Ilustratiunea Română, 1936 (Anul 8, nr. 1-26)

1936-01-01 / nr. 1

Cg, natt XnOrBXOijL ouvulaJL 19â(o ? PrvzirtrSle pntfrioAilwi Cwftiw«» Omenirea — etern naivă — aşteaptă la sfârşitul fiecărui an, mereu lucruri noi, cari să-i satisfacă micile idealuri, sau pur şi simplu curiozitatea. De aceea nu se poate concepe în 1 Ia­nuarie, fără obişnuitele preziceri ale celor ce s’au dedicat ştiinţelor oculte. Celebrul profesor Curtius, care cu­noaşte toate tainele astrologiei şi a prezis sfârşitul lui Louis Barthou şi al Regelui Alexandru, cu şase luni înain­te de a se săvârşi mişelescul atentat de la Marsilia şi izbucnirea războiului italo-etiopian, încă de la 1 ianuarie 1934, a studiat timp de patru luni soarta anului care vine. Din calculele lui, putem avea astăzi cele mai pre­cise preziceri pentru 1936, cari se pre­zintă în culori mai bune decât cele ale anului trecut. Iată și celebrele preziceri ale pro­fesorului Curtius, care au făcut sen­zaţie în toată lumea . D. Macdonald se va retrage defi­nitiv din politică, din cauza unui ac­cident foarte grav, care îl pândeşte. Locul său în politica Angliei va fi ocupat chiar de fiul său, actual mi­nistru al coloniilor. Bătrânul om de stat Lloyd George va face în scurt timp după plecarea lui Macdonald un nou guvern de uniune naţională, că­ruia i se prevede o lungă legislatură. Liga Naţiunilor va cunoaşte o nouă înflorire, deoarece în urma negocieri­lor d-lui Laval va putea aplana con­flictul italo-abisinian. Italia va înceta ostilităţile primind în schimb protec­toratul Abisiniei, pe care Negusul va fi silit să-l accepte. Tot la Liga Na­ţiunilor va fi ales pentru a treia oară preşedinte, d. N. Titulescu, ministrul de externe al României, care în po­litica internă a ţării lui va avea pos­turi de Înaltă răspundere. In luna Septembrie va muri un bătrân magnat al petrolului şi finan­­ţei americane, ajuns la o vârstă foarte înaintată. In lunile Octombrie şi Noembrie vom înregistra mari geruri în toată Europa şi furtuni catastro­fale pe Oceanul Atlantic. In general clima Europei va suferi serioase schimbări în anul 1936 din cauza con­juncţiei planetei Venus cu steaua a­­nuală a lui Mercur. Se vor înregistra geruri mari in toate ţările calde ; asupra Parisului se vor abaite cele mai ciudate schimbări atmosferice. La Londra se va inaugura un cine­matograf cu film în relief şi în culori, care va cuceri în curând toată lumea. In mai puţin de două luni, toate ci­nematografele Europei vor introduce această ultimă inovaţie a filmului. Intr’adevăr ultima, de­oarece 1936 e anul pieirii cinematografului. Intro­ducerea televiziunii va desfiinţa ac­tuala formă a cinematografului, spec­tatorii putând vedea filmele la ei acasă, aşa cum se petrece astăzi cu concertele şi conferinţele. Dar, aceasta nu va fi decât în 1987-38, aşa că nu trebue să ne gra­­bim­ cu prevederile. Un inventator rus va pune la punct în cursul anului care vine problema aviaţiei practice, la îndemâna oricui. Actualele avioane de mic randament vor fi prevăzute cu dispozitive spe­ciale care le va permite să decoleze şi să aterizeze pe orice teren, indiferent de întinderea lui. Se va inaugura la New­ York prima cursă de autobuze aeriene şi trenuri zburătoare cari vor lega rapid şi eftin toate punctele Americii. Câţi savanţi francezi vor aduce mari posibilităţi, pe baza unor noi desco­periri, pentru conservarea tinereţii. Cercetările nu vor fi definitive şi abia anul 1940 va cunoaşte adevărata ope­raţie eficace de întinerire, încercările de expediere a poştei cu rachetele între Anglia şi Statele Unite vor izbuti perfect, după sacrificiul a câteva suflete omeneşti, care vor fi ucise de o primă încercare neizbutită. Pentru 1938 se prevede transmiterea rapidă a corespondenţei şi ziarelor prin rachete în toate colţurile lumii Intr’un laborator ascuns din Aus­tria, un modest lăcătuş va începe stu­dierea unui senzaţional proect: un avion, care odată ridicat la o anumi­tă înălţime să nu mai fie supus legii gravităţii. In chipul acesta, avionul va staţiona în aer, iar pământul se va învârti cu o viteză de 1667 de km. pe oră. Se vor putea astfel străbate 40.000 km.,­in douăzeci şi patru de ore, fără ca avionul să se mişte din loc. Invenţia aceasta epocală va necesita 10 ani de muncă şi lăcătuşul din Vie­­na va muri înainte de a o vedea rea­lizată. Aşa cum anul 1936 va fi anul mari­lor descoperiri şi anul păcii, anul îm­păcării dintre oameni, tot aşa se vor înregistra câteva mari catastrofe. In Ianuarie, Europa va fi îndoliată de moartea subită a şefului mult iubit al unui stat din sud-vest. In Februarie va izbucni la Detroit o grevă generală la Ford, care va lua proporţii dezastruoase. Greva se va solda cu câteva mii de morţi. In Martie se va produce o mare ca­tastrofă de cale ferată lângă Buda­pesta care va costa viaţa a multor sute de oameni. Catastrofa se va da­tora unui atentat criminal. In Aprilie vor arde mari întinderi de păduri din Rusia. In Mai, un meteor va cade asupra oraşului Rio de Janeiro, incendiând câteva cartiere şi pricinuind foarte multe morţi. Meteorul, de proporţii necunoscute încă până acum, va con­ţine atât de mult aur, încât metalul nobil se va devaloriza. In Iunie un submarin american se va ciocni de-o stâncă, pe când va transporta un grup de turiști sub ape şi se va scufunda. In August un nou cutremur va pro­duce mari pagube în Calabria. In Octombrie un ciclon va provoca mari pagube în Extremul Orient. Acestea sunt prezicerile profesorului Curtius. Să sperăm că nu se vor rea­liza decât în părţile lor bune. R. Sus: Războiul italo - abisinian îşi va afla sfâr­şitul în anul vi­itor. Furtuni mari vor bântui oceanul Atlantic Stânga. Rache­tele vor căpăta o importanţă ex­cepţională pen­tru expedierea prin aer a pistei D­­hawai, care va soluţiona con­flictul din Etiopia Cavalurile ce izbesc neputincioase ţărmul... tot astfel se frâng adesea în­cercările suferinzilor de a se vindeca de boale. Ritmul trepi­dant şi accelerat al vieţii noa­stre cotidiane, zdruncină într’a­­tât sistemul nervos al oameni­lor, încât fenomenul resfrân­­gându-se asupra aparatului di­gestiv, dă la iveală frecventele cazuri de gastrite, colite, ş. a. Faţă de această avalanşă de manifestări morbide ştiinţa ră­măsese neputincioasă, când iată că subit o descoperire a unor savanţi americani, cunoscută ulterior sub denumirea de Gastro D., vine să salveze pa­cienţii de chinuri, redându-le încrederea în viaţă, puterea de muncă şi în sfârşit optimismul, ceea ce e esenţialul. Farmacia Thoiss din Bucu­reşti, calea Victoriei 124 care are reprezentanţa acestui ad­mirabil produs, deţine o arhivă întreagă de scrisori de mulţu­mire din cele mai îndepărtate colţuri, din toate straturile so­ciale, de la semi analfabeţi până la cărturari, cari toţi îşi exprimă satisfacţia pentru rezultatul po­zitiv obţinut prin Gastro D. Iată ce ne scrie d. G. V. Gheorghiu, inspector C. F. R. în Bucureşti, Pasagiul Român, scara 7, etaj I: „Deşi nu mi-aţi cerut să vă „dau un certificat totuşi în in­­„teresul celor suferinzi de sto­­„mac, cred să arăt că chiar de la „prima sticluţă, crampele sto­­,.macale ce le-am avut au dis­­„părut complect. „Suferinzii cari vor să capete „lămuriri să-mi scrie”. Cred că nu mai este nevoe de nici un comentariu. De vânzare la farmacii. Costul unui flacon lei 130.

Next