Glasul Bucovinei, decembrie 1940 (Anul 23, nr. 5990-5991)

1940-12-09 / nr. 5990

Luni 9 Decembrie 1940 Pag. 2. GLASUL BUCOVINEI V­a­­ l­a clisa A DOUA ŞEDINŢĂ A CONSILIULUI DE PREFECTURA In fiecare lună, începând cu Octomvrie crt., se ţine câte un consiliu de prefectură, la care iau parte reprezentanţii, confesiunilor religioase, şcolilor, serviciilor sanitare, jandar­meriei şi celorlalte servicii, discutându-se problemele la or­dinea zilei, fiecare trebue să vină şi cu soluţii practice, coor­­donându-se astfel toate lucrările. Ultimul consiliu de pre­­fctură s-a ţinut Sâmbătă, 30 Noemvrie a. c. PARASTASUL OFICIAT LA MITROPOLIA SUCEVEI PENTRU CĂPITAN Sâmbătă 30 Noemvrie a. c., zi de mare doliu pentru Nea­mul românesc, când Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii au fost reînhumaţi creştineşte la „Casa Verde“ din Bucureşti, a fost prăznuită cu toată demnitatea şi creştinătatea şi în oraşul Suceava. In mănăstirea Sf. loan un numeros cler, în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Tit, a oficiat un parastas întru amintirea celor 14 martiri ai idealului românesc. Răs­punsurile au fost date de corul mixt al Reuniunii muzicale­­dramatice „C. Porumbescu“, dirijat de d. prof. Gr. Macovei. Au luat parte toţi capii de autorităţi, toţi comandanţii de unităţi militare, formaţiunile legionare în frunte cu coman­danţii lor şi un foarte numeros public. ŞEDINŢĂ PLENARĂ A SECŢIEI ASOCIAŢIEI PROFESORILOR SECUNDARI DIN SUCEAVA. „Asociaţia profesorilor secundari“, secţia Suceava, de sub preşidenţia d-lui prof. I. Berezniţchi, a ţinut Luni, 2 Decem­vrie crt. o şedinţă plenară, în vederea adunării generale a Asociaţiei, care se ţine în zilele de 5, 6 şi 7 Decemvrie crt., în Piteşti. Secţia Suceava a decis să participe prin preşedin­tele ei d-l I. Berezniţchi. 80 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA LICEULUI DE BĂIEŢI. In toamna anului acestuia (Octomvrie) s-au împlinit 80 de ani dela întemeierea liceului de băieţi ort. rom. din Su­ceava. Aniversarea aceasta a trecut neobservată, din c­auza evenimentelor, care ne copleşesc prin neobişnuitul şi rapidi­tatea succesiunii lor. Totuşi, cuvine-se a fi relevat rolul acestei instituţii cul­turale pentru Românismul din Bucovina, prin decurs de 80 ani. UN DESCENDENT DIN NEAMUL LUI HORIA, LA SUCEAVA. Remarcăm vizita de zilele trecute a d-luii Locot. Ioan R. Nicola, dirijorul fanfarei Bat. 12 Vânători de Munte din Câmpeni, jud. Turda. D-sa e un strănepot al unui frate de-al eroului Horia. Admirator fervent al lui C. Porumbescu, d. locot. I. R. Nicola s’a abătut prin Suceava, ca să viziteze »iudeul ~FtFfuiiiucscu și Reuniunea „Ci^^frumeestru­­ .■"■ »— a-şi achiziţiona piesele muzicale ce-i lipsesc, întrucât d-sa lucrează în prezent la un mare potpouriu pentru fanfară din întreaga operă a lui C. Porumbescu. însoţit de d. Şt. Pave­­lescu, distinsul oaspe a vizitat muzeul şi sediul Reuniunii, rămânând adânc impresionat de cultul Sucevei pentru C. Porumbescu. FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN SUCEAVA VĂDUVITĂ DE BIBLIOTECĂ Era lucru în­deobşte cunoscut că Facultatea teologică din Cernăuţi avea una din cele mai mari biblioteci din lumea ortodoxă a Europei de Răsărit. Această vastă bibliotecă a rămas însă în întregime la Cernăuţi neputând fi salvată. In urma acestei mari pierderi Facultatea de Teologie, care fiinţează acum la Suceava, a rămas văduvită de cărţile aşa de necesare unei asemenea instituţii de înaltă cultură. Aşa fiind conducerea facultăţii de Teologie face un căldu­ros apel la cei ce posedă cărţi de ştiinţă teologică, în special la preoţi, să le pună la dispoziţia acestei Facultăţi. Ar fi de dorit ca statul să intervină la rândul său pe lângă guvernul sovietic pentru a dobândi această bibliotecă a fa­cultăţii teologice de la Cernăuţi. NOUL COMITET AL CAMERII DE MUNCĂ REGIUNEA SUCEAVA. Fostul comitet al Camerii de muncă din Cernăuţi cu se­diul la Suceava, având în frunte pe d-1 Av. D. Moldovanu, a fost disolvat. A fost instituită, de către Ministerul Muncii, o comisie interimară, prezidată de D-1 Bucur Orendovici; membri au fost numiţi în Secţia Muncitori d-nii: Dorneanu Vasile, Ia­­niţchi Mihai şi F. Iurcovschi. Secţia Meseriaşi: Bucur Orendovici, Eugen Manolovici, Adalbert Tedinca. Secţia funcţionari particulari: Pilini Anton, A. Burac, Emil Hort. Din jud. Câmpulung au fost numiţi d-nii: Modest Sabie, Vasile Moroşan, Gavril Uriciuc. Din jud. Rădăuţi d-nii: Colibalda Vasile, D. Cuciurovschi, Petru Ureche.­­ DESPĂRŢIREA DE PROFESORII GERMANI DE LA LICEUL DIN SUCEAVA Miercuri seara, 20.XI crt., corpul profesoral al liceului de băieţi „Ştefan cel Mare“, a ţinut de datoria lui să omagieze pe doi colegi germani: Dr. Rudolf Gassauer şi Rudolf Strah­­muţchi cari. Sâmbătă 23.XI au părăsit Suceava, repatriin­­du-se în Germania. întâlnirea a avut loc la Restaurantul „Rusu“. Duioasă despărţire!... Au vorbit d-nii: Şt. Pavelescu, în numele liceului: I. Berezniţchi din partea „Asociaţiei Pro­fesorilor Secundari“ şi V. D. Cudla, ca reprezentant al „Găr­zii de fier“. A răspuns d. Dr. R. Gassauer care, vorbind de relaţiile româno-germane, urează din toată inima ca Româ­nia mică de azi să devină cât mai curând România Mare. La ora 1, colegii s-au îmbrăţişat, luându-şi rămas bun, cu via dorinţă a unei cât mai grabnice revederi. B­ucovina BUCOVINA ŞI PLECAREA GERMANILOR De mai bine de două săptămâni trenuri speciale pleacă zil­nic conform itinerarului din gările Bucovinei, ducând cu ele cam 500 persoane zilnic din familiile germane cari pleacă în marea lor Patrie. Gările sunt pretutindeni pavoazate cu embleme şi stea­guri germane şi cu portretul Führerului Adolf Hitler. Cu ochii înlăcrimaţi germanii se despart de locurile în cari cea mai mare parte din ei s’au născut şi au crescut, precum şi de prietenii români cari îi însoţesc. Sunt sate din Bucovina cari rămân pustii după plecarea Germanilor, cum ar fi de pildă: Prisaca Doinei, Iacobenii, Clit, Frăcăuţii Noi, Iţcanii etc... Ele încep a fi colonizate cu Români refugiaţi din Ardeal şi Dobrogea, cari au şi sosit în diferite puncte ale Bucovinei cu trenuri speciale. Pretutindeni în satele şi oraşele din cari urmează să plece Germanii, se observă munca de împachetare, materialul de împachetat, precum: cuie, sârmă, sfoară, etc. încep să lip­sească de pe piaţă. Peste tot se vinde mobilă şi obiecte care nu pot fi trans­portate, aşa că pe străzi se văd mereu trăsuri cari trans­portă mobila vândută şi care e cărată de refugiaţi şi de populaţia de la sate. Totul îţi dă impresia unei adevărate migraţiuni, peste care pluteşte jalea unei despărţiri pentru totdeauna a două po­poare cari au trăit în bună înţelegere şi prietenie. S’AU DUS GERMANII DIN SUCEAVA. LIPSA DE MEŞTEŞUGARI Peste 1500 de suflete, Germani de origine, au părăsit — în mai multe etape — vechea Cetate de Scaun a Moldovei, lăsând în sufletul nostru o profundă tristeţe. Oameni de omenie şi de ordine, muncitori pricepuţi, atât în domeniul agricol şi al meseriilor cât în cel administrativ, au servit drept pildă autohtonilor... S’au dus pe rând ca stolurile de paseri... Şi abia acum vedem ce n’am făcut noi Românii: n’avem meseriaşi români, care să-i înlocuiască, deocamdată, în multe domenii: frizeri, croitori, lăcătuşi, meşteri de ha­muri, zeţari, etc. etc. Realitatea prea e crudă şi cred că pe viitor vom da mai multă atenţie acestei pături mijlocii şi, în loc să avem gimnazii (!) comerciale şi industriale, să pre­gătim meseriaşi!! Să căutăm a desăvârşi opera pe care atâţia ani în şir a slujit-o în elan şi succes Societatea Meseriaşilor Români din Cernăuţi. CONFERINŢĂ PUBLICĂ Comitetul soc. „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, de sub preşidenţia d-lui director Şt. Pavelescu, a luat deriziunea să vie în ajutorul elevilor refugiaţi de la liceul „Ştefan cel - -Mare“,­ pristina-serie de­ manifestări artistice şi culturale. Astfel, până acuma, s-au organizat, în acest scop, trei con­ferinţe şi o şezătoare muzicală­ literară. Venitul net de la aceste patru manifestări e de 6700 lei, sumă care a fost pre­dată Comitetului şcolar al lic. „Ştefan cel Mare“, pentru cei 15 elevi refugiaţi — copii adoptivi ai şcolii — din Internatul „Protoiereul Vasile Cocârlă“. Ultima conferinţă a fost ţinută Sâmbătă 23.XI a. c. A vor­bit d. Şt. Pavelescu despre „Lirismul romanelor lui Ionel Teodoreanu“, partea I (cu prilejul apariţiei operei „Tudor Ceaur Alcaz“). Venitul net e de 1500 lei. Vor conferenţia, tot în cadrul Reuniunii, şi d-nii profesori universitari de la Facultatea de teologie, în frunte cu d. De­can Dr. N. Cotos. ŞEDINŢA COLEGIULUI MEDICAL Săptămâna trecută Colegiul Medical Suceava a ţinut o im­portantă şedinţă, cu care prilej s-a examinat aplicarea prac­tică a legii pentru organizarea Colegiului Medicilor, precum şi problema Casei de pensii, credit şi ajutor a personalului sanitar. D-l Dr. S. Strugariu a expus problema românizării inte­grale a profesiunii medicale, dând norme pentru punerea ei în aplicare. S-a dispus ca toţi medicii să se prezinte de în­dată la Colegiul Medicilor cu toate actele personale, pentru a li se întocmi fişele respective. începe deci şi în acest nobil corp medical îmbâcsit până acum de streini, să bată adevăratul puls de viaţă naţională. SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 DECEMBRIE 1 Decembrie ziua Unirii Ardealului, astăzi din nou îndu­rerat, s-a sărbătorit la Suceava cu toată sfinţenia cuvenită acestei zile de bucurie şi de durere. La Catedrala Sf. Ioan a avut loc un Te Deum, la care au asistat toate autorităţile­­ civile şi militare ale oraşului. După serviciul religios o com­panie de soldaţi a dat onorurile. SERBAREA SF. NICOLAE Cu ocazia serbării Sf. Nicolae (6.XII a. c.), Frăţia de Cruce „Nicadorii“ de pe lângă liceul din Suceava a organizat o fru­moasă serbare condusă de D-l Ştefan Pavelescu, Directorul Liceului. Serbarea a avut loc în casa Dom Polski în faţa unui numeros public. S-a jucat piesa „Se face ziuă“ de Şt. O. Iosif, rolurile fiind bine interpretate mulţumită în cea mai mare parte D-lui Şt. Pavelescu care, pe lângă că a fost regizor, a deţinut şi rolul principal în piesă. După serbare s-au împărţit daruri copiilor harnici şi cu­minţi daruri colectate de la inimile caritabile ale Sucevii. Venitul a fost destinat jumătate pentru elevii refugiaţi şi jumătate pentru scopurile Frăţiei de Cruce a liceului. PENTRU CORUL „TUDOR FLONDOR“ Maistrul muzician Constantin Şandru de la Cernăuţi a lan­sat zilele acestea următorul apel: Membrii refugiaţi în Ca­pitală ai corului bucovinean „Tudor Flondor“ precum şi per­soanele care doresc să-şi dea concursul sunt rugate să-şi tri­mită adresa d-lui prof. Contantin Şandru, ab­ia Arhiducesa Ileana 19. Fraţi bucovineni, daţi urmare invitării maistrului Costică Şandru! Anul XXII, Nr. 5990 tu­rioarea pentru instigatorii la rebeliuni Monitorul Oficial din 5 Decembrie a. c. conține un Decret-Lege care prevede că toate faptele prevăzute şi pedepsite de art. 509 şi 510 din Codul Justiţiei Militare sunt considerate crime şi pedepsite după cum urmează: Instigatorii la rebeliune şi conducătorii se pedepsesc cu moartea. Participarea cu intenţiune la rebeliune, în oricare din cazurile prevăzute de art. mai sus indicate din codul justiţiei militare, se pedepseşte cu muncă sil­nică pe viaţă. Pentru judecarea acestor infracţiuni, se institue o instanţă militară specială, compusă din trei generali numiţi de ministerul Apărării Naţionale sau în cazuri grabnice de Comandantul armatei sau al Corpu­lui de armată, unde faptul a fost comis. Instanţa spe­cială se pronunţă în maximum 24 ore de la sesizare. — Nici o cale de atac ordinară sau extraordinară nu poate fi introdusă. Hotărîrea se va executa maximum zece ore de la pronunțare._____________________________ Un exerciţiu al irunelor germane in apropiere de Târgovişte. In dimineaţa zilei de 5 Decembrie a. c., a avut loc în împrejurimile oraşului Târgovişte un exerciţiu de luptă al trupelor germane. La acest exerciţiu au luat parte: M. S. Regele, Con­ducătorul Statului General Antonescu, ataşaţii militari ai Italiei şi Japoniei precum şi un mare număr de ge­nerali şi ofiţeri superiori din armata germană şi ro­mână. Exerciţiul a prezentat un atac al tancurilor în coope­rare cu infanteria şi artileria contra unor forţe moto­rizate şi blindate, care au fost aruncate în luptă. Toţi spectatorii au fost impresionaţi de forţa unui atac executat după nouile metode de luptă ale trupelor blindate germane şi de conştiinciozitatea executării e­­xerciţiului din partea trupei. După exerciţiu a avut o scurtă critică a luptei. Ge­neralul Hansen a asigurat pe M. S. Regele şi pe condu­cătorul Statului, general Antonescu, că misiunea mili­tară germană îşi va îndeplini chemarea pe deplin. La rândul său, conducătorul Statului General Anto­nescu şi-a exprimat dorinţa unei rodnice colaborări ger-pnom­-rOTU DTIP._________ ___________——— A Câţi Români au fost expulsaţi din Ardealul ocupat Reproducem din ziarul «România Nouă» următorul tablou statistic cu privire la expulsarea Românilor din Ardealul ocupat. După cum declară însăşi cercurile o­­ficiale din Budapesta au fost expulsaţi din Ardealul ocupat 9.390 de Români. Pe judeţe numărul acestor ex­pulzaţi se repartizează în proporţia următoare: Cluj 329, Trei-Scaune 2, Someş 92, Ciuc 467, Sălaj 3513, Bihor 653, Maramureş 1120, Năsăud 1332, Satu-Mare 1200, Odorhei 4, Mureş 1178. După înregistările făcute de Subsecretariatul de Stat al Colonizărilor se constata însă că aceste cifre nu co­respund realităţii, numărul Romanilor expulzaţi fiind cu mult mai mare. ______________ Ştiri din Basarabia ARESTĂRILE IN BASARABIA Reproducem din ziarul basarabean „Raza“ modalităţile de care se servesc autorităţile sovietice în operarea arestărilor. Arestările se fac numai după ora 11 noaptea. Când e are­stat cineva pentru delicte politice, este invitat şi vecinul pentru a semna ca martor. Dar când cineva e bănuit că are şi complici într’o anumită afacere, considerată delict, cel în cauză este invitat la N.K.V.D., ţinut câteva ore, eliberat pentru 12—24 de ore, iar chemat, iar arestat, etc. In acest timp cel în cauză e urmărit atent de agenţii N.K.V.D.-ului, cari de obicei sunt jidani lo­calnici. Apoi deodată este arestat împreună cu toţi acei pe cari i-a vizitat, fiind supraveghiat. Din această cauză, lumea se fereşte de vizite. Umblă toţi fricoşi şi bănuitori. Văi de viaţa lor ! 200 DE MII DE BASARABENI IN FUNDUL RUSIEI Tot ziarul basarabean „Raza“ publică următoarele amă­nunte cu privire­ la transportarea a 200 mii de tineri basa­­rabeni în fundul Rusiei. Sub forma de angajamente de lucru Ruşii au reuşit să atragă în interiorul ţării foarte mulţi basarabeni muritori acum de foame. Dar cum aceste angajamente prevedeau clauza că cei angajaţi nu se vor putea întoarce în Basarabia decât după 3 ani şi deoarece ele erau semnate în mod colectiv de către conducătorii sindicatelor, fără a întreba pe fiecare în parte dacă îl acceptă, mulţi tineri basarabeni au căutat să se sustragă plecării prin fugă. Ei au fost însă arestaţi şi tri­­meşi în minele de cărbuni de la Don. Aşa au fost îngropaţi de vii în acele mine de cărbuni peste 200 mii de tineri basarabeni de către sindicatele comu­niste din Basarabia, conduse exclusiv de jidanii şi de ruşi de dincolo. Iată cum se duce floarea moldovenimii noastre spre perie. INSĂMĂNŢĂRI Timpul menţinându-se frumos, se fac însămânţări peste tot, reuşindu-se până în prezent să se însămânţeze aproape toate arăturile de toamnă din satele judeţelor Suceava şi Rădăuţi.

Next