Inainte, octombrie 1958 (Anul 15, nr. 4237-4263)

1958-10-14 / nr. 4248

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOV j ANUL XIV NR. 4249 MIERCURI 15 OCTOMBRIE 1958 4 pag. 20 bani Muncă organizată-rezultate frumoase a 55.448 lei economii de la începutul anului și pînă la 25 septembrie a. c. • Peste 2.500 lei economii pe primele 4 zile ale lunii octombrie Cu mult timp în urmă, colectivul de conducere al uzinelor ,,Electropu­­tere” din Craiova, era preocupat de găsirea unei metode cu ajutorul căreia să se înlăture risipa de materiale ce se făcea in cadrul sectoarelor și sec­țiilor de producție. In urma unui stu­diu amănunțit, s-a ajuns la conclu­zia că trebuie creat un atelier central pe întreprindere, care să se ocupe cu debitarea tablei de oțel de diverse pro­file pentru toate secțiile și sectoarele de producție. Eficacitatea acestei măsuri s-a do­vedit încă din primele zile de la pa­rierea ei în practică. Folosind din plin materialul ce le-a fost dat pentru con­fecționarea pieselor necesare diverse­lor produse și căutînd să elimine pe cit posibil deșeurile, muncitorii trasa­tori și sudori, sub conducerea maistru­lui Dumitru Buzdugeanu, au reușit să obțină economii a căror valoare a fost egală aproximativ cu valoarea sala­riilor muncitorilor din atelier. In fie­care lună, succesele obținute de mun­citorii de aci au fost tot mai edifica­toare. Astfel, de la crearea atelieru­lui și pina la 25 septembrie, au fost obținute economii de material a cărui valoare se ridică la 53.448 lei. Acest harnic colectiv s-a angajat ca in cinstea zilei de 7 Noiembrie să ob­țină — în luna octombrie — econo­mii în valoare de peste 8000 lei și să termine planul de debitare ce-i revine pe luna octombrie cu 5 zile înainte de termen. Succesele obținute în cele 0 luni de cînd a fost creat atelierul, cît și faptul că numai în primele 4 zile ale lunii oc­tombrie au fost realizate economii in valoare de peste 2500 lei, ne îndreptă­țesc să afirmăm că angajamentul luat, va fi, nu numai îndeplinit, dar și de­pășit. Printre cei mai buni muncitori de aci se află trasatorul Constantin Cio­­noiu și sudorul Stelian Prigngel. Comunistul Nicolae Dumitru­, mecanic la Depoul C.F.R din Craiova face o ultimă verificare la locomotivă înainte de plecare la drum. In cinstea zilei de 7 Noiembrie el și-a luat angajamentul că va transporta cît mai multe trenuri cu supratonaj și va economisi combustibil convențional in­tr-un procent de 24 la sută. importante economii ele materiile Ziua de 7 Noiembrie este întîmpi­­nată cu noi succese în întrecerea socia­listă de către meșteșugarii cooperatori de la cooperativa „Metalurgica” din Craiova. Folosind din plin timpul de lucru, ei au reușit să depășească planul de producție ce le-a revenit pa luna septembrie. Secția bobinaj, condusă de maistrul Ion Miulescu a depășit planul cu 9,27 la sută, iar secția mecanică de precizie a depășit planul de pro­ducție tot pe luna septembrie cu 27,51 la sută. Și alte secții, printre care auto și­­ împletituri de sînnă au obținut re­zultate bune. Economiile de materiale constituie una din preocupările principale ale mește­șugarilor cooperatori din cadrul acestei unități. La secția bobinaj de exemplu, de la începutul anului și până în pre­zent a fost realizată o economie de 21.000 lei, prin recondiționarea sîrmei de cupru. Angajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie au început să prindă viață. Printre angajamentele îndepli­nite se numără deschiderea unei secții de nichelaj și a unei secții de turnătorie. D. BURLACU coresp. Cu planul depășit • Producția globală reali­zată cu 105*14 la sută Economii de combustibil în valoare de 80.100 lei 1,55 la sută depășite la pro­ducția marfă Sub îndrumarea organizației de par­tid și printr-o mai bună organizare a întrecerii socialiste, muncitorii, teh­nicienii și inginerii de la Depoul C.F.R. Tr. Severin au reușit ca în cinstea zi­lei de 7 Noiembrie să îndeplinească și să depășească planul de producție pe luna septembrie a.c. Astfel, pe această perioadă planul la producția globală a fost îndeplinit în proporție de 105,14 la sută, iar la producția marfă s-a realizat o d­epășire a planului de 1,35 la sută. Paralel cu depășirea planului de producție, s-au realizat și însemnate economii de combustibil care se ridică la suma de 89.100 lei. In fruntea luptei pentru obținerea acestor însemnate succese se află co­muniștii Ion Croitoru, Petre Drăgoi, Gheorghe Stana, mecanici, precum și Ion Mură fochist și Virgil Ciolan, lăcătuș. însuflețit de aceste realizări, colec­tivul de muncă din depou este hotărit­­ să se dezvolte în timpul ce ne mai desparte pînă la 7 Noiembrie. Un harnic cazangiu­ ­. Despre cazangiul Ionel Hristescu, unul dintre fruntașii in întrecerea socialistă de la Depoul C.F.R Cra­iova, auzisem mai de mult că e un bun muncitor, care împărtășește ti­nerilor din ceea ce a dobîndit în cei aproape 37 de ani de cînd practică meseria de cazangiu. Ionel Hristescu, a venit in Depoul C.F.R în anul 1922, unde a cunoscut mizeria și asuprirea pe care le in­durau muncitorii ceferiști, viața grea de ucenicie. Ca oricare tinăr ucenic din timpul burgheziei, el nu a putut învăța meseria, ci a „furat-o”! In anul 1945 a intrat în rîndul membrilor de partid, devenind cu timpul unul dintre cei mai buni ca­zangii în atelierul de reparații de locomotive al idepoului, pentru care fapt în anul 1949 a fost decorat pen­tru merite deosebite în producție cu Medalia Muncii. In urma consfătuirii pe țară cu ceferiștii, el a luptat pentru a se situa din nou printre fruntașii în producție și a reușit. In prezent își depășește zilnic sarcinile de plan cu peste 20 la sută, fiind unul dintre cei mai buni cazangii din Depoul Craiova. Mulți sunt cazangiii tineri care îi mulțumesc lui Ionel Hristescu pentru ajutorul pe care li l-a dat spre a deveni și ei buni meseriași. Printre aceștia se­ află Petre Dinuț — care îi este recunoscător și pentru faptul că l-a ajutat să devină membru de partid — și Traian Cicoară, care, ca rezultat al ajutorului primit și-a mărit categoria de salarizare cu o clasă. Comunistul Ionel Hristescu nu este numai un bun cazangiu; el se situează și printre cei mai buni inovatori ai depoului. Inovații concepute de el ca de pildă: confecționarea unui dis­pozitiv pentru găurirea capacelor de spălare la locomotive, confecționarea unei freze speciale pentru frezarea scaunelor la țevile de admisie ale locomotivelor, modificarea aparatelor de probat elemente la locomotive și multe altele, au contribuit în per­manență la ușurarea efortului fizic al ceferiștilor, la mărirea produc­tivității muncii lor. El este și un bun agitator și mo­bilizator al muncitorilor, la îndepli­nirea și depășirea sarcinilor de plan. Din ei exemplu personal, Ionel Hris­­tor­cu contribuie la activizarea tuturor muncitorilor în lupta pentru repara­rea locomotivelor la timp și în cele mai bune condiții respectind întoc­mai timpul de imobilizare a locomo­tivelor la reparații. In prezent, comunistul Ionel Hris­tescu luptă pentru ca în cinstea zi­lei de 7 Noiembrie, să termine îm­preună cu echipa din care face parte repararea a două locomotive R.R.D (reparație cu ridicarea loco­motivelor de pe osii), cu 10 zile înainte de termen. Ionel Hristescu este unul din co­muniștii ce sunt exemple demne de urmat pentru toți muncitorii din De­poul C.F.R, ații pe linie de produc­ție, cit și in ce privește acțiunile ce se întreprind în cadrul unității. M. COANDA 1 In 33 gospodării agricole de stat din regiunea noastră însâmb­­ările de toamnă au luat sfîrșit Ca rezultat al unei munci susținute, în seara zilei de 13 octombrie a.c., în toate gospodăriile de stat din re­giunea noastră au luat sfîrșit lucrările de pregătire a solului în vederea în­ă­­mînțărilor de toamnă. In majoritatea gospodăriilor de stat, harnicii mecani­zatori organizînd munca în două schim­buri și folosind la maximum întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, au reușit să depășească zilnic viteza medie la lucrările de pregătire a solului. In cele 37 gospodării de stat, solul în vederea însămînțărilor­­ de toamnă a fost pregătit pe o suprafață de 37.938 ha. Avînd bine puse la punct utilajele agricole, precum și întreaga cantitate de sămînță condiționată, muncitorii și tehnicienii gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră au intensi­ficat tot mai mult ritmul însămînțări­lor de toamnă. Pînă în seara aceleiași zile, intr-un număr de 33 gospodării agricole de stat însămînțările de toam­nă au luat sfîrșit. In aceste gospodării au fost însămînțate cu grîu, orz și se­cară 36.475 ha. Numai cu grîu, gos­podăriile de stat au însămînțat în toamna acestui an peste 29.000 ha. Urmînd exemplul unităților fruntașe in care insămînțările au luat sfîrșit și în cadrul celorlalte patru gospodării agricole de stat: Segarcea, Gîrla Mare, Rogova și Moțăței — s-a intensificat în mod simțitor ritmul însămînțărilor de toamnă. In următoarele 2—3 zile însămînțările de toamnă vor lua sfîr­șit și în aceste gospodării. O dată terminate însăra înțările de toamnă, muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din gospodăriile agricole de stat le revine sarcina de mare răspun­dere de a asigura recolta anului viitor. In acest scop, încă de pe acum trebuie intensificate arăturile actinei de toamnă și îngrășarea cu gunoi de grajd a cu­ mai mari suprafețe. In aceeași măsură trebuie să se preocupe de revizuirea și repararea tractoarelor, pentru a asi­gura o viteză de lucru cît mai sporită. Este necesar să fie folosită pe mai departe fiecare clipă bună de lucru, în așa fel incit toate suprafețele des­tinate însămînțărilor de primăvară să fie arate de cu toamnă, cu excepția nisipurilor și terenurilor în pantă, la­r­gul colec­tiv de muncă al fabricii de zahăr și uleiuri vegetale „Livezi” — Po­dari, depune o muncă însuflețită pentru a spori necontenit pro­ducția. In clișeu, mais­trul de fabricație Leopold Kulpka, urmărind desfă­șurarea procesu­lui de producție la banda trans­portoare a tă­­iețeilor de sfeclă de zahăr. Vești din cooperația de consum pr­in întîmpinarea zilei de 7 No­iembrie și a celui de al treilea congres al cooperației de consum, consiliul de conducere al cooperativei Bucinișu din raionul Caracal, și lucrătorii din uni­­tățile cooperativei au desfășurat o in­tensă activitate. Ca urmare, roadele n-au întîrziat să se arate. Astfel, pla­nul de desfacere al cooperativei a fost realizat pe luna septembrie în procent de 112 la sută. A fost încasată o mare parte din fondul social, iar toți țăranii muncitori care au împlinit vîrsta de 16 ani, au fost atrași ca membri ai cooperativei. Activitatea consiliului de conducere a fost îndreptată și spre reducerea chel­tuielilor de circulație și lichidarea de­bitorilor. In frunte cu membrii consi­liului de conducere, lucrătorii coopera­tivei și-au intensificat munca pentru îndeplinirea sarcinilor de contractări și achiziții. B3 Pentru aprovizionarea cooperative­lor de consum cu unele mărfuri alimen­tare, URCC Băilești a luat din timp măsuri în acest sens. O parte din aceste mărfuri au și fost aduse în depozitele URCC, însemnate cantități de ulei co­mestibil, vor fi repartizate pentru des­facerea tuturor cooperativelor de con­sum din raion. RR Unitățile cooperației de consum din raionul Baia de Aramă au desfă­șurat o bogată activitate pentru achi­ziționarea fructelor și în special a nu­cilor, mai ales avînd în vedere faptul că în toamna aceasta recolta de nuci a fost foarte bogată. Până la data de 3 octombrie fuseseră achiziționate peste 80.000 kg. nuci, iar prin întreprinde­rea Fruct-export se achiziționaseră peste 50.000 kg. Cea mai mare cantitate a fost achiziționată din comunele: Călu­­găreni, Izverna, Baia de Aramă și Po­­cruia. Cooperativa din comuna Călu­­găreni de exemplu, a achiziționat 22.000 kg. nuci. Mașinistul Cristea Troceanu de la fabrica de confecții „I. C. Frimu” din Craiova se numără printre fruntașii în producție. In cinstea zilei de 7 Noiembrie el și-a luat angajamentul că va depăși sarcina de plan cu 33 la sută. Iată-l în clișeul de țară la locul de muncă. Colectiviștii din Gighera în frunte la însamînțări Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Grigore Preoteasa“ din comuna Gighera, raionul Gura Jiului, nu au precupețit nici un efort pentru execu­tarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. Avînd permanentul sprijin al mecanizatorilor de la S.M.T. Bechet, colectiviștii au reușit să pregătească la timp solul pe cele 250 hectare plani­ficate a fi însămînțate cu păioase de toamnă. Muncind cu același elan și la efectu­area însămînțărilor, colectiviștii au terminat însămînțatul celor 250 hec­tare cu grîu, orz și secară. Paralel cu muncile de însămînțări, membrii acestei gospodării agricole colective au zorit și recoltatul celor 33 hectare cu sfeclă de zahăr, precum și al celor 50 hectare cultivate cu orez. In prezent, colectiviștii din Gighera treieră de zor orezul la cele 3 garni­turi de treier ce le-au fost repartizate. Producțiile sunt destul de îmbucură­toare. De pe fiecare hectar cultivat cu sfeclă de zahăr — în ciuda timpului secetos ce s-a menținut tot anul — co­lectiviștii au recoltat o producție medie de 6000 kg. De asemenea, la cultura orezului producțiile medii la hectar s-au ridicat la 2800 kg. GH. NEACȘU coresp. in­ raionul Tg. Jiu însămînțărite sunt pe sfârșit. Urmînd pilda comuniștilor, membrii unităților socialist-cooperatiste și țăra­nii muncitori cu gospodării individuale din comunele și satele raionului Tg. Jiu au intensificat tot mai mult ritmul lucrărilor agricole de­ toamnă. In în­treg raionul, lucrările solului în vede­rea însămînțărilor se apropie de sfîr­­șit. Paralel cu acestea s-a intensificat și ritmul însămînțărilor de toamnă, reușindu-se ca pînă în prezent să se însămînțeze cu grîu, orz și secară 90 la sută din întreaga suprafață planifi­cată a fi însămînțată în toamna aces­tui an. In comunele Lelești, Dobrița, Mătă­­sari, Telești, Pinoasa, Dănești și altele, însămînțările de toamnă au luat sfîrșit cu multe zile în urmă. In prezent, nu­meroase unități socialist-cooperatiste, precum și comune se apropie de sfîr­­șit cu însămînțările de toamnă. In întreg raionul, ca rezultat al in­tensificării ritmului lucrărilor agricole, însămînțările vor lua sfîrșit în urmă­toarele 2—3 zile. MARIN TIȘTEA coresp. son­dele aplicării agrol­ftiiicii înaintate Colectiviștii din Afumați au obținut următoarele producții la hectar :­­ @ 1947 kg. grîu # 2000 kg. semințe floarea soarelui › 35.000 kg. sfeclă de zahăr Sporirea producției de cereale — ca mijlocul cel mai important în în­tărirea și dezvoltarea economică a gos­podăriei colective,­­ constituie pre­ocuparea centrală a colectiviștilor din Afumați. Ca și în anii trecuți, anul a­­cesta, membrii gospodăriei colective „30 Decembrie” din comuna Afumați, raio­nul Băilești, în ciuda condițiilor ne­favorabile au realizat producții ce în­trec de două și chiar de trei ori [producțiile realizate de țăranii muncitori întovărășiți care nu și-au muncit pămîntul în comun. La cultura griului, de pildă, colectiviș­tii au obținut o producție de 1947 kg. la ha., realizînd o depășire a produc­ției obținută în anul 1957 — un an normal — de 47 kg. la ha. La­­ cul­tura florii-soarelui din soiul Vitimkr,­ producția realizată de colectiviști a fost de 2000 kg. semințe la hectar. O mare atenție au acordat colectiviștii culturii porumbului. Nimeni de prin părțile locului nu ar fi crezut ca mem­brii gospodăriei colective din Afumați să realizeze producții așa de mari. Tarlalele gospodăriei din marginea sa­tului au produs peste 4000 kg. porumb știuleți la hectar. De asemenea, de pe alte tarlale gospodăria a realizat o producție de două ori mai mare ca a țăranilor întovărășiți care muncesc in­dividual. Mergînd pe linia extinderii supra­fețelor cu plante tehnice, colectiviștii din Afumați au mărit vicăodată față de anul precedent suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr. Acordîndu-se culturi­lor îngrijirile prescrise de regulile agro­tehnice, fiecare hectar cu sfeclă de zahăr a dat o producție medie de 35.000 kg., adică cu o diferență mică de producție față de cea obținută în anul 1957 — an cu condiții prielnice pentru această cultură. Felul cum au reușit colectiviștii din Afumați să realizeze asemenea pro­ducții ce se apropie de ale unui an normal, nu este greu de aflat. Iată de pildă, în toamna anului trecut colec­tiviștii au hotărît să însămînțeze grîu din soiul Taionat A 15. Cultura griului a fost amplasată în cele mai fertile sale, bine lucrate și îngrășate cu gunoi de grajd. In primăvară, imediat după ce timpul a permis ieșirea în cîmp, colectiviștii au efectuat o grăpare a întregii suprafețe cultivată cu gria, iar către sfîrșitul lunii martie au în­ceput plivitul de buruieni, executînd această operație ori de cite ori a fost nevoie. Recoltatul l-au executat la pîr­­gă, așa că nu i-a dat posibilitate să se scuture nici un bob. Cultura porumbului a impus coleci­tiviștilor să muncească mai cu sîrg.1 In condițiile anului acesta, ei au avut mult de luptat cu seceta și se impunea ca, ori de cite ori pămîntul prindea crustă să se aplice o prașilă pentru a menține în sol apa necesară creșterii și dezvoltării plantelor. Această lucrare a fost repetată de 4 și chiar 5 ori. Toate aceste succese obținute de co­lectiviști pe linia sporirii producției vegetale, sunt un rezultat al justei îmbinări a intereselor obștești cu cele individuale ale colectiviștilor. Fiecare colectivist a fost pe deplin convins că, luptînd pentru obținerea unei pro­ducții sporite, luptă pentru îmbună­tățirea propriului său nivel de trai. Cointeresarea materială a colectiviștilor a dat rezultatele așteptate. La repar­tizarea avansului de 40 la sută, fiecărui colectivist i-au revenit pentru ziua­­muncă cite 3.500 kg. grîu și 9 lei,­ plus alte produse ca brinză, lină, etc. Numeroși colectiviști fruntași care au efectuat multe zile-muncă, cum ar fi Constantin Ganea, Marin Nuță, Cons­tantin Florescu, Alexandru Ceaușu și alții au dus acasă bucate cum nici­odată cînd erau cu gospodării indivi­duale nu au avut în hambarele lor. Ridicarea continuă a nivelului de trai al colectiviștilor o dovedește și faptul că, an de an sporește numărul fami­­­liilor care intră în gospodăria colectivă. Dacă în anul 1953, cînd a fost în­ființată, gospodăria colectivă din A­­fumați nu număra decit 22 familii,­ acum numărul familiilor a ajuns la 62,­ care muncesc laolaltă o suprafață de 208 ha. Mulți dintre țăranii muncitori întovărășiți din comună și-au manifes­tat dorința de a se înscrie in colectivă. Printre aceștia se numără: Florin Ga­nea, Florea Han, Marin Neagoe, Ion Marinică, Constantin Marinică și alțiii .Continuare in naa 3-al

Next