimentelor cinematografice Regia: SAM WOOD

Next