Inainte, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3230-3256)
1955-07-22 / nr. 3248
Brigada permanenta de producție în G. A. C. Experiența de pînă acum a gospodăriilor colective fruntașe a dovedit că numai printr-o temeinică organizare a muncii, se pot îndeplini la timp și la un nivel agrotehnic corespunzător lucrările din fiecare campanie agricolă. Forma cea mai importantă a muncii în gospodăria agricolă colectivă, este brigada permanentă de producție. Urmînd exemplul colhozurilor din Uniunea Sovietică, punînd în practică hotărîrea guvernului și partidului cu privire la organizarea și retribuirea muncii în gospodăriile colective, majoritatea gospodăriilor colective, și-au organizat munca pe bază de plan, membri colectiviști participă activ la muncă, dovedind disciplină și o nouă atitudine față de muncă. Brigada permanentă de producție din gospodăria agricolă colectivă, este unitatea de producție, căreia i se dau în seamă parcelele de pămînt din fiecare trup al gospodăriei pe întreaga durată a asolamentului, inventarul de muncă și animalele necesare. Crearea brigăzii permanente de producție, y* asigură folosirea chibzuită a brațelor de muncă, a inventarului, înlesnește conducerea și ținerea evidenței lucrărilor, întărește răspunderea personală față de muncă și față de avutul obștesc, mărește productivitatea muncii, etc. întărirea brigăzii permanente de producție, constituie una din condițiile principale menite să ducă la mărirea avutului obștesc și deci la continua îmbunătățire a nivelului de trai al colectiviștilor. In gospodăriile colective unde brigăzile permanente de producție sînt bine organizate, lucrările de întreținere a culturilor, recoltatul păioaselor și celelalte munci agricole, sînt într-un stadiu înaintat. De pildă, gospodăriile colective „1 Mai” din comuna Maglavit, „Filimon Sîrbu” din comuna Piscu Vechi și „Viață Nouă“ din comuna Poiana Mare, raionul Calafat, au repartizat brigăzilor permanente de producție, vitele de muncă și uneltele necesare. Datorită acestui fapt, ele au executat cîte 3—4 prașile la culturile prășitoare, iar seceratul rapiței, orzului, grîului, a fost executat la timpul potrivit. In cadrul acestor brigăzi au fost organizate echipe. In felul acesta, brigadierii fiind ajutați de șefii de echipă, au posibilitatea să asigure aplicarea normelor individuale, să controleze cantitatea și calitatea muncii fiecărui membru din brigadă și în același timp să țină o justă evidență a zilelor-muncă. De asemenea, o bună organizare a brigăzilor permanente de producție se mai poate întîlni la gospodăriile colective din comunele Flămînda, raionul Vînju Mare, Băbeni și Drăganu din raionul Oltețu, Vîrtop din raionul Corabia și altele. Ca rezultat al muncii bine organizate, al aplicării metodelor agrotehnice înaintate, al folosirii tractoarelor și mașinilor agricole, puse la dispoziție de către stat, prin stațiunile de mașini și tractoare, gospodăriile colective, au obținut însemnate succese în realizarea de recolte mari, și în dezvoltarea multor ramuri de producție. Aceasta dovedește pe deplin superioritatea muncii în gospodăriile colective față de gospodăriile individuale divizate pe parcele mici, pe care nu se pot aplica lucrările agricole mecanizate în mod rațional. Organizarea rațională a brigăzilor permanente de producție, constituie în momentul de față veriga principală a organizării socialiste a muncii în gospodăriile colective. Brigada permanentă de producție bine organizată, dă posibilitatea ca tractoarele și mașinile agricole să fie exploatate rațional și cu randament mult mai ridicat față de sectorul individual. În gospodăriile colective, care produc o mare cantitate de produse agricole, forma de organizare a muncii pe brigăzi în ramurile de bază ale gospodăriei, contribuie la creșterea calificării cadrelor, la introducerea realizărilor științei și tehnicii înaintate, la pregătirea cadrelor în cît mai multe domenii de producție. De aceea, brigada permanentă de producție, este forma de bază în toate ramurile de producție, ea confirmă superioritatea muncii colective, față de munca izolată a țăranilor cu gospodării individuale. Aplicînd principiul socialist de retribuire a muncii după cantitate și calitate, numeroase gospodării colective au împărțit membrilor pe bază de zile-muncă, însemnate venituri în natură și în bani. Se constată însă, că în unele gospodării colective mai există consilii de conducere, care nu se preocupă îndeajuns de organizarea și întărirea brigăzilor permanente de producție. De exemplu, la gospodăriile colective din comunele Slăvuța, raionul Amaradia și Celaru, raionul Caracal, organizarea brigăzilor s-a făcut în mod formal, figurînd numai pe hîrtie. Același lucru se întîmplă și la gospodăria colectivă din comuna Orodel, raionul Plenița. Deși membri acestor gospodării au fost împărțiți pe brigăzi cărora le-au fost repartizate terenuri și inventar, totuși aceștia continuă să lucreze de-a valma ceea ce duce la lipsa de răspundere personală în folosirea pămîntului și a mijloacelor de producție ale gospodăriei colective. Sînt gospodării colective în care nu s-a lichidat complet fluctuația membrilor dintr-o brigadă într-alta și nu se aplică just sistemul de organizare a muncii pe echipe în cadrul brigăzii. In toate gospodăriile colective trebuie să se țină seama de nevoile reale ale brigăzilor. Nerespectarea normelor de lucru, sau aplicarea normelor scăzute, nu permite folosirea completă a resurselor de muncă ale gospodăriilor colective și duce la întîrzierea executării lucrărilor agricole și irosirea prea multor zilemuncă. Organizarea muncii în fermele și brigăzile pentru creșterea animalelor se face defectuos, practicîndu-se sistemul retribuirii muncii după numărul de animale date în grija membrilor, sau după durata timpului muncii, iar nu după producția obținută. In vederea unei cît mai juste organizări a brigăzilor permanente de producție în gospodăria colectivă și retribuirea muncii colectiviștilor, organele de partid și de stat au ca sarcină de răspundere de a da o atenție deosebită problemelor de organizare a muncii în aceste unități socialiste. Organele de partid raionale, sfaturile populare și organele lor agricole au datoria de a se ocupa în permanență de pregătirea brigadierilor. Inginerii și tehnicienii agronomi de la Direcția agricolă regională, agronomii șefi și agronomii de sector de la S.M.T. au datoria să învețe pe brigadieri cum să aplice normele individuale de lucru și metodele agrotehnice înaintate, cum să controleze calitatea lucrărilor și să țină o justă evidență a muncii. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, au sarcina să controleze activitatea brigăzilor și brigadierilor întărind necontenit autoritatea acestora. Organizațiile de bază din gospodăriile colective au de asemenea sarcina să ducă o temeinică muncă politică și educativă în rîndul membrilor gospodăriilor colective, care să sprijine organizarea brigăzilor permanente de producție — verigă de bază în organizarea muncii în gospodăriile colective. IULIE 1955 4 pagini, 20 bani ANUL XI NR. 3248 VINERI 22 ÎN fNT — Din activitatea sfaturilor populare, (pag. 2-a). — Tinerii Intîmpină Festivalul. (pag. 2-a). — Slabă activitate culturală. (pag. 2-a). —• Tineretul studios din R.P.R. privește cu încredere viitorul. (pag. 2-a). ERIORUL ZIA — Preocuparea față de realizarea unui regim sever de economii. (pag. 3-a). — Pe teme de partid. Din activitatea organizațiilor de partid din raionul Cujmir în campania de secerat, dezmiriștit și treieriș. (pag. 3-a). ULUI. — Articole de larg consum peste plan prin folosirea deșeurilor. (pag. 3- a). — i Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri. Ședințele din 2Q iulie. (pag. 4- a). — 11 ani de existență a Poloniei populare. (pag. 4-a). Toate forțele pentru grăbirea strîngerii recoltei! Secera de zor Imediat ce grîul a dat în pîrga, membrii întovărășirii agricole „16 Februarie” din comuna Severinești, raionul Tr. Severin, au pornit la seceriș. In momentul de față secerișul este pe terminate. Numeroși întovărășiți ca Gheorghe Safta, Ioana Blendea și alții, au obținut cele mai bune rezultate. Urmînd exemplul întovărășiților, numeroși țărani muncitori cu gospodării individuale execută la timp seceratul grîului, situîndu-se în frunte Dumitru Ionică, Gheorghe Ianăș și alții. GH. BORONTEA coresp. La chemarea partidului de a strînge recolta la timp și fără pierderi, deputații sfatului popular în frunte cu comuniștii din comuna Negoi, raionul Băilești, încă din cursul săptămâni trecute au început treieratul păioaselor. Pentru ca această muncă să se desfășoare în cele mai bune condiții și la timpul stabilit, țăranii muncitori, ajutați de către deputații din comună, s-au organizat în grupe de într-ajutorare de cîte 10—12 familii. In munca de treierat s-au evidențiat deputatele Olga Cioroianu, și Elisabeta Stanciu, care au fost primele la treierat și predarea cotelor către stat. Exemplul lor a fost urmat și de restul cetățenilor din sat. Țăranii muncitori Aurel Ciovică și Constantin Ciovică, ascultînd de sfaturile fenicienilor agronomi și aplicînd regulile agrotehnice, au obținut peste 1.800 kg. grîu la hectar producție, cu care se mîndresc. , NICHITA CHELU coresp. Fruntași la treierat și predarea cotelor Recoltatul grîului Mobilizîndu-și toate forțele pentru terminarea la timp a recoltatului păioaselor, membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaită” din satul Petrești, comuna Bărbătești, raionul Gilort, organizați în echipe și brigăzi, au secerat într-un termen scurt grîul de pe cele 61 ha. Un bun exemplu l-a dat colectivistul Nicolae Popescu, care a îndemnat și pe ceilalți tovarăși de muncă să folosească coasa, pentru ca grîul să nu fie pierdut. GH. DIACONECI coresp. Cînd lipsește preocuparea Sfatul popular din comuna Dobrosloveni, raionul Caracal nu se preocupă de buna funcționare batozei de treier din comună. Zilele trecute, batoza a fost scoasă pe arie pentru începerea treieratului. Intrînd în funcțiune, peste o zi această batoză și-a întrerupt activitatea. Cauza este aceea că, tovarășul președinte al sfatului și-a adus aminte că batoza nu are autorizație de funcționare. Se pune întrebarea : De ce tovarășul președinte nu și-a adus aminte din timp, pentru procurarea acestui document ? C. COSTEA coresp. Muncesc cu însuflețire Antrenați în întrecerea patriotică, țăranii muncitori din comuna Obîrșia Veche, raionul Corabia, în numai 13 zile au secerat întreaga suprafață de 1.652 ha, cu păioase. Primii care au terminat seceratul, sînt comuniștii Cristache Roșioru, Marin Barbu, Alexandru Vasile, Bejan Alexandru și mulți alții. Imediat după terminarea secerișului, țăranii muncitori, la îndemnul agitatorilor și tehnicienilor agronomi, au început dezmiriștitul. Numai în două zile au fost dezmiriștite peste 200 ha. care au fost însămînțate cu porumb furajer. In comuna Obîrșia Veche treieratul este în toi. Țăranii muncitori care s-au organizat în cete și grupe de într-ajutorare, muncesc cu elan pentru terminarea grabnică a treieratului. GEORGESCU GHEORGHIȚA coresp. Au terminat recoltatul și treieratul Harnicii colectiviști ai gospodăriei agricole colective „Steagul roșu” din comuna Plenița, au terminat în seara zilei de 18 iulie recoltatul și treieratul, a 10 ha. orz și 52 ha. grîu, avînd o producție medie de peste 1.900 kg. la hectar. Imediat după recoltarea și treierișul păioaselor, colectiviștii au trecut la predarea cotelor către stat, achitînd în același timp muncile S.M.T. Acum, ei continuă și executarea dezmiriștitului, suprafață de pe care s-a recoltat păioasele. I. NEAMU coresp. Treieratul e în tot Țăranii muncitori din comuna Desa, raionul Calafat au terminat seceratul încă din ziua de 11 iulie a. c. In aceeași zi, ei au început și treieratul păioaselor. In prima zi au treierat țăranii muncitori Florea Babalîc, care de pe suprafața de 0,50 ha., cultivată cu secară a obținut 802 kg. Imediat după ce a treierat el a predat statului cota cuvenită de 99 kg. Exemplul lui a fost urmat de tov. Popa I. Oprea, Ion A. Cojocaru și alții. Producții mari la hectar a obținut și țăranul muncitor Oprea I. Găină, care de pe suprafața de 0,31 ha. a obținut cantitatea de 582 kg. grîu ceea ce înseamnă 1.870 kg. grîu Ia ha. CAPOS D. VICTOR coresp. în cinstea Festivalului Tinerii de pe șantierul nr. 604, din cadrul trustului „6 Construcții” — unitate fruntașe pe primul semestru al anului, se întrec în muncă pentru a obține noi succese în cinstea Festivalului. In fruntea întrecerii sînt brigăzile conduse de tinerii Mihai Tolci, care au dat în ultima vreme cîte două norme și jumătate peste plan, Nicolae Malanca, care a realizat o depășire de 79 la sută și Constantin Drăgulea, care prin aplicarea metodelor avansate la executarea tencuielilor a reușit să obțină cei mai înalți indici de productivitate. Colectivele al tînărului brigăzilor și în special Constantin Drăgulea au fost sprijinite în mod efectiv de maistrul Ilie Enescu. ION OPREA coresp. Feroviarii au răspuns chemării Membrii colectivului de muncă de la depoul de locomotive din orașul Craiova, au răspuns cu multă dragoste și bucurie chemării „Să dăm patriei cît mai multe acumulări socialiste peste plan” lansată de colectivele unor întreprinderi din regiunea Stalin. Convinși fiind de faptul că în acest fel ei vor reuși să contribuie în mod direct la întărirea bazei economice și capacității de apărare a țării noastre. Ceferiștii de la depoul din orașul Craiova, s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să dea patriei acumulări socialiste peste plan, în valoare de 1 203.000 lei. Pînă la data de 23 August a.c., feroviarii de la depoul din orașul Craiova vor da acumulări socialiste peste plan în valoare de circa 200.000 lei. In scopul înfăptuirii angajamentelor luate, ei și-au propus să obțină o serie de indicativi în producție cum ar fi : reducerea consumului specific de combustibil față de norma tehnică cu 3 la sută, reducerea timpului de imobilizare a locomotivelor în reparații cu 5 la sută, reducerea defectărilor de locomotivă în parcurs față de realizările semestrului cu 4 la sută, depășirea normei de parcurs între două reparații generale cu 4 la sută, reducerea prețului de cost cu 1 la sută, etc. GH. MANDA coresp. Munți uriași, străjuiesc depărtările. Colinele lor se lasă leneșe sprijinindu-și bătrînețea de veacuri pe dealurile joase de ploi, care se pierd pe nesimțite în lunca întinsă. Și aci, peste rîpe adin ei, zeci de tineri, brigadieri, luptă zi de zi cu natura pentru a întinde țării drum nou de fier. Greu a fost începutul. Dealurile ridicau stavile în calea drumului de fier, iar apele care coborau năvalnic și zgomotos din culmile munților împăduriți, izbeau năpraznic în primele stavile făcute de brigadieri. Dar toate acestea au fost la început... Acum, screpete masive sapă fără milă dealuri pe unde arareori călcase picior de om, dragline uriașe sfredelesc cerul cu înălțimea brațelor metalice, descărcînd munți de pămînt peste care trec zgomotoasele buldozere, nivelîndu-i. Eroii au muncit tinerii membri ai brigăzii întîia, care au montat pe noua linie primele panouri de cale ferată trasind drumul de fier. Eroic a muncit utemistul Stroe Petre, comandantul acestei brigăzi de ispravă, care zilnic obține aproape o normă peste plan. Echipa lui, de pildă, echipa întîia, e cea mai destoinică din șantier, Cucu Constantin, Mara Ion, Deák Gyula ca și tinerii Ciobanu Constantin, Vasile Andreescu și Răduțoiu Gh., și-au înscris numele la loc de cinste pe panoul fruntașilor. Tînărul Stroe Petre, la fel ca mulți alți tineri brigadieri, de abia a împlinit 19 ani, dar e priceput ca un vîrstnic. A venit pe șantierul Cerna—Jiu ca să împărtășească și altora din experiența lui, experiență cîștigată pe șantierele tineretului de la Buftea și Hunedoara unde, la fel ca și aici, atemiștii au dăruit patriei noi construcții ridicate prin munca lor. E greu, e tare greu să deosebești un fruntaș în această încleștată luptă pe care o duce tineretul cu văile prăpăstioase, cu dealurile acoperite de păduri bătrîne, cu rîul Bîlta care aleargă și acum în plină vară ca un torent... gul Dar și aci, ca de altfel pe întreșantier Cerna—Jiu, mașinile zecile de mașini, ajută omul, îi fac munca mai ușoară, mai spornică, mai plină de avînt. ...18 ani, deabia a împlinit tînărul Nicolae Pistol, unul din cei mai destoinici muncitori de aici. El lucrează pe un screper „Kirov”, masiv ce mușcă lacom cu gura-i de oțel pămînt și piatră din dealurile care stau în calea viitorului drum de fier. Iar văile se umplu cu încărcătura transportată de Nicolae Pistol cu screperul său. Mîine, pe aci și dealurile și valea Bîltei vor fi transformate de tineri viguroși într-o întinsă cîmpie. Mîine pe aci vor trece trenuri ce vor aminti despre minunata și eroica luptă a tinerilor brigadieri care au nivelat dealuri și văi schimbînd relieful locurilor. Cîntecul mocăniței Acum, pe unde pînă mai ieri urcau doar turmele de oi cu mocanii ce-și doineau dorul în armonioase melodii cîntate din fluier, se avîntă și drumul de fier. Și pe aceste locuri arar umblate au venit brigadierii să dureze cale ferată forestieră. Acum pe aceste meleaguri prind a spinteca văzduhul cîntece noi cîntate din alte fluiere, de oțel, fluiere care vestesc succesele destoinicilor brigadieri. Micile locomotive, pufăie nerăbdătoare din pistoane, scot aburi de foc pe nările lor metalice și fluieră ascuțit bucuria începutului de drum. Și la sectorul doi și la sectorul patru, primele două locomotive au început să transporte vagoane de paiast pentru terasamente. In curînd aci linia ferată va fi pe deplin consolidată. Mai departe brigăzile trei și cinci ale sectorului patru și brigăzile unu și doi din sectorul doi, muncesc cu avînt sporit la montarea panourilor. Mocănițele — micile locomotive de transport — întretaie acum satul aergind sprințare prin mijlocul lanurilor de porumb și holdelor de grîu. Ele își înfrățesc fluieratul cu doinele cîntate din cavale de mocani, cu zbenguitul vesel al copiilor care umplu văzduhul de veselia tinerească, cu cîntecele țăranilor întorși de la cîmp. Mare, neînchipuit de mare și puternic e omul! O draglină uriașă de 65 tone e mânuită cu pricepere de maiștrii Niță Roșianu și Anton Nicolae și de tinerii Ion Soare și Vișan Constantin. Ei sapă și transportă zilnic 640 metri cubi de pămînt, croind drum căii ferate prin cele mai prăpăstioase locuri. Mici și firave par pințile falnice — pe lîngă brațul metalic al draglinei care, neobosită, se înalță și roiește și se coboară asemeni unui părinte grijuliu care-și apără — pințile — copiii. Acest măreț șantier al tineretului, exprimă forța vieții, forța tinereții descătușată în anii regimului democrat-popular. Dealurile semețe ale Gorjului s-au plecat supuse, prăbușindu-și famnicia în fața mașinilor mînuite cu istețime de brigadieri. Sușița rîu sprințar, care aleargă neastîmpărată la vale, s-a supus în fața voinței tinerilor brigadieri. Ea și-a înecat mînia spus moașă a valurilor între malurile înguste, încrenelate, făcute de oameni în fața cărora nu rezistă nici un obstacol. Apoi, neputincioasă, și-a continuat, susțirînd, drumul la vale... Am poposit și la brigada cincea.1 Se lucra tocmai la balastăzi de cale, sub îndrumarea maistrului Simionescu Dumitru și a șefului de brigadă Micu Ștefan. Un mănunchi de tineri din prima echipă își îndeplinise norma. Și, ca de obicei, Feticu Ion, Ciobanu Constantin și Nichifor Ion fuseseră în frunte, aducînd un prețios aport la acel 135 la sută indicat de graficul lucrărilor. Pretutindeni la Jiu, la Șușița, la Jaleș, sau la Tismana, tineretul înalță imn de slavă muncii. Liniile drepte ale noii căi ferate forestiere se avîntă îndrăznețe peste podurile care răsar văzînd cu ochii, pe sub poalele munților umbroși: * Minunați oameni sînt brigadierii! Tinerețea lor, setea lor de viață se vede pretutindeni pe graficele de producție. Normele rămân în urmă neputincioase, obstacolele se prăbușesc în calea lor, iar săgețile graficelor urcă, neobosite Și lupta acestor tineri, cu natura care le «p îrrivintrî veste la fiecare ani “ ‘Ti----i'—» continuă în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare clipă, în timp ce linia ferată forestieră se întinde neîncetat de la Jiu, peste Șușița, peste Bîlta, peste Bistrița și Jaleș,1 pînă la îndepărtata Tismana... (3I. FOMETEȘCIî La Jiu clocotește tinerețea 9 9