Inainte, iulie 1956 (Anul 13, nr. 3543-3567)

1956-07-22 / nr. 3560

Pentru destinderea continuă a încordării internaționale Anul trecut, în ziua de 23 iulie, la ora 19.30, s-a încheiat istorica confe­rință a șefilor guvernelor celor patru mari puteri: URSS, SUA, Anglia și Franța. Conferința la care, după 10 ani, șefii celor patru mari puteri s-au întrunit din nou, a intrat în istorie ca un act de mare importanță, însăși convocarea acestei conferințe și rezultatele sale, chiar dacă nu au fost complete, dove­desc că înțelegerea și colaborarea con­stituie singura cale justă și reală care duce la slăbirea încordării în relațiile internaționale, la apropierea între state. Conferința șefilor celor patru guverne a arătat că perspectivele unei păci trainice, bazate pe coexistența pașnică, sînt mai luminoase. Factorul hotărîtor în realizarea suc­ceselor obținute pe calea destinderii continue a încordării internaționale l-a constituit lagărul păcii, democra­ției și socialismului, în frunte cu Uni­unea Sovietică a cărei politică externă are la temelie învățătura leninistă cu privire la coexistența pașnică între țări cu sisteme sociale diferite. Schimbarea raportului de forțe pe arena internațională în favoarea so­cialismului, lupta hotărîtă a maselor populare pentru apărarea păcii, poli­tica consecventă de pace a URSS și a celorlalte țări din „zona păcii“, au dus la convocarea Conferinței de la Geneva a șefilor guvernelor celor pa­­­­tru puteri, care a însemnat un impor­­­­tant pas înainte spre destinderea in­ternațională și dezvoltarea colaborării între popoare. Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru mari puteri a dezbătut probleme internaționale de cea mai mare importanță, care fră­­mîntă omenirea — problema securită­ții europene și Germania, problema dezarmării, problema dezvoltării con­tactelor între est și vest. Este adevărat că aceste probleme nu și-au găsit încă rezolvarea, cu toate eforturile depuse de Uniunea Sovietică și celelalte țări iubitoare de pace în această direcție. Insă, nu este mai puțin adevărat că în urma Conferin­ței de la Geneva s-a creat un climat internațional mai favorabil și că acea­sta a risipit norii întunecați ai răz­boiului. In anul care a trecut de la înche­ierea Conferinței de la Geneva a șe­filor celor patru guverne, „spiritul Genevei“ a cîștigat tot mai mult teren. Metoda tratativelor și a contac­telor personale între oamenii de stat cu răspundere din diferite țări, s-a do­vedit cea mai eficace pentru menține­rea păcii. Este suficient să arătăm că în perioada care s-a scurs de atunci oamenii de stat din diferite țări au folosit tot mai mult metoda contacte­lor personale. In acest sens, printre altele, trebuie să menționăm tratati­vele rodnice duse de N. A. Bulganin, primul ministru al URSS și N. S. Hrușciov, membru în Prezidiul Sovie­tului Suprem al URSS, cu șefii de stat din India, Birmania, Afganistan și, mai recent, din Anglia. De ase­menea, conducătorii guvernului sovie­tic au primit în vizită la Moscova o delegație guvernamentală franceză, în frunte cu primul ministru Guy Mollet, o delegație guvernamentală iugosla­vă, în frunte cu președintele Iosip Broz­ Tito, delegații guvernamentale din Norvegia, Cambodgia, Yemen și alte țări. Tratativele care au avut loc cu acest prilej au dovedit din nou că dacă există înțelegere și bunăvoință se poate ajunge la rezultate rodnice. In timpul care s-a scurs de la Con­ferința șefilor celor patru guverne Uniunea Sovietică a fost mereu în fruntea luptei pentru consolidarea pă­cii și securității internaționale. Propu­nerile reale și practice ale guvernului sovietic în cele mai arzătoare pro­bleme externe litigioase dovedesc limpede acest lucru. Recentele iniția­tive ale guvernului sovietic în pro­blema dezarmării, pentru încetarea cursei înarmărilor și interzicerea ar­melor nucleare, au fost primite cu căldură de toate popoarele iubitoare de pace. URSS, demobilizînd aproape 2.000.000 de oameni din efectivul for­țelor sale armate, a arătat că traduce vorbele în fapte. Acum popoarele cer ca puterile occidentale, SUA, Anglia și Franța să urmeze exemplul Uniunii Sovietice și al celorlalte țări de demo­crație populară, și să-și reducă la rîndul lor forțele armate. De aseme­nea, popoarele sprijină Declarația So­vietului Suprem al URSS cu privire la dezarmare și interzicerea armelor atomice și cu hidrogen. întreaga omenire iubitoare de pace, care a avut prilejul să constate încă odată puternica voință de înțelegere și colaborare a Uniunii Sovietice, sunt convinse că, în ce o privește, ea va depune toate eforturile pentru a sluji și de aici înainte, cu aceeași perseve­rență și cu toată abnegația, cauza no­bilă a păcii. Poporul român iubitor de pace a sa­lutat și sprijinit din toată inima „spi­ritul Genevei“. Politica țării noastre este o politică de pace care se ba­zează pe principiile coexistenței paș­nice și urmărește relații de prietenie și bună vecinătate cu toate țările și toate popoarele. Vastul program făurit de partid și guvern în vederea dez­voltării economiei naționale și realiză­rii, într-un timp scurt, a unei serioase ridicări a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc, redu­cerea forțelor armate ale RPR cu 60.000 de oameni și alte acțiuni, sunt noi și convingătoare dovezi ale preo­cupărilor pașnice ale statului nostru democrat-popular. Politica internă și externă a țării noastre corespunde intereselor funda­mentale ale poporului. Ea este o poli­tică profund populară, scumpă oame­nilor muncii, care o sprijină cu trup și suflet, deoarece este o politică activă de menținere și consolidare a păcii, o politică de colaborare interna­țională și de dezvoltare a legă­turilor comerciale și culturale cu toate țările. Această politică izvorăște din convingerea că pe drumul trata­tivelor și al acordurilor bazate pe do­rința sinceră de pace se poate ajunge la reglementarea tuturor problemelor litigioase. Conștient că prin munca lui de zi cu zi contribuie la creșterea propriei sale bunăstări, la construirea unei vieți fe­ricite, poporul nostru muncitor strîns unit în jurul Partidului Muncitoresc Român și guvernului țării, alături de marea Uniune Sovietică și de toate popoarele iubitoare de pace, este ho­­tărît să-și dea întreaga contribuție pentru dezvoltarea continuă a „spiri­tului Genevei“, a prieteniei între po­poare, pentru victoria păcii în lumea întreagă. PATRIEI. TOT MAI MULT CĂRBUNE In întimpinarea „Zilei minerului", membrii colectivului de muncă de la mina „la zi“ Rovinari se întrec pentru a realiza o producție sporită de lignit, pentru a-și depăși angajamentele luate. Irn clișeu , excavatoristul Orășanu Gheorghe, în plină activitate. El își depășește zilnic sarcinile de plan excavînd în plus 3.000—4.000 m. c. steril. 4 pagini, 20 bani ANUL XII NR. 3560 DUMINICĂ 22 IULIE 1956 ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — însemnări Pe șantierul tineretu­lui „Livezi" (pag. 2-a). — Colectiviștii, din Maglavit treieră de zor (pag. 3-a). — Marea sărbătoare a poporului­­frate polonez (pag. 3-a). » — Intensă activitate în comuna Malul Mare (pag. 3-a). — Noi întovărășiri agricole (pag. 3-a). — Lucrările Congresului Partidului Comunist Francez (pag. 4-a). — In întâmpinarea Congresului Par­tidului Comunist Chinez (pag. 4-a). — Isteria războinică (pag. 4-a). din S.U.A. — Raportul tovarășului E. Ochab îi Plenara C.C. al Partidului Muncito­resc Unit Polonez (pag. 4-a). — O escadră a flotei maritime mili­tare sovietice a sosit în vizită la Ro­tterdam (pag. 4-a). — Mari inundații în India 4-a). (Pag- Nici un spic neadunat, nici un bob pierdut! Circumscripție electorală fruntașa Circumscripția elec­torală nr. 21 din comu­na Vîrtop, raionul Ple­­nița, sub îndrumarea organizației de bază, s-a clasat circumscrip­ție fruntașă pe raion la recoltarea păioase­­lor. Primii care au ter­minat recoltatul sînt: deputatul Ilie Mutulea­­nu, agitatorii Dumi­­trescu, Constantin, Con­stantin Roșoiu și alții. Exemplul lor a fost ur­mat și de alți țărani muncitori din comună și în special de cei din circumscripțiile electo­rale nr. 8, 12 și 18. Datorită acestui fapt comuna Vîrtop se nu­mără printre comunele fruntașe pe raion în campania de recoltare. Concomitent cu re­coltatul păioaselor — în special în această circumscripție­­ — se duce lupta pentru transformarea socialis­tă a agriculturii. Din cele 17 familii, cît nu­mără circumscripția, 12 sînt înscrise în în­tovărășire, cu mult de jumătate mai din suprafața de teren pe care o posedă, iar o familie s-a înscris în gospodăria colectivă. Tovarășii Ilie Mutu­­leanu și Mend­el Iu­lian și-au luat anga­jamentul că vor munci intens pentru ca în scurt timp cele 4 fami­lii rămase în sectorului socialist afara să intre în întovărășire. In circumscripția e­­lectorală nr. 21 zilele acestea s-a început e­­xecutarea arăturilor de vară. Țăranii tor­ din această munci­cir­cumscripție, în cu deputatul lor frunte luat angajamentul și­ au să fie și în­ această ac­țiune fruntași pe raion. I. BEZERGHEANU coresp. Rodnică activitate în raionul Corabia Sub îndrumarea permanentă a organizațiilor de partid, oamenii muncii din agricultură își inten­sifică eforturile pentru a termina recoltatul culturilor păioase și a executa treieratul acestora. La porumb, bumbac și celelalte culturi in raionul Corabia, a treia prașilă s-a aplicat pe suprafața de 27.051 hectare. In fruntea a­­cestor acțiuni se situează gospodă­riile agricole colective, care anul acesta au fost efectiv sprijinite de sfatul popular raional prin ingi­nerii și tehnicienii de la­­ secția agricolă. Astfel, culturile în sec­torul socialist sînt mult mai fru­moase decît în sectorul individual. VIRGIL GAB­AR coresp. v. ROD BOGAT La gospodăria a­­gricolă de stat Se­­garcea recoltarea griului se face cu o combină .,Super­ Class" 500, impor­tată din R.D. Ger­mană. In clișeu , com­bina ,,Super Class" 500, acționată de un tractor IAR, exe­cută seceratul, tre­ieratul griului și balotajul paielor pe tarlaua secției l-a. Tractoristul­­ Ris­­tea, mecanicul com­biner Nicolae Ga­­vrilă și ajutorul său Ion Opriță recol­tează și treieră zil­nic cite 5—6 ha. PRIMELE CETE LA ARIE La una din ariile la care treieră țăranii muncitori din comuna Moțăței, Satul Nou, am ajuns aproape de seară. In ciuda picăturilor de ploaie care înce­puseră să cadă din ce în ce mai des și puternic, ac­­tivitatea la aria de treier n-a încetat nici un moment. Era doar ultima ceată care trebuia să termine de treierat în ziua respectivă. > Tînărul Talpeș Gheorg­he, delegat de batoză, în­cepu să descrie munca desfășurată în cele cîteva zile, care au trecut de la începerea treieratului la aria de care el răspunde. — După ce am instalat garnitura și-am amena­jat aria cu tot ce este necesar — începu să spună delegatul de batoză — am mers și­ am stat de vorbă cu oamenii pentru a se organiza în cete, mobili­­zîndu-i să care griul la arie. Astfel, prima ceată care a cărat griul la arie și a început treieratul a fost compusă din mai mulți țărani muncitori printre care Ștefan Dorobanțu, Alexandru Nica, Gheorghe C. Plotogea, Gh. D. Crăciunoiu, etc. In prima zi, ca la orice început, s-au treierat la 10.000 kg. grîu. Țăranul muncitor Nica Alexandru, de pe 0.50 ha. a obținut o producție de 849 kg., ceea ce revine 1680 kg. la hectar, iar Gheorghe D. Crăciunoiu, de pe­ 0,25 ha. a obținut 338 kg. grîu. A doua zi la tre­ierat a venit altă ceată compusă din Ion T. Udrea Constantin Stoenică, Florea Băileșteanu, Ion Dincă și mulți alții. In ciuda faptului că în după-amiazai zilei a plouat puternic, totuși în orele bune de lucru s-au obținut rezultate mulțumitoare. Aproape toți din ceată au reușit să termine de treierat, bineînțe­l­­es predîndu-și cota către stat. De exemplu țăranul muncitor Constantin Stoenică a predat cotă 147 kg., Florea Băileșteanu, a predat drept cotă 209 kg.., iar Ion Dincă a predat cota cuvenită de 219 kg. grîu. Altfel, zilnic la aria de treier din Satul Nou, co­muna Moțăței, sosesc noi cete care se rînduiesc să treiere cît mai de grabă. Victor m. Cînd vor termina treierișul și dezmiriștitul ? Din constatările făcute pe teren, reiese că în raionul Caracal, re­coltatul păioaselor este pe termi­nate. Cele 15 gospodării colec­tive și 86 de întovărășiri agricole se numără printre primele care au executat recoltatul păioaselor în epoca optimă, adică atunci cînd spicele au dat în pîrgă. Dacă recoltatul este pe sfîrșite nu tot același lucru se poate spu­ne despre executarea dezmiriștitu­­lui și treierișului. Pînă zilele tre­cute, planul dezmiriștitului era îndeplinit în procent de 34,2 la su­tă, iar cel al treierișului de-abia în proporție de 4,7 la sută. Inginerul șef al secției agricole, Gheorghe Stratan, susține că în întregul raion, treierișul a înce­put să se desfășoare cu intensi­tate. Intre afirmațiile ing. Gh. Stratan și realitatea de pe teren există însă o mare deosebire. Este adevărat că în întregul raion au fost scoase pe aici un număr de 144 garnituri de treier. Aceste garnituri însă nu funcționează nici cu un sfert din capacitatea lor de producție. De aceea nu în­­tîmplător, în cele aproape 8 zile de cînd a început treierișul în ra­ion nu s-au treierat cereale păioa­­se decît de pe aproape 2.300 hec­tare, în vreme ce viteza zilnică pe raion la treieriș este — potrivit afirmațiilor inginerului Gh. Stra­tan — de 1.440 hectare. Rezultă deci că de cînd s-a început treie­rișul și pînă în prezent, viteza zilnică în raionul Caracal a fost de 280 hectare. Dacă și de acum înainte se va menține același ritm la treieriș, înseamnă că în întreg raionul, treierișul se va termina in 170 de zile, adică în jurul datei de 20 ianuarie 1957. După părerea tov. I. Străinu, secretar al comitetului de partid raional, cea mai avansată la tre­ieriș este comuna Redea care se află la aproximativ 10 km. depăr­tare de orașul Caracal. In ziua de 20 iulie a. c. în comuna Redea nu funcționa nici măcar o batoză. La aria nr. 1 spre exemplu, în ziua de 20 iulie nu exista decît un sin­gur om lîngă batoză. Principala cauză a decalajului între seceriș, pe de o parte și dez­­miriștit și treieriș pe de altă par­te, constă în munca superficială, cancelarist-birocratică a conducă­torilor raionului. Tov. Gh. Drăcea șeful secției agricolă a sfatului popular raional nu este de loc în­grijorat că din cele 37.000 hectare planificate pentru a fi dezmiriș­­aite și arate, s-au dezmiriștit abia 8.364 hectare și s-au arat doar 4.310 hectare. Față de cele relatate mai sus, comitetul de partid raional și sfa­tul popular raional, au datoria să ia cele mai eficiente măsuri astfel ca într-un viitor apropiat raionul Caracal să devină fruntaș la tre­ierat și dezmiriștit. F. AUREL Spic cu spic se face snopul Pionierii și școlarii de la școa­la elementară de 4 ani din comu­na Urdari, raionul Filiași, în frunte cu tînăra învățătoare Vio­rica Plută, au primit cu bucurie chemarea lansată de comitetul raional U.T.M. pentru a sprijini G.A.S. și G.A.C., la strînge­­rea recoltei la timp și fără pier­deri. Cu învățătoarea în frunte, tinerii și școlarii din această pro­co­mună, începînd cu ziua de 17 iu­lie a. c. au pornit spre tarlalele gospodăriei agricole de stat cu i­­nimile pline de bucurie că pot a­­duce și­ ei o contribuție de seamă în campania de recoltat. In cîteva zile, pionierii și șco­larii din această comună au reu­șit să strîngă numeroși snopi de spice de pe o suprafață de 12 hec­tare. In această acțiune s-au e­­vidențiat în mod deosebit Calotă Marin, Culmeș Ion, Culmeș Vio­rica, Stamate David și alții. CONSTANTIN ȘTEFAN coresp. M­uncesc în comuna Giurgița, organizația de bază și comitetul executiv al sfatului popular comunal se preo­cupă îndeaproape de buna desfă­șurare a muncilor de vară. Tre­ierișul este în toi. Cele 7 batoze au treierat în două zile grîul de pe suprafața de 140 de hectare. Pe măsură ce termină de treie­rat, țăranii muncitori din comuna Giurgița, predau cotele datorate statului. Primii care au predat grîul la baza de recepție au fost comuniștii : Grigore Florea care a predat 440 kg. grîu, Olteanu d­in plin Dumitru și Popescu Gheorghe care au predat cîte 265 kg. grîu, și Mi­­hăilescu Tudor care a predat can­titatea de 552 kg. grîu. Paralel cu treierișul, în cele raionului Segarcea, se comu­exe­cută dezmiriștitul și însămînțatul porumbului furajer. Pînă la data de 17 iulie în raionul Segarcea a fost dezmiriștită suprafața de 3.500 hectare și au fost însă­­mînțate cu porumb furajer 1.500 hectare.­ ­ SPINU NICOLAE coresp. La o arie de treier în comuna Urzicuța Din evidența sfatului popular raional Băilești, am desprins că aria nr. 2 din comuna Urzicuța, spre deosebire de celelalte, din raion, are cea mai bogată activitate. Intr-adevăr, ceea ce am găsit pe teren corespun­dea întru totul cu cifrele din evidența statistică-s-a bucurat faptul că la această arie, spre deose­bire de altele pe care le-am vizitat, munca era or­ganizată intr-un fel deosebit. Am constatat că suc­cesul muncii consta în organizarea treierișului pe­cete. La tovarășul Tolu Gică, delegat de batorcă, zilnic se prezenta cîte un responsabil de ceată care-i înmîna lista cetei respectivă. Apoi, delegatul de batoză programa ceata pentru ziua respectivă și afișa lista la un panou confecționat în acest scop. In "elul acesta, țăranii muncitori­ cunoșteau data cînd trebuie să se prezinte la treier, pînă atunci, ,putîn­­du-se pregăti în vederea treierișului, și executa alte lucrări agricole. Pînă acum cîteva zile, la aria nr. 2 din Urzicuța au fost program­ate pentru tre­ieriș cetele conduse de Ion D. Radu, Gh. T. Pană, Stanciu I. Ignat, și altele. Cea mai bună producție de grîu din ceata lui Ion D. Radu a obținut-o țăranul muncitor Florea M. Nincă care de pe 1,50 ha. a obținut o producție de 1548 kg. fiind scutit de cota către stat. Țăranii mun­citori care obținuseră cele mai bune rezultate la treieriș erau popularizați în articolele de la gazeta de arte, arătându-se metodele lor de muncă. La locuri vizibile, de jur-împrejurul ariei se găseau lozinci care îndemnau țăranii muncitori să intre cu hotărîre în gospodăria colectivă și întovărășirile agricole, să-și achite cotele către stat. Un panou înfățișa a­­vantajele de care se bucură țăranii muncitori ce intră în întovărășirea agricolă.­­ Sub îndrumarea organizației de bază și a instruc­torului teritorial, tehnicianul agronom, a amenajat la arie o expoziție cu produse din lanurile celor mai harnici țărani muncitori. Consiliul de conducere al cooperativei s-a preocupat ca la arte să se ame­najeze un chioșc la care se găsesc diferite dulciuri, răcoritoare, conserve, pîine, țigări, etc. La groapa de fumat agitatorii citesc diferite articole din ziare, „Carnetul agitatorului”, broșuri, inchegînd discuții cu țăranii muncitori asupra diferitelor probleme ce-i preocupă pe aceștia... Pentru ca activitatea la aria de treier să se desfă­șoare din plin chiar și noaptea, s-au luat măsuri de electrificare a ariei. Ca urmare a acestui fapt, batoza care era programată să treiere zilnic 15.000 kg. grîu, a izbutit să bată cu aproape­­ 15 la sută mai mult. . . Țăranii muncitori care treieraseră, plimbau grîul dintr-o mînă în alta, privind cu bucurie și mîndrie roadele muncii lor din acest an care le-a fost răs­plătită, hotărîți ca în anul viitor să muncească și mai bine pentru ca rodul muncii lor să fie și mai bogat, MIHAI VASILE

Next