Inainte, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3230-3256)

1955-07-22 / nr. 3248

Brigada permanenta de producție în G. A. C. Experiența de pînă acum a gos­podăriilor colective fruntașe a do­vedit că numai printr-o temeinică organizare a muncii, se pot înde­plini la timp și la un nivel agro­tehnic corespunzător lucrările din fiecare campanie agricolă. Forma cea mai importantă a muncii în gospodăria agricolă co­lectivă, este brigada permanentă de producție. Urmînd exemplul colhozurilor din Uniunea Sovietică, punînd în prac­tică hotărîrea guvernului și parti­dului cu privire la organizarea și retribuirea muncii în gospodăriile colective, majoritatea gospodăriilor colective, și-au organizat munca pe bază de plan, membri colecti­viști participă activ la muncă, do­vedind disciplină și o nouă atitu­dine față de muncă. Brigada per­manentă de producție din gospo­­­dăria agricolă colectivă, este uni­tatea de producție, căreia i se dau în seamă parcelele de pămînt din fiecare trup al gospodăriei pe în­treaga durată a asolamentului, in­ventarul de muncă și animalele ne­cesare. Crearea brigăzii per­manente de producție, y* asigură folosirea chibzuită a brațelor de muncă, a inventarului, înlesnește conducerea și ținerea evidenței lu­crărilor, întărește răspunderea per­sonală față de muncă și față de a­­vutul obștesc, mărește productivi­tatea muncii, etc. întărirea brigăzii permanente de producție, constituie una din condițiile principale menite să ducă la mărirea avutului ob­ștesc și deci la continua îmbunătă­țire a nivelului de trai al colecti­viștilor. In gospodăriile colective unde brigăzile permanente de producție sînt bine organizate, lucrările de întreținere a culturilor, recoltatul păioaselor și celelalte munci agri­cole, sînt într-un stadiu înaintat. De pildă, gospodăriile colective „1 Mai” din comuna Maglavit, „Fili­­mon Sîrbu” din comuna Piscu Vechi și „Viață Nouă“ din comu­na Poiana Mare, raionul Calafat, au repartizat brigăzilor permanente de producție, vitele de muncă și uneltele necesare. Datorită acestui fapt, ele au executat cîte 3—4 pra­­șile la culturile prășitoare, iar se­ceratul rapiței, orzului, grîului, a fost executat la timpul potrivit. In cadrul acestor brigăzi au fost orga­­nizate echipe. In felul acesta, bri­gadierii fiind ajutați de șefii de e­­chipă, au posibilitatea să asigure aplicarea normelor individuale, să controleze cantitatea și calitatea muncii fiecărui membru din briga­dă și în același timp să țină o justă evidență a zilelor-muncă. De asemenea, o bună organizare a bri­găzilor permanente de producție se mai poate întîlni la gospodăriile colective din comunele Flămînda, raionul Vînju Mare, Băbeni și Dră­­ganu din raionul Oltețu, Vîrtop din raionul Corabia și altele. Ca rezultat al muncii bine orga­nizate, al aplicării metodelor agro­tehnice înaintate, al folosirii trac­toarelor și mașinilor agricole, puse la dispoziție de către stat, prin sta­țiunile de mașini și tractoare, gos­podăriile colective, au obținut în­semnate succese în realizarea de re­colte mari, și în dezvoltarea mul­tor ramuri de producție. Aceasta dovedește pe deplin superioritatea muncii în gospodăriile colective față de gospodăriile individuale di­vizate pe parcele mici, pe care nu se pot aplica lucrările agricole me­canizate în mod rațional. Organizarea rațională a brigăzi­lor permanente de producție, cons­tituie în momentul de față veriga principală a organizării socialiste a muncii în gospodăriile colective. Brigada permanentă de producție bine organizată, dă posibilitatea ca tractoarele și mașinile agricole să fie exploatate rațional și cu randa­ment mult mai ridicat față de sec­torul individual. În gospodăriile colective, care produc o mare cantitate de produ­se agricole, forma de organizare a muncii pe brigăzi în ramurile de bază ale gospodăriei, contribuie la creșterea calificării cadrelor, la introducerea realizărilor științei și tehnicii înaintate, la pregătirea ca­drelor în cît mai multe domenii de producție. De aceea, brigada permanentă de producție, este for­ma de bază în toate ramurile de producție, ea confirmă superiorita­tea muncii colective, față de munca izolată a țăranilor cu gospodării in­dividuale. Aplicînd principiul socialist de retribuire a muncii după cantitate și calitate, numeroase gospodării colective au împărțit membrilor pe bază de zile-muncă, însemnate ve­nituri în natură și în bani. Se constată însă, că în unele gos­podării colective mai există consilii de conducere, care nu se preocupă îndeajuns de organizarea și întă­rirea brigăzilor permanente de pro­ducție. De exemplu, la gospodăriile colective din comunele Slăvuța, ra­ionul Amaradia și Celaru, raionul Caracal, organizarea brigăzilor s-a făcut în mod formal, figurînd numai pe hîrtie. Același lucru se întîmplă și la gospodăria colectivă din comuna Orodel, raionul Pleni­­ța. Deși membri acestor gospodării au fost împărțiți pe brigăzi cărora le-au fost repartizate terenuri și inventar, totuși aceștia continuă să lucreze de-a valma ceea ce duce la lipsa de răspundere personală în folosirea pămîntului și a mijloace­lor de producție ale gospodăriei co­lective. Sînt gospodării colective în care nu s-a lichidat complet fluc­tuația membrilor dintr-o brigadă într-alta și nu se aplică just siste­mul de organizare a muncii pe e­­chipe în cadrul brigăzii. In toate gospodăriile colective trebuie să se țină seama de nevoile reale ale brigăzilor. Nerespectarea normelor de lucru, sau aplicarea normelor scăzute, nu permite folosirea com­pletă a resurselor de muncă ale gospodăriilor colective și duce la întîrzierea executării lucrărilor a­­gricole și irosirea prea multor zile­­muncă. Organizarea muncii în fermele și brigăzile pentru creșterea ani­malelor se face defectuos, practi­­cîndu-se sistemul retribuirii muncii după numărul de animale date în grija membrilor, s­au după durata timpului muncii, iar nu după pro­ducția obținută. In vederea unei cît mai juste or­ganizări a brigăzilor permanente de producție în gospodăria colecti­vă și retribuirea muncii colectiviș­tilor, organele de partid și de stat au ca sarcină de răspundere de a da o atenție deosebită problemelor de organizare a muncii în aceste unități socialiste. Organele de partid raionale, sfaturile populare și organele lor agricole au datoria de a se ocupa în permanență de pre­gătirea brigadierilor. Inginerii și tehnicienii agronomi de la Direcția agricolă regională, agronomii șefi și agronomii de sector de la S.M.T. au datoria să învețe pe brigadieri cum să aplice normele individuale de lucru și metodele agrotehnice înaintate, cum să controleze calita­tea lucrărilor și să țină o justă evidență a muncii. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colec­tive, au sarcina să controleze acti­vitatea brigăzilor și brigadierilor întărind necontenit autoritatea a­­cestora. Organizațiile de bază din gos­podăriile colective au de asemenea sarcina să ducă o temeinică muncă politică și educativă în rîndul mem­brilor gospodăriilor colective, care să sprijine organizarea brigăzilor permanente de producție — verigă de bază în organizarea muncii în gospodăriile colective. IULIE 1955 4 pagini, 20 bani ANUL XI NR. 3248 VINERI 22 ÎN f­N­T — Din activitatea sfaturilor populare, (pag. 2-a). — Tinerii Intîmpină Festivalul. (pag. 2-a). —­ Slabă activitate culturală.­ (pag. 2-a). —• Tineretul studios din R.P.R. privește cu încredere viitorul. (pag. 2-a). E­R­I­O­R­U­L Z­I­A — Preocuparea față de reali­zarea unui regim sever de econo­mii. (pag. 3-a). —­­ Pe teme de partid. Din ac­tivitatea organizațiilor de partid din raionul Cujmir în campania de secerat, dezmiriștit și treieriș. (pag. 3-a). ULUI. — Articole de larg consum peste­ plan prin folosirea deșeurilor. (pag. 3- a). — i Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru pu­­­teri. Ședințele din 2Q iulie. (pag. 4- a). — 11 ani de existență a Polo­­­niei populare. (pag. 4-a). Toate forțele pentru grăbirea strîngerii recoltei! Secera de zor Imediat ce grîul a dat în pîrga, membrii întovărășirii agricole „16 Februarie” din comuna Severinești, raionul Tr. Severin, au pornit la seceriș. In momentul de față secerișul este pe terminate. Numeroși întovărășiți ca Gheor­­ghe Safta, Ioana Blendea și alții, au obținut cele mai bune rezultate. Urmînd exemplul întovărășiți­­lor, numeroși țărani muncitori cu gospodării individuale execută la timp seceratul grîului, situîndu-se în frunte Dumitru Ionică, Gheor­­ghe Ianăș și alții. GH. BORONTEA coresp. La chemarea partidului de a strînge recolta la timp și fără pierderi, deputații sfatului popular în frunte cu comuniștii din comu­na Negoi, raionul Băilești, încă din cursul săptămâni trecute au înce­put treieratul păioaselor. Pentru ca această muncă să se desfășoa­re în cele mai bune condiții și la timpul stabilit, țăranii muncitori, ajutați de către deputații din co­mună, s-au organizat în grupe de într-ajutorare de cîte 10—12 fami­lii. In munca de treierat s-au evi­dențiat deputatele Olga Cioroianu, și Elisabeta Stanciu, care au fost primele la treierat și predarea co­telor către stat. Exemplul lor a fost urmat și­ de restul cetățenilor din sat. Țăranii muncitori Aurel Ciovică și Constantin Ciovică, as­­cultînd de sfaturile fenicienilor a­­gronomi și aplicînd regulile agro­tehnice, au obținut peste 1.800 kg. grîu la hectar producție, cu care se mîndresc. , NICHITA CHELU coresp. Fruntași la treierat și predarea cotelor Recoltatul grîului Mobilizîndu-și toate forțele pen­tru terminarea la timp a recolta­tului păioaselor, membrii gospo­dăriei agricole colective „Vasile Roaită” din satul Petrești, comuna Bărbătești, raionul Gilort, organi­zați în echipe și brigăzi, au sece­rat într-un termen scurt grîul de pe cele 61 ha. Un bun exemplu l-a dat colectivistul Nicolae Po­­pescu, care a îndemnat și pe cei­lalți tovarăși de muncă să folo­sească coasa, pentru ca grîul să nu fie pierdut. GH. DIACONECI coresp. Cînd lipsește preocuparea Sfatul popular din comuna Do­­brosloveni, raionul Caracal nu se preocupă de buna funcționare batozei de treier din comună. Zile­­­le trecute, batoza a fost scoasă pe arie pentru începerea treieratului. Intrînd în funcțiune, peste o zi a­­ceastă batoză și-a întrerupt activi­tatea. Cauza este aceea că, tova­rășul președinte al sfatului și-a a­­dus aminte că batoza nu are au­torizație de funcționare. Se pune întrebarea : De ce to­varășul președinte nu și-a adus a­­minte din timp, pentru procura­rea acestui document ? C. COSTEA coresp. Muncesc cu însuflețire Antrenați în întrecerea patrio­tică, țăranii muncitori din comuna Obîrșia Veche, raionul Corabia, în numai 13 zile au secerat întrea­ga suprafață de 1.652 ha, cu pă­­ioase. Primii care au terminat se­ceratul, sînt comuniștii Cristache Roșioru, Marin Barbu, Alexandru Vasile, Bejan Alexandru și mulți alții. Imediat după terminarea se­cerișului, țăranii muncitori, la în­demnul agitatorilor și tehnicieni­lor agronomi, au început dezmiriș­­titul. Numai în două zile au fost dezmiriștite peste 200 ha. care au fost însămînțate cu porumb fura­jer. In comuna Obîrșia Veche tre­ieratul este în toi. Țăranii munci­tori care s-au organizat în cete și grupe de într-ajutorare, muncesc cu elan pentru terminarea grabni­că a treieratului. GEORGESCU GHEORGHIȚA coresp. Au terminat recoltatul și treieratul Harnicii colectiviști ai gospodă­riei agricole colective „Steagul ro­șu” din comuna Plenița, au termi­nat în seara zilei de 18 iulie re­coltatul și treieratul, a 10 ha. orz și 52 ha. grîu, avînd o producție medie de peste 1.900 kg. la hec­tar. Imediat după recoltarea și treie­rișul păioaselor, colectiviștii au trecut la predarea cotelor către stat, achitînd în același timp muncile S.M.T. Acum, ei continuă și executarea dezmiriștitului, suprafa­ță de pe care s-a recoltat păioa­­sele. I. NEAMU coresp. Treieratul e în tot Țăranii muncitori din comuna Desa, raionul Calafat au terminat seceratul încă din ziua de 11 iu­lie a. c. In aceeași zi, ei au înce­put și treieratul păioaselor. In prima zi au treierat țăranii munci­tori Florea Babalîc, care de pe su­prafața de 0,50 ha., cultivată cu secară a obținut 802 kg. Imediat după ce a treierat el a predat sta­tului cota cuvenită de 99 kg. E­xemplul lui a fost urmat de tov. Popa I. Oprea, Ion A. Cojocaru și alții. Producții mari la hectar a obținut și țăranul muncitor Oprea I. Găină, care de pe suprafața de 0,31 ha. a obținut cantitatea de 582 kg. grîu ceea ce înseamnă 1.870 kg. grîu Ia ha. CAPOS D. VICTOR coresp. în cinstea Festivalului Tinerii de pe șantierul nr. 604, din cadrul trustului „6 Construc­ții” — unitate fruntașe pe primul semestru al anului, se întrec în muncă pentru a obține noi succese în cinstea Festivalului. In fruntea întrecerii sînt brigăzile conduse de tinerii Mihai Tolci, care au dat în ultima vreme cîte două norme și jumătate peste plan, Nicolae Ma­­lanca, care a realizat o depășire de 79 la sută și Constantin Dră­­gulea, care prin aplicarea metode­lor avansate la executarea tencu­ielilor a reușit să obțină cei mai înalți indici de productivitate. Co­lectivele al tînărului brigăzilor și în special Constantin Drăgulea au fost sprijinite în mod efectiv de maistrul Ilie Enescu. ION OPREA coresp. Feroviarii au răspuns chemării Membrii colectivului de muncă de la depoul de locomotive din o­­rașul Craiova, au răspuns cu mul­tă dragoste și bucurie chemării „Să dăm patriei cît mai multe acumu­lări socialiste peste plan” lansată de colectivele unor întreprinderi din regiunea Stalin. Convinși fiind de faptul că în acest fel ei vor reuși să contribuie în mod direct la întărirea bazei economice și ca­pacității de apărare a țării noastre. Ceferiștii de la depoul din orașul Craiova, s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să dea patriei acu­mulări socialiste peste plan, în va­loare de 1 203.000 lei. Pînă la data de 23 August a.c., feroviarii de la depoul din orașul Craiova vor da acumulări socialiste peste plan în valoare de circa 200.000 lei. In scopul înfăptuirii angajamen­telor luate, ei și-au propus să obțină o serie de indicativi în producție cum ar fi : reducerea consumului specific de combustibil față de nor­ma tehnică cu 3 la sută, reducerea timpului de imobilizare a locomoti­velor în reparații cu 5 la sută, re­ducerea defectărilor de locomotivă în parcurs față de realizările se­mestrului­­ cu 4 la sută, depășirea normei de parcurs între două repa­rații generale cu 4 la sută, redu­cerea prețului de cost cu 1 la sută, etc. GH. MANDA coresp. Munți uriași, străjuiesc depăr­tările. Colinele lor se lasă leneșe sprijinindu-și bătrînețea de veacuri pe dealurile joase de ploi, care se pierd pe nesimțite în lunca întinsă. Și aci, peste rîpe adin ei, zeci de tineri, brigadieri, luptă zi de zi cu natura pentru a întinde țării drum nou de fier. Greu a fost începutul. Dealurile ridicau stavile în calea drumului de fier, iar apele care coborau nă­valnic și zgomotos din culmile munților împăduriți, izbeau nă­­praznic în primele stavile făcute de brigadieri. Dar toate acestea au fost la început... Acum, screpete masive sapă fără milă dealuri pe unde arareori căl­case picior de om, dragline uriașe sfredelesc cerul cu înălțimea bra­țelor metalice, descărcînd munți de pămînt peste care trec zgomo­toasele buldozere, nivelîndu-i. E­­roii au muncit tinerii membri ai brigăzii întîia, care au montat pe noua linie primele panouri de cale ferată trasind drumul de fier. E­­roic a muncit utemistul Stroe Pe­tre, comandantul acestei brigăzi de ispravă, care zilnic obține aproape o normă peste plan. Echipa lui, de pildă, echipa întîia, e cea mai destoinică din șantier, Cucu Cons­tantin, Mara Ion, Deák Gyula ca și tinerii Ciobanu­ Constantin, Va­­­sile Andreescu și Răduțoiu Gh., și-au înscris numele la loc de cinste pe panoul fruntașilor. Tînărul Stroe Petre, la fel ca mulți alți tineri brigadieri, de abia a împlinit 19 ani, dar e priceput ca un vîrstnic. A venit pe șan­tierul Cerna—Jiu ca să împărtă­șească și altora din experiența lui, experiență cîștigată pe șantierele tineretului de la Buftea și Hune­doara unde, la fel ca și aici, ate­­miștii au dăruit patriei noi cons­trucții ridicate prin munca lor. E greu, e tare greu să deosebești un fruntaș în această încleștată luptă pe care o duce tineretul cu văile prăpăstioase, cu dealurile acope­rite de păduri bătrîne, cu rîul Bîlta care aleargă și acum în plină vară ca un torent... gul Dar și aci, ca de altfel pe între­șantier Cerna—Jiu, mașinile zecile de mașini, ajută omul, îi fac munca mai ușoară, mai spor­nică, mai plină de avînt. ...18 ani, deabia a împlinit tî­nărul Nicolae Pistol, unul din cei mai destoinici muncitori de aici. El lu­crează pe un screper „Kirov”, ma­siv ce mușcă lacom cu gura-i de oțel pămînt și piatră din dealu­rile care stau în calea viitorului drum de fier. Iar văile se umplu cu încărcătura transportată de Ni­colae Pistol cu screperul său. Mîi­­ne, pe aci și dealurile și valea Bîltei vor fi transformate de ti­neri viguroși într-o întinsă cîmpie. Mîine pe aci vor trece trenuri ce vor aminti despre minunata și e­­roica luptă a tinerilor brigadieri care au nivelat dealuri și văi­ schimbînd relieful locurilor. Cîntecul mocăniței Acum, pe unde pînă mai ieri ur­cau doar turmele de oi cu mocanii ce-și doineau dorul în armonioase melodii cîntate din fluier, se avîntă și drumul de fier. Și pe aceste locuri arar umblate au venit bri­gadierii să dureze cale ferată fo­restieră. Acum pe aceste melea­guri prind a spinteca văzduhul­ cîntece noi cîntate din alte fluiere, de oțel, fluiere care vestesc suc­cesele destoinicilor brigadieri. Micile locomotive, pufăie ne­răbdătoare din pistoane, scot aburi de foc pe nările lor metalice și fluieră ascuțit bucuria începutului de drum. Și la sectorul doi și la sectorul patru, primele două lo­comotive au început să transporte vagoane de paiast pentru terasa­­mente. In curînd aci linia ferată va fi pe deplin consolidată. Mai departe brigăzile trei și cinci ale sectorului patru și brigăzile unu și doi din sectorul doi, mun­cesc cu avînt sporit la montarea panourilor. Mocănițele — micile locom­otiv­e de transport — întretaie acum satul a­ergind sprințare prin mijlocul lanurilor de porumb și holdelor de grîu. Ele își înfrățesc fluieratul cu doinele cîntate din cavale de mocani, cu zbenguitul vesel al copiilor care umplu văzdu­hul de veselia tinerească, cu cîn­­tecele țăranilor întorși de la cîmp. Mare, neînchipuit de mare și puternic e omul! O draglină uriașă de 65 tone e mânuită cu price­pere de maiștrii Niță Roșianu și Anton Nicolae și de tinerii Ion Soare și Vișan Constantin. Ei sapă și transportă zilnic 640 metri cubi de pămînt, croind drum căii ferate prin cele mai prăpăstioase locuri. Mici și firave par pințile falnice — pe lîngă brațul metalic al dra­glinei care, neobosită, se înalță și roiește și se coboară asemeni unui părinte grijuliu care-și apără — pințile — copiii. Acest măreț șantier al tineretu­lui, exprimă forța vieții, forța tine­reții descătușată în anii regimului democrat-popular. Dealurile se­mețe ale Gorjului s-au plecat su­puse, prăbușindu-și famnicia în fața mașinilor mînuite cu istețime de brigadieri. Sușița rîu sprințar, care aleargă neastîmpărată la vale, s-a supus în fața voinței tinerilor bri­­­gadieri. Ea și-a înecat mînia spu­s moașă a valurilor între malurile înguste, încrenelate, făcute de oa­­­meni în fața cărora nu rezistă nici un obstacol. Apoi, neputincioa­­­să, și-a continuat, susțirînd, dru­­mul la vale... Am poposit și la brigada cincea.1 Se lucra tocmai la balastăzi de cale, sub îndrumarea maistrului Simionescu Dumitru și a șefului de brigadă Micu Ștefan. Un mă­­­nunchi de tineri din prima echipă își îndeplinise norma. Și, ca de obicei, Feticu Ion, Ciobanu Cons­­­tantin și Nichifor Ion fuseseră în frunte, aducînd un prețios aport la acel 135 la sută indicat de graf­­icul lucrărilor. Pretutindeni la Jiu, la Șușița, la Jaleș, sau la Tismana, tineretul înalță imn de slavă muncii. Li­­­niile drepte ale noii căi ferate fo­­­restiere se avîntă îndrăznețe peste podurile care răsar văzînd cu ochii,­ pe sub poalele munților umbroși: * Minunați oameni sînt brigadierii! Tinerețea lor, setea lor de viață se vede pretutindeni pe graficele de producție. Normele rămân în urmă neputincioase, obstacolele se prăbușesc în calea lor, iar săgețile graficelor urcă, neobosite­ Și lupta acestor tineri, cu natura care le «p îrrivintrî veste la fiecare ani “ ‘Ti----i'—» continuă în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare clipă, în timp ce linia ferată forestieră se întinde neîncetat de la Jiu, peste Șușița,­ peste Bîlta, peste Bistrița și Jaleș,1 pînă la îndepărtata Tismana... (3I­. FOMETEȘCIî La Jiu clocotește tinerețea 9 9

Next