Inainte, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1999-2024)

1951-07-22 / nr. 2017

4 Să creștem și să educăm activul de partid.)­ ­In perioada actuală, sarcina centrală a partidelor comuniste și muncitorești este lupta pen­tru pace, împotriva politicii cri­minale a ațâțătorilor la război americano-englezi. Comuniștii știu că forța lor constă în legă­tura lor strânsă cu massele cele mai largi ale oamenilor muncii. Această legătură capătă o în­semnătate deosebită acum, când destinele păcii depind de acti­vitatea masselor populare, de or­ganizarea lor în lupta pentru pace. Un rol dintre cele mai impor­tante in activitatea partidelor co­muniste și muncitorești, în în­tărirea și lărgirea legăturilor lor cu massele îl are activul de par­tid: conducătorii și membrii co­mitetelor de partid, se­cretarii organizațiilor de bază ale partidului, comuniștii care au depus o intensă activi­tate în munca de partid, în di­feritele organizații de massă, in mișcarea partizanilor păcii, în munca de propagandă, agitație și în difuzarea presei de partid. A­­cest activ constitue veriga condu­cătoare în munca de înfăptuire, practică a hotarîrilor de partid El organizează inițiativa și acti­vitatea creatoare a tuturor mem­brilor de partid, îi duce d­upă sine la îndeplinirea sarcinilor i­­mediate ale muncii de partid. Ac­tiviștii de partid sunt luptători plini de abnegație pentru cauza partidului, sunt oameni ca­re după definiția tovarășului Stalin,­­în­țeleg linia politică a partidului, care o adoptă ca linie a lor pro­prie, care sunt gata s’o aplice, care știu s’o pună in practică Și sunt capabili să răspundă ,de ea, s’o apere, să lupte pentru ea”. Munca cu activul de partid, creșterea și educarea pricepută a activului de partid, constitue unul din mijloacele puternice de întărire și de intensificare a ca­pacității de luptă a partidelor co­­muniste și muncitorești, una din­tre cele mai importante metode ale construcției de partid. Sprijinindu-se pe experiența extrem de bogată a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, învățând de la el, partidele co­muniste și muncitorești cresc și promovează necontenit în arena vieții politice mii și sute de mii de activiști energici din rându­rile lor. In ultimii ani numărul activiștilor din Partidul Comu­nist Chinez a trecut de 1.000.000 de oameni. In Polonia, Cehoslo­vacia, Ungaria, România, Bulga­ria, Albania, în Republica De­mocrată Germană se convoacă în mod periodic adunări ale ac­tivului de partid, la care condu­cătorii organizațiilor de partid prezintă în fața activului dări de seamă asupra muncii lor, se sfă­­tuesc cu activul. Congresul al Vll-lea al Partidului Comunist Italian a pus în fața organiza­țiilor de bază ale partidului sar­cina de a mări în viitorul apro­piat numărul activiștilor comu­niști cu 200.000 de oameni, ri­dicând numărul lor total la 550.000. Partidul Comunist Fran­cez desfășoară o vastă muncă de educare a activului său: or­ganizațiile de partid convoacă in mod regulat adunări și consfă­tuiri ale activului, editează pen­tru el o literatură specială,­­or­ganizează lecții, etc. Partidele comuniste și muncitorești atribue o deosebită însemnătate educării unor activiști din rândurile fe­meilor și ale tineretului, pentru munca în organizațiile de massă. Intr’o serie de partide comu­niste și muncitorești s’au creat școli speciale pentru femei acti­viste de partid. Munca neîntreruptă cu activul contribue la ridicarea întregii ac­tivități a partidelor, la o cât mai rapidă înfăptuire a directi­velor organelor lor conducătoare, la activizarea tuturor comuniști­lor. , Tovarășul Stalin ne învață că „după ce linia politică justă a fost dată, munca organizatorică hotărăște totul, — inclusiv soar­ta liniei politice însăși, înfăp­tuirea sau prăbușirea ei”. Munca organizatorică este, în primul rând, munca cu oamenii, cu ac­tivul, cu cadrele partidului. Dacă sutele de mii de activiști de partid, iar după exemplul lor și întreaga massă a comuniștilor vor fi atrași cu adevărat în ac­tivitatea practică a partidului, ne putem închipui în ce măsură se va ridica nivelul întregii munci de partid, cât va crește forța partidului! Partidele comuniste și munci­torești din țările de democrație populară sunt partide aflate la putere. Aceasta crează posibili­tăți nemărginite pentru desvolta­­rea inițiativei și activității crea­toare a tuturor comuniștilor, pentru educarea unui larg activ de partid. Construirea socialis­mului în țările de democrație populară se desfășoară în con­dițiile unei ascuțite lupte de cla­să. In legătură cu aceasta este necesar ca, prin activizarea mun­cii comuniștilor, să fie întărite organele locale ale puterii, mai ales la sate, să fie ascuțită prin toate mijloacele vigilența tuturor membrilor de partid, și, mai al­­es, a activului de condu­cere, față de uneltirile dușmanu­lui de clasă. De intensificarea muncii activului de partid și a tuturor comuniștilor în între­prinderi, la sate, în cooperati­vele agricole, în SMT.uri și în gospodăriile de stat depinde în mare măsură îndeplinirea cu suc­ces a planurilor economice spo­rite. Activistul de partid din ță­rile de democrație populară tre­­bue să fie un luptător înaintat pentru construirea socialismului; prin exemplul său personal el trebue să influențeze massele largi ale membrilor de partid și ale tuturor oamenilor muncii și să le ducă la rezolvare­a sar­­cinilor economico-poli­tce ime­diate. Din păcate, în țările de de­mocrație populară se mai găsesc încă conducători de partid care nu întotdeauna acordă atenție e­­ducării activului de partid și care n­u-I antrenează suficient in mun­că. „Mai sunt încă destui condu­cători locali de partid — a spus tov. Cervencov la Conferința a IlI-a a Partidului Comunist Bul­gar —, cărora nu le place să lu­creze cu activul de partid și sa se sprijine pe el. Ei preferă să aibă de a face cu un număr cât mai mic de oameni, ei preferă deseori să hotărască totul singuri. Așa au mai puțină bătaie de cap și mai puține griji. E de mi­rare, oare, că tocmai acești to­varăși greșesc cel mai des?” Un astfel de fenomen nu poa­te fi în niciun caz tolerat. Ati­tudinea unor conducători care se rup de massele largi ale parti­dului, încercările lor de a folosi metode de comandă și de a des­considera critica și autocritica trebue condamnate cu hotărîre. Partidele comuniste din țările capitaliste luptă în condiții de teroare, de restricții și de ațâ­­țare din partea guvernelor impe­rialiste și a lacheilor lor socialiști (continuare in pag 4­a) *1 Articol de fond apărut în :Pentru pace vain­a pentru ni­pnocratie populara t­ir 29­­141 din 20 iulie 1951. 1 PROLETARI DIN IÖAKi ȚĂRILE,VA­­ — ORGAN AL COMITETULUI — 5/ AL SIBIULUI POPULAR DOLJ ANul VIII. NR. 20171 4 PAGINI 4 LEI DuMINICă 22 IUlie 1951 Oitu in pag ill­o. in pag. IV-a. La cea de a 7-a aniversare a eliberării Agitatorul Firoiu Constantin lămurește importanța colectărilor Republicii Polone . Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii O înflăcărată manifestație pentru pace nii de oameni din Craiova au primit cu entuziasm ștafeta păcii In după amiaza zilei de 20 iulie, în orașul Craiova, a so­sit Ștafeta Internațională a Păcii. Ștafeta Internațională a Păcii a fost predată tineret­ului din țara noastră, într’um cadru solemn, în dimineața zilei de 18 Iulie, de către delegația tineretului bul­gar, în piața 9 Septembrie din Rusciuk. In seara aceleiași zile, în Piața Republicii din Capi­tală, mii de tineri și tinere, mun­citori, studenți, elevi și vârstnici au manifestat îndelung pentru a­­părarea păcii, împotriva planu­rilor agresive ale ațâțătorilor la război. In drum spre Oradea, unde Ștafeta Internațională a Păcii va fi predată tineretului din R. P. Ungară, ea străbate diferite regiuni ale țării, printre care și regiunea noastră. In ziua de 20 iulie, o dele­gație sportivă a turc­olului din regiunea Argeș a predat tinere­tului din raionul Balș, Ștafeta, delegație care apoi s’a îndreptat spre orașul Craiova, predând Șta­feta delegației sportive craiovene alcătuite din 12 cicliști, 6 moto­cicliști și 15 alergători. Trecerea prin diferite sate și comune din regiunea Dolj, a u­­neia din Ștafetele Păcii, a pri­lejuit oamenilor muncii din a­­ceastă regiune ocazia de a-și ma­­­­nifesta dragostea și entuziasmul lor pentru cel de al treilea Fes­tival Mondial­­ al Tineretului și Studenților de la Berlin. Craiova îmbrăcase haină de sărbătoare încă din zorii zilei. Pretutindeni străjuiau lozinci, drapele și portretele conducăto­rilor iubiți ai Partidului nostru, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cu câteva ore înainte de so­sirea Ștafetei,­­Piața Lenin se um­plea de coloanele nesfârșite de tineri utemiști, pionieri, elevi și studenți, vârstnici, oameni ai muncii, bărbați și femei, veniți din fabrici, uzine, întreprinderi și instituții pentru a primi Ștafeta Păcii și a-și spune cuvântul lor de luptă hotărîtă pentru apărarea cauzei păcii, împotriva imperia­liștilor americano-englezi și a slu­gilor lor de teapa lui Tito care vor să arunce omenirea în focul unui nou măcel mondial. Văzdu­hul era străbătut de glasurile cristaline, dar puternice ale ti­nerilor care strigau lozinci de so­lidaritate cu tineretul din lumea întreagă, încadrat în uriașul front al păcii, în frunte cu U­­niunea Sovietică. Prin lozincile care slăveau pe marele conducă­tor al luptei pentru pace, tova­rășul Stalin, prin cântecele lor pline de avânt tineresc, tinerii au produs un entuziasm unanim. In jurul orelor 18, Piața Leniin a început să freamăte. Dinspre strada A. I. Cuza au început să răsune lozinci, vestind apropie­rea Ștafetei. In sunetele fanfarei militare care intona imnul F.M.T.D-ului, Bârlogea loan, unul din purtătorii Ștafetei a în­mânat-o tov. Marcu Ioan, prim­­secretar al Comitetului regio­nal U.T.M.-Dolj. Deschizând m­eetingul, tov. Brati. Nicolae, membru în Comi­tetul regional de luptă pentru pace Dolj, a dat cuvântul tov. Bârlogea loan, care a dat citire mesagiului tineretului din Repu­blica Populară Română, adresat celui de al treilea Festival Mon­dial al tineretului și studenților pentru pace. Se dă cuvântul apoi pionierei Ga­briel Jacotă, din tabăra orășenea­scă Craiova, care printre altele spune: „Cu prilejul Festivalului M­­ dial de la Berlin, noi pionierii din regiunea Dolj, trimitem salu­tul nostru voios de pionier și ne exprimăm dragostea noastră pentru partizanii păcii care au trimis reprezentanți la Berlin, să spună un hotarît și puternic N­ imperialiștilor ațâțători la război. Organizați pe echipe, par­ticipăm la îngrijirea și strânge­rea recoltei, realizând până a­­cum 15.000 kgr. grâu din spi­cele adunate în cadrul gospodării­lor colective­ și de Stat”. Tov. Popa Maria, din partea Comitetului regional U.T.M. Dolj a dat citire mesagiului adresat de tineretul din regiunea Dolj, celui de al treilea Festival Mondial al tineretului de la Berlin, după care a luat cuvântul tov. Marcu Ioan, prim secretar al Comitetului re­gional U.T.M. Dolj, care printre altele a spus: „La Berlin între 5 și 19 August se vor întâlni cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului, tineri din 80 țări, cu care ocazie tineretul își va în­tări unitatea în vederea menține­rii păcii între popoare și conso­lidarea lagărului păcii. La Berlin, pe hotarul dintre două lumi, una veche și putredă care-și trăiește ultimele clipe, și una nouă fericită, cu ocazia Fes­tivalului, vor avea ocazia să se întâlnească tinerii constructori ai comunismului cu tineretul din ță­rile cu democrație populară și cu bravii fii ai eroicului popor coreean care-și apără libertatea cu arma în mână. Pretutindeni pe cuprinsul re­giunii Dolj, în cinstea Festiva­lului Mondial al Tineretului, ti­nerii au obținut însemnate rea­lizări. În cinstea Festivalului, cele 12 brigăzi utemiste de la E­lectro-Putere au economisit ma­teriale în valoare de 175.000 lei, iar utemistul Fluture Florea, me­canic cincisutist la depoul Cra­iova, ce lucrează în contul anu­lui 1952, deținător al diplomei C. C. al U.T.M. a realizat o eco­nomie de 64 tone combustibil în valoare de peste 64.000 lei.” In încheere tov. Marcu Ioan a arătat că tinerii vor trebui să muncească cu mai mult elan pentru a întâmpina cel de al treilea Festival Mondial pentru pace de la Berlin, cu noui succese în muncă, cu noui realizări în vederea apărării cauzei păcii. Cu ochii scânteiând de bucurie lua parte la entuziasmul cu care se desfășura mentingul, munci­toarea Manea Maria, de la depo­zitul de fermentare O.A.M. pe pieptul căreia strălucea „Ordinul Muncii clasa III-a”. Ea are un copil de 10 ani pe care nu vrea să-l vadă sfârtecat de bombele u­­cigașe ale călăilor imperialiști. Ea vrea să-l vadă mare, flăcău falnic, vajnic luptător pentru cauza clasei muncitoare. Pentru aceiaș cauză, pentru a apăra via­­ța fetiței pe care o purta În brațe, participa la marea mani­festație pentru pace, gospodina Păunica Ochea și alte suite de fem­ei, vârstnici și oameni ai muncii, care luptă pentru a apăra pacea — cel mai de preț bun al omenirii. In dimineața zilei d­e 21 Iu­lie, Ștafeta Internațională a Pi­cii, condusă de o delegația d­e sportivi, motocicliști, bicicliști și atleți din orașul Craiova, a ple­cat spre Tg.-Jiu pentru a duca mai departe Ștafeta Păcii, astfel că la 24 iulie a. c., ea să fie pre­dată la graniță­ finei otului din R. P. Ungară. RECOLTAREA: CAUZA ÎNTREGULUI POPOR Roadele muncii de lămurire Munca de lămurire a țărani­lor muncitori pentru a se înto­vărăși să-și muncească pămân­tul cu tractoarele S.M.T. a fost o preocupare de seamă a orga­nizației de bază din comuna Vlă­­dila raionul Caracal. Zi de zi e­­chipele de agitatori ale organi­zației de bază au mers în sectoa­rele ce le-au fost încredințate și, împreună cu delegații S.M.T. Ca­racal, Georgescu Ion și Dicu Bu­­jor au arătat prin exemple con­crete țăranilor săraci și mijlocaș avantagiile de care se bucur, alcătuind cât mai multe­ întova­rășiri. Roadele muncii de lămu­rire cât și exemplul personal al comuniștilor Florea Matei, Con­stantin Rădulescu și Tudor Băr­boi, a făcut ca în comuna Vla­­­dila să i se alcătuiască 12 înto­vărășiri, cu 159 ha. îndată după alcătuirea înto­vărășirilor două brigăzi de trac­toare de la S.M.T Caracal con­duse de Crăciun Ion și Ungu­­eanu Florea, au și pornit cu­ractoarele la desmiriștit, reu­șind ca numai în patru zile să desmiriștească peste 60 ha din to­­­alele întovărășiților. In campania de însămânțări din toamna trecută, țăranul sărac Ilie Oncioiu din comuna Preajba, raionul Caracal, a fost primul care și-a in^Wiințat 1,5 hecta­re cu grâu. V 0 .* Secerișul și trderișul a fost aș­teptat cu multă bucurie de el. Și așteptările au fost destul de îmbucurătoare, căci de pe cele 1,50 hectare, el a scos 3000 kg. grâu, numai bob și bob, cu o greutate hectolitrică de 80 kg. După ce s’a achitat cu cinste de datoria de a preda Statului rota și uiumul batozei, țăranul sărac Ilie Onicoiu își privește cu mândrie rodul muncii sale. — „Am grâu ca să mănânc doi ani — au fost cuvintele pe care el le-a spus cu multă bu­curie, înainte când munceam pe moșia fostului exploatator Ionică Brătășeanu, nu mă alegeam cu nimic. Cei 4 membri ai fami­liei mele erau slugile acestuia pentru un blid de mălai ce mi-l dădea și pe. .. . care trebuia să-l plătesc înzecit”. Niciodată în viața lui nu a dus acasă atâta grâu. Și asta da­torită faptului că el a urmat în­vățătura partidului, însămânțând la timp și în bune condițiuni. GAVRILA G. Coresp. Am recoltat rod bogat É

Next