Glasul Bucovinei, ianuarie-iunie 1941 (Anul 24, nr. 5992-5995)

1941-01-14 / nr. 5992

Marți 14 Ianuarie 1941 pag. 2-GLASUL BUCOVINEI importante acordări între Germania si il. R. S. S. Din Viena se anunță cu data de 11 Ianuarie a. c. că tratati­vele economice germano-ruse duse de la sfârșitul lunii Oc­tombrie anul trecut la Moscova, urmărind un schimb econo­mic simplificat între cele două țări, au fost terminate prin semnarea unui mare acord economic. Acordul se bazează pe cel încheiat la 11 Februarie 1940, depășind cu mult volumul de schimb al primului an contractual. In urma nouei reglemen­tări, schimbul de mărfuri germano-ruse care se desfășoară pe baza naturală a schimbului de materii prim­e ale Rusiei pentru produsele industriei germane, află acum o lărgire și o inten­sificare extraordinară. Peste marele său efect economic, noul acord germano-rus mai este și de o mare importanță politică pentru faptul că colaborarea germano-rusă corespunde pe dea­­întregul trebuințelor celor două țări. Legătura intimă a celor două mari pieți pe care o constitue Rusia în materii prime și Germania cu industria sa desvoltată este, după cum se subliniază la Berlin, și apor, la pacificarea și la redresarea economică a Europei. Trebue subliniat în­deosebi că realiza­rea posibilităților de compensație în spațiul economic ger­mano-rus, așa cum ele își găsesc expresia în noua convenție, înseamnă totodată și o întărire a potențialului de războiu al Germaniei, a cărui importanță practică se desprinde de la sine, având în vedere blocada ce se încearcă de către Anglia îm­potriva Germaniei.­­ Din Berlin aflăm că un acord a fost încheiat la Moscova la 10 ianuarie 1941 între Germania și URSS în legătură cu frontiera germano-sovietică, plecând de la râul Igorka și până la Marea Baltică. Acordul precizează că frontiera dintre Germania și URSS, pentru sectorul de mai sus, va merge pe linia fostei frontiere reale dintre Lituania și Polonia și, mai departe, pe linia fostei frontiere dintre Germania și Lituania, așa cum ea a fost fixată prin acordurile semnate și închiriate între Germania și Li­tuania la 29 Ianuarie 1928 și la 22 Martie 1939. SCHIMBARE IN CONDUCEREA POLIȚIEI DIN SUCEAVA Ziarele publică informațiunea că Direcțiunea generală a poliției și Siguranței Statului a ridicat delegația de conducere a poliției Suceava dată d-lui Hotineanu Nico­lae și a însem­nat cu conducerea acestei poliți­­e d. An­tonovici Erast șef die poliție de la pol. Dorohoi. In­formațiuni TABLOU DI SĂRBĂTORILE LEGALE CÂND AUTORI­TĂȚILE PUBLICE VOR FI ÎNCHISE SĂRBĂTORI RELIGIOASE Toate Duminicele din cursul anului: î Ianuarie: (Anul Nou). 6 Ianuarie: (Bobotează). 25 Martie: (Buna Vestire). 5 zile de Paști. 23 Aprilie: (Sf. Gheorghe). 2 zile de Rusalii. 29 Iunie: (Sf. Petru și Pavel). 6 August: (Schimbarea la față). 15 August: (Sf. Maria Mare). 8 Septembrie: (Nașterea Maicii Domnului). 14 Septembrie: (înălțarea Sf. Cruci). 26 Octombrie: (Sf. Dumitru). 6 Decembrie: (Sf. Nicolae). 4 zile de Crăciun. COMEMORĂRI NAȚIONALE. 24 Ianuarie: (Ziua Unirii). 10 Mai: (Proclamarea Independenței și a Regatului). . .. Mai: (înălțarea Domnului — Ziua Eroilor). ANIVERSĂRI ALE FAMILIEI REGALE: 21 Mai: Sf. Constantin și Elena (Onomastica M. S. Reginei Mamie Elena). 8 Noembrie: Sf. Mihail și Gavril (Onomastica M. S. Regelui Mihai I-iu). In această zi se ser­bează și ziua nașterii sale. 1 Mai: (Sărbătoarea Muncii). 6 Septembrie: (Ziua Libertății). Ponitrn abonafii noștri La încheerea anului am constatat că mulți din onori noștri abonați sunt în restanță cu plata abo­namentului. Ii rugăm din nou și foarte stăruitor să­­și îndeplinească îndatorirea de plata abonamentului în timpul cel mai scurt. Am mai spus-o și o repe­tăm: In împrejurările de astăzi plata abonamentului pentru acest Glas al Bucovinei, este nu numai o în­datorire legală, ci cu deosebire una morală. POȘTA REDACȚIEI ȘI ADMINISTRAȚIEI­­ n. C. Sale D-lui Dr. O. T. în Suceava. Am primit abon­­amentul pentru un an și vă mulțumim din su­flet, mai ales pentru patria ca urare: Anul nou cu noroc Și hotarele la loc. Aviz tuturor onor­ restanției, începând cu numă­rul viitor vom publica numele tuturor acelora cari primesc ziarul nostru regulat și refuză plata abona­mentului, afirmând astfel ciudatul principiu: Pri­mim, cetim, nu plătim. însănătoșirea Școalei Românești t Aglaia Lapu­ onciui D-l Prof. T. Brăileanu, Ministrul Educației națio­nale, publică un articol editorial în „Curentul“ din 10.1.1941, din care reținem următoarele: „Insănătoșarea școlii românești este problema re­formei școlare care va să fie înfăptuită. Nu ne vom grăbi cu măsuri pripite și radicale, dar nici nu vom întârzia prea mult. Vom înainta pas cu pas, știind că e vorba de o instituție care, prin natura ei, e gin­gașă și împrejmuită de obișnuințe, credințe, preju­decăți și de interese individuale și de clasă, cari tre­­buesc uneori cruțate, alteori dărâmate, totdeauna însă tratate după toate regulile tehnicii sociale. Așa s’a procedat și se procedează încă în Italia (vezi cartea Giuseppe Bottai, La Carta della Scuola, Milano 1939) și în Germania (vezi: Ernst Krieck, Wissenschaft, Weltanschauung, Hoschschulzeform Leipzig 1934) și nu vedem de ce am proceda noi altfel. Dar, în acelaș timp, vom căuta să lămurim opinia publică românească asupra intențiilor noastre și ale colaboratorilor noștri, cari nu sunt așa de primej­dioase cum se svonește în unele cercuri, ci sunt isvo­­rîte din doctrina legionară, din doctrina care a ieșit biruitoare în lupta înverșunată a neamului româ­nesc pentru a-și întemeia Statul său propriu și cul­­tura sa proprie. 0 deiata de atâta actualitate și astăzi Marele Român al Bucovinei, boerul Doxachi Hurmu­­zachi, părintele fraților Hurmuzăcheni dela Cernauca (jud. Cernăuți), a lăsat cu limbă de moarte, în anul 1857 — anul morții sale —, urmașilor săi și tuturor Ro­mânilor o delata, al cărei sobru și patriotic cuprins este și astăzi de așa de mare actualitate. Iată ce spune fostul mare vornic Doxache în acest testament al său: Prieteni și scumpi conpatrioți, vă multumesc­­ de cer­cetare. Eu poate nu voi mai trăi mult. Domniile Voas­tre însă veți trăi și trebuie să trăiți. Dară să nu uitați că aveți de îndeplinit trei datorii mari și sfinte, pentru cari aveți a răspunde înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sunt: Patria, Limba și Biserica­ Românească este țara aceasta în care trăim, câștigată și păstrată cu sângele străbu­nilor noștri și înzestrată cu drepturi românești, cari n’au puttit să apună, pentru că sunt o proprietate nepieritoare a ei. Limba română, sufletul naționalității noastre, pe care ne-au păstrat-o străbunii noștri în timpul barbariei chiar cu răspunderea vieții, a fost totdeauna și este adevărata limbă a acestei țări; nici un drept nu s-a aflat în putere ca s-o desființeze. Biserica țerii noastre este Biserica ortodoxă, odorul cel mai scump al inimilor noastre, care cu toate că are drepturile cele mai frumoase, se află totuși în împreju­­rările de fată amenințată de niște stări nefavoritoare și cere ajutorul fiilor săi ca să o apere. Deci vă jur pe Dumnezeu, pe fericirea voastră și pe tot ce aveți mai prețios și mai sfânt ca să fiți urmași demni de străbunii și părinții voștri, ca să vă nevoiți cu toată virtutea nu numai să apărați drepturile, religiunea și limba patriei voastre, ci să le lăsați urmașilor voștri într’o stare mai înfloritoare decât le-ați primit. Iar pentru și fericirea Națiunii Române sa depărteze Dumnezeu din mijlocul Românilor samânta intrigii și a invidiei, spiritul de partid, e?oismul­ și pofta de a domni cu stricăciunea binelui public și să le insufle spi­ritul armoniei, al frăției și al bunei înțelegeri între sine spre înființarea mărețului scop ce le stă înainte. Să îmbrățișăm cu toții — dar mai ales Românii pri­begi — minunatele îndemnuri patriotice ale vrednicu­i„­ Vaî*p pan­ă, ■> ry î­­nunțăm pe toți bunii Români, dar mai ales pe Bucovinenii refugiați, că Românul bucovi­nean refugiat. loan N­otumbu Maistru frizer din Cernăuți a reușit să-și deschidă UN ATELIER DE FRI­ZERIE ȘI MANICURA în BUCUREȘTI, STR. IZVOR Nr. 1. Serviciu culant și prompt, prețuri moderate. Meșteșugarul român bucovinean refugiat Ion Golumbu invită pe toți d-nii clienți de la Cer­năuți, stabiliți acum în Capitală, să binevoiască a-i da tot concursul. Atragem atenția unor­ cetitori și mai ales a abonaților bucovineni că D-I Ioan Covaliuc cunoscutul comerciant român din Cernăuți, și-a deschis pră­vălia de COLONIALE, DELICATESE, BĂCĂNIE În BUCU­REȘTI, STRADA ARTEI Nr. 6. CERCETAȚI „CONSUMUL ARTEI“. Foarte bine și bogat asortat, aprovizionați-vă numai la­ „Consumul Artei“, str. Artei Nr. 6. Prețuri ieftine! Serviciu culant! Medicul Dentist Dr. $. Patraș VII3R" Aducem la cunoștința tuturor Bucovinenilor că apreciatul și cunoscutul­ nostru compatriot D-l Medic Dentist Dr. Sa­­moilă Pătraș, din Cernăuți, și-a reluat activitatea, consul­tând zilnic de la 12—13 și 3—6 d .a. în București, Calea Vic­toriei 70, Scara I, Et. 4, apartamentul 31. Anul XXIII, Nr. 5992 S’a stins în preajma anului nou, la 29 Decembrie 1940, în pribegie, la Râmnicu-Vâlcii, aceea care a fost odinioară o stea a concertelor și reprezentații­lor muzicale românești din Bucovina. S’a stins în vârstă de 61 ani — în floarea vieții, se poate spune, pentru cât suflet colcăia în pieptul ei sbuciumat. Era pe la 1897, când am văzut-o în Dochița din reînviatul „Crai Nou“, pârtie de soprană legeră, de subretă, în care această patetică altistă-tip Carmen, și ca fizic — a avut totuși un mare triumf. Și a fost la fel apoi de atâtea ori în Florica din „Moș Ciocârlan“ al lui Tudor Flondor, compozitorul, su­fletul „Armoniei“, care permanent nu înțelegea să se lipsească de concursul ei. Absolventă a Conservatorului din Viena, i-a fost impus de la primele apariții pe scenă, înfiorând, de pildă în „Der Doppelgänger“ de Schubert cu acele inflexiuni ce par să fie ereditare în familia Lupu. Asupra carierei ei muzicale vom insista cu alt prilej, când vom dispune de datele necesare. Acum ținem să mai amintim numai că am văzut-o ultima oră pri­beagă, la Suceava, în ziua de 4 Iulie 1940, lividă, trasă la față, înverșunată, patetic și dramatic, împo­triva vicuriei care prăbușise țara și neamul în pră­pastie. Acum inima aceasta, pe care evident dure­rea a oprit-o, odihnește, departe de locurile unde a palpitat de emoțiile marilor succese. Dar poate că e mai bună odihna aceasta, decât ar fi cea din pă­­mântul pângărit...______________________________ Revista „însemnări Sociologice“ Am primit la redacție ca schimb: Documentata și tot­deauna interesanta revistă „însemnări Sociologice"», da sub direcția d-lui profesor Traian Brăileanu, ministrul Educației Naționale. Ultimul număr an. IV, Nr. 9 pa ianuarie 1941) cuprinzând: I. Găvănescul,­­Date relative la natura și influența morală a poporului evreu; Nico­­lae Petra, Acordul cu Germania; Ing. Gheorghe Brăilea­­nu, Legea minelor și politica petrolului; Nicolae Roșu­, Fondul spiritual al rasei; apoi o bogată revistă a cărților și a revistelor. «însemnări Sociologice» se citește cu interes și om fă­los. Recomandăm cetitorilor noștri această solidă pu­­blicație. Redacția și Administrația în București, strada Atena Nr. 27.__________________________ O fruntașă gazetă de provincie Ziarul «Acțiunea Buzăului», anul VIII, redacția și ad­ministrația Buzău, strada Doamna Neaga Nr. 7, a apă­rut și de anul nou 1941 cu un bogat material informa­tiv, având anexat ziarului și un frumos calendar de pă­rere pentru anul în curs. Intre ziarele de provinc* «Acțiunea Buzăului», condusă de inimosul ei director d-l Gh .Gh­. Pâslari, ocupă necontestat un loc «la frunte. _____________________________ Revista „Viața Basarabiei“ A apărut frumoasa și bogat informata revistă ba­sarabeană „Viața Basarabiei“ de sub direcțiunea d-lui Pan. Halippa, Anul IX, Nr. 11—12 pe Nov.­­Decemvrie 1940. Cu o delicată și patriotică atenție frații basarabeni închină acest număr al vrednicei lor reviste memo­riei neaoșului moldovean și om de inimă care a fost Ion Inculeț. Din interesantul cuprins al acestui număr al re­vistei amintim aci contribuțiile: Articolul direcțiunii revistei: Memoriei lui Ion Inculeț; Gherman Pântea: Ion Inculeț; Dr. P. Cazacu’ Ion Inculeț; Ap. D. Cu­­lea: In Basarabia acum 22 de ani; Artur Gorovei: Scrisori basarabene; I. Pelivan, Ion Inculeț și con­ferința de pace de la Paris (1919—1920), apoi versuri de: Ion Moraru, P. Halippa, Doina Peteanu, Elvira Orza, Iorgu Manea, Sergiu Grosu, Olga Crușevan etc. O variată și interesantă cronică, apoi informații, recenzii etc. închee valoroasa publicație. O recoman­dăm călduros cetitorilor noștri. Adresa: „Viața Ba­­sarabiei“ București, stra Alex. Donici Nr. 32. Buletinul „Informații Co­merciile“ Primim la redacție publicația periodică «Informații Comerciale», Buletinul oficial a Camerei de Comerț și Industrie circumscripția Turnu-Măgurele, anul XVI, Nr. 325 din 1/1 1941, redacția și administrația Turnu- Măgurele, str. Lascăr Catargiu Nr. 5. In editorialul său din ultimul număr directorul și fondatorul publicației, d-l Christache Ch. Milian, arată — cu îndreptățită sa­tisfacție — că publicația împlinește chiar în acest nu­măr 15 ani de apariție, de luptă, de strădanie și de suc­cese. Drumul parcurs — scrie d-l Milian — n’a fost fără dificultăți, însă pe toate le-am biruit, căutând să fim cât mai folositori membrilor acestei Camere, sub raport informativ, profesional și ’n afirmarea unui crez bazat pe cel mai cald patriotism: cinste, muncă și drep­tate. Numeroase articole de documentare economică și co­mercială, apoi atâtea informațiuni comerciale, munci­torești, etc., fac publicația cât se poate de plăcută și utilă. Felicităm din toată inima pe distinsul director Milian, harnic și stăruitor luptător pentru ridicarea Țării

Next