Glasul Minorităţilor, 1932 (Anul 10, nr. 1-12)

1932-01-01 / nr. 1

m % GLASUL MINORITĂȚILOR LA VOIX DES MINORITÉS DIE STIMME DER MINDERHEITEN AN­L ANNÉE JAHRGANG IX. IANUARIE JANVIER JANNER1932. NUMĂRUL 1 NUMERO 1 NUMMER 1 Statusul Romano-Catolic din Transilvania. Statusul Romano-Catolic din Transilvania este o instituție diecezană (eperhială) sui generis şi se cheamă autonomie diece­zană, în care adunându-se clericii şi cu laicii (mirenii) sub con­ducerea şi aprobarea ordinarului (episcopului) hotărăsc şi admi­nistrează unele cauze şcolare şi economice ale diecezei (eparhiei). Cum privitor la Statusul acesta Catolic s’au ivit nedumeriri păgubitoare activităţii, ba chiar şi existenţei lui, vom dovedi le­galitatea sa după legile civile, apoi personalitatea-i juridică şi în cele din urmă vom arăta, că Statusul acesta Catolic e o insti­tuţie bisericească canonic constituită. Iar pentru ca toate acestea să fie cât mai bine pricepute, vom începe prin a-i arăta rădă­cinile adânc înfipte în trecutul catolicismului ardelean şi desvol­­tarea lui istorică. 1. Obârşia Statusului Catolic şi evoluţia-i istorică. Începutul autonomiei Catolicilor ardeleni se găseşte în fap­tul, că nobilii ardeleni încă pe vremuri se considerau ca patroni ai bisericii catolice din Ardeal şi astfel şi procedau. Aşa în 1446 la adunarea (conventus) din Turda, nobilii, împreună cu voevozii, cari erau locţiitorii regelui, judecă şi hotărăsc despre nişte cauze disputate între arhidiaconul (protopopul) din Cluj şi parohii lui.­ Concepţia această specifică ardeleană despre patronat şi despre drepturile lui s’a desvoltat din ce în ce mai mult sub principii Transilvaniei­ (1540—1690), mai ales de când episcopii catolici au fost izgoniţi şi surghiuniţi din Ardeal (1556­). Despre ace- 1 Bochkor Mihály : Az erdélyi katholikus autonómia, Kolozsvár 1911 pp. 41., 208 urm. (Autonomia catolică ardeleană, Cluj, 1911). 2 Ibidem p. 47., nota 44.

Next