Inainte, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4777-4802)

1960-07-22 / nr. 4794

Pafînt I La G.A.S. Breasta, recoltatul fructelor este in plină desfășurare. Sectorul pomicol din cadrul G.A.S. Breasta a produs anul acesta în­semnate cantități de fructe, care urmează a fi desfăcute­­ pe piață. In clișeu, muncitoarele Constan­ța Sașa, Zoia Olaru, Elena Săl­­ceanu și Constanța Carauleanu la recoltatul caiselor CÂRTI NOU APĂRUTE 11*11« II •II»» I*!! • II •­­!• II «>sl4b literat­ura politica I Kplonițki P. P.­ Marxism-leninis­• inu­l despre religie: 92 pag. — 1,70 l ·ei. Ed m­ilitara a M.F.A. 3 LITERATURA ȘTIINȚIFICA 3 MEDICINA • Al. Petrescu, Aurora Lureanu:­­ Alarmat de inutriție și dietoterapie ; pentru școlile tehnice de asistente­­ medicale. 236 pag. — 11,80 lei (car­­i­tonat). Ed. medicală. ISTORIE C. Daicoviciu și cuțit. Din isto­ria Transilvaniei. 232 pag.+7 hărți în afara textului. 24,10 lei (perga­ s­inoid). Ed. Acad. R.P.R. I DREPT l Paul Cosmovici. Contribuții la stu­­­­diul culpei civile cu specială pri­­­­vire asupra culpei în contractele­­ economice. 212 pag. — 4,75 lei. Ed. • științifică.. 1..................................... O interesantă expoziție Casa raională de cultură din orașul Corabia a deschis de curând o expoziție cu reproduceri după lucrurile marelui nostru pictor Nicolae Grigorescu. Tablourile sunt expuse intr-un salon amenajat în centrul orașului, bucurin­­du-se de multă apreciere din partea vizitatorilor. Numai în cîteva zile, ex­poziția a fost vizitată de aproape 600 de persoane. Rezultate bune au dat vizitele în co­lectiv, cu care prilej tor. profesor Gheorghe Vasilescu a vorbit vizitato­rilor despre viața și opera lui Ni­­colae Grigorescu. TI­CU CH­EPTROȘU coresp, concursuri „Drumeții veseli” pe dife­rite teme privind frumusețile și bogaț­­iile patriei. ION PANA coresp. După un deceniu Zilele trecute, în localul școlii medii nr. 4 din Craiova s-au întîlnit absol­ventele fostei școli pedagogice de fete din Craiova, seria anului 1949—1950. La revedere au participat cadrele di­dactice împreună cu diriginta seriei, prof. Leontina Tatomir, precum și mul­te din absolventele școlii de acum un deceniu. Fostele absolvente, în majoritate în­vățătoare în regiunea Craiova, au po­vestit cu entuziasm despre munca și realizările lor. Șefa promoției, Lena Achimescu — Vasilescu, directoarea șco­lii din Pielești, raionul Craiova, vorbind în numele colegelor ei de școală și-a luat angajamentul să lupte cu înflăcă­rare pentru a-și aduce contribuția la traducerea in viață a mărețelor sar­cini reieșite din documentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. AL. ANGHEL coresp. Prin muncă voluntară Tinerii de la schela petrolieră Ți­­cleni, au trecut la amenajarea u­­nui teren de volei. Ei au fost aju­tați îndeaproape de inginerul Valen­tin Gavriliță, din această schelă. Pentru realizarea unei baze sportive moderne, tinerii vor efectua aproxi­mativ 2.000 ore de muncă voluntară. Când terenul va fi gata, voleibaliștii din Țicleni vor invita la un meci amical pe tovarășii lor din schela Bîlteni. 7. PODARIȚA coresp. Din activitatea pionierilor și elevilor Organizarea vacanței pionierilor și elevilor din satul Șimian, raionul Tr Severin, a constituit o preocupare de seamă pentru cadrele didactice. In ca­drul școlii, pionierii și elevii au ob­ținut succese frumoase. Pe lotul școlar ei fac diferite experiențe, urmăresc dezvoltarea plantelor, fapt ce le dă posibilitatea sa-și consolideze cunoștin­țele primite în cursul anului de învă­­țămînt. De asemenea, in acțiunea patrio­tică de colectare a fierului vechi au fost antrenați toți elevii școlii. Din rio­dul lor s-au evidențiat Marioara Bor­neo, Ștefan Sirbulescu, Mia Panduru și alții. Țăranii muncitori au­ apreciat mult și programele artistice prezentate de elevi pe scena căminului cultural. De curind, în cadrul școlii s-au organizat Brigada artistică în carnetul de notițe deschis pe masă, găsesc însemnat: „Repetiție cu brigada, orele 18 la Panificație”. Fiind trecut de ora notată, grăbesc pasul. Ajuns la destinație, întreb unde este brigada. Cineva îmi spune: „Sus". Mi-am dat seama că era vorba de stația de radioficare. Megafoanele din fabrică transmiteau un program .­in­tern”. Sînt condus prin fabrică într-o în­căpere mică. Aici, fete și băieți cîn­­tînd în fața microfonului îmi fac semn să intru în liniște. ... Așa am cunoscut brigada artis­tică de agitație a întreprinderii de mo­rar­it și panificație a orașului Craiova. O dată cu terminarea programului, cîțiva tineri mă invită să văd noul program. •­­Intrebînd ce program s-a transmis prin stație, ai­u că muncitorii fabricii și-au exprimat dorința să asculte bri­gada la stația de amplificare a fa­bricii. Și iată că brigada a răspuns. — Am transmis și o piesă de teatru !— se laudă un membru al brigăzii. — Dar inițiativa a cui a fost?­­— A tovarășului Marin Bîscă. — Ba nu, a tovarășei Bibi Grigore. Desigur, diferite păreri, dar eu cred că au contribuit cu toții și din toată inima: Constantin Băloi, Florian Mîrșu, Silvia Iliescu, Nina Florica. T­ot așa am aflat că tinerii de aci sunt dornici să formeze și o echipă de dansuri. De altfel, comitetul sindi­cal le-a promis costume și amenaja­rea scenei clubului. Considerăm că entuziasmul acestor tineri ar trebui să fie sprijinit mai mult de conducerea întreprinderii și îndeosebi de organizația U.T.M. sînt convins că la o viitoare repe­tiție voi putea afla că dorințele lor au fost satisfăcute și rezultatele activității artistice s-au ridicat la nivelul posibi­lităților. M. LOCUSTEANU coresp, I­N rA T JV T 0 In ajutorul sfaturilor populare încasarea contribuției voluntare' sarcină actuală In ultimii ani, pe întregul cuprins al regiunii noastre, ca de altfel și in celelalte regiuni din țară s-au ridicat numeroase construcții social-culturale, s-au efectuat numeroase lucrări de folos obștesc. Toate acestea au fost înfăptuite prin contribuția voluntară a țăranilor muncitori, acțiune care stimulează ini­țiativa gospodărească a oamenilor și au fost posibile datorită răspunderii cu care au muncit sfaturile populare pen­tru încasarea sumelor stabilite de ce­tățeni in adunările populare în scopul procurării materialelor necesare și e­­fectuării construcțiilor. Numai de la începutul anului pină la 1 iulie a.c., în regiunea noastră au fost date în folosință 27 clădiri de școli de 4 și 7 ani, 5 săli de clasă, un internat școală, două grădinițe de copii, 11 cămine culturale. De ase­menea, s-au mai efectuat 4 extinderi de electrificări, s-au construit 3 fintini, 19 poduri și podețe, s-au realizat nu­meroase alte lucrări obștești. Chiar și numai aceste exemple sunt de natură să dovedească câte lucruri bune se pot realiza prin contribuția voluntară bă­nească a locuitorilor satelor, atunci când din partea sfaturilor populare e­­xistă preocuparea corespunzătoare față de încasarea sumelor. In acest an, datorită măsurilor or­­­ganizatorice luate la nivel regional, sfa­turile populare raionale și comunale, sub îndrumarea organelor locale de partid și-au îmbunătățit activitatea pri­vind încasarea debitelor contribuției voluntare. Deputații sfaturilor populare au fost antrenați mai bine decât în alți ani la desfășurarea unei susținute ac­tivități în circumscripțiile electorale, pentru a determina pe cetățeni să-și achite la timp sumele stabilite in adu­­­nările populare. Se poate arăta ca un fapt pozitiv, că din debitul anului 1960 în sumă de 18,4 milioane lei (în care sunt incluse și restanțele anilor prece­denți) s-au încasat pină mai zilele tre­cute 11,3 milioane lei, ceea ce repre­zintă un procent de 61,4 la sută. Fruntaș pe regiune în încasarea con­tribuției voluntare pe anul în curs este raionul Vînju Mare, unde procentul încasărilor față de sumele stabilite este de 95 la sută. Din cele 25 comune ale raionului, contribuția voluntară a fost încasată în întregime în 13 co­mune, celelalte mai avînd sume mici de încasat. Comitetul executiv al sfatului popu­lar comunal Bălăcița, de pildă, para­lel cu îndeplinirea celorlalte sarcini pe linia conducerii economiei locale, n-a neglijat nici problema încasării con­tribuției voluntare. Fiecare deputat al sfatului popular a fost îndrumat să muncească în circumscripția sa pentru ca fiecare familie să-și achite contri­buția voluntară, iar între circumscrip­ții s-au organizat întreceri pe linia rea­lizării planului contribuției voluntare. Ca efect, acesta a fost îndeplinit 1011 la sută, debitul pe anii­ 1960 în sum­ă de 41.627 lei, la care se adaugă res­tanțele de 30.960 lei, totalizând 72.587 lei fiind încasat în întregime. Asemenea rezultate bune s-au obținut și în alte comune ale raionului. Prin contribuția­­ voluntară, în acest raion s-au dat în folosință 3 localuri de cămine culturale și 3 școli, iar în cins­tea zilei de 23 August se vor mai termina încă 5 cămine culturale, o școala și 5 săli de clasă. La lucrările efectuate pină acum, sfaturile popu­lare din raionul Vînju Mare au an­trenat la muncă patriotică peste 2000 cetățeni, care efectuind peste 2600 zile­­muncă au economisit 53.590 lei. Rezult­a­te bune s-au înregistrat și în raionul Plenița, unde procentul înca­sărilor este de 80 la sută, în raionul Tg. Jiu unde procentul încasărilor este de 78 la sută, precum și în raioanele Novaci, Filiași și altele. Lucrurile stau cu totul altfel în raionul Segarcea, unde din debitul con­tribuției voluntare pe anul 1960 s-a încasat abia 25 la sută. De ce se întîm­­plă aceasta, este lesne de înțeles. Sfa­turile populare în frunte cu cel raio­nal, au tratat problema contribuției voluntare ca o sarcină de mică impor­tanță. O ilustrare a acestei afirmații este situația din comuna Goicea, unde de la începutul anului și până la 30 iunie a.c., s-au încasat abia 455 lei din debitul de 24.916 lei. Mai rău stau lucrurile în comunele Foișor și Țu­­glui, unde din debitele stabilite pe anul în curs nu s-a încasat nimic. Cu un ase­menea ritm de încasare a contribuției voluntare, e greu de știut când se vor efectua lucrările stabilite în adunările populare. Situația nu este satisfăcătoare nici în raionul Băilești, unde debitul pe a­­nul în curs a fost încasat în procent de 34 la sută. Preocuparea față de această sarcină rezultă evident chiar și din exemplul orașului Băilești, unde din debitul de 401.018 lei s-a încasat doar sum­a de 54.852 lei, ceea ce re­prezintă un procent de 13 la sută. La fel, în comuna Plosca din debitul de 44.000 lei s-au încasat abia 15.000 lei, în această comună tărăgănîndu-se de mai bine de doi ani începerea construc­ției căminului cultural. Printre raioanele codate la încasarea contribuției­ voluntare se numără și Corabia, Atrteradia, Gura Jiului, unde realizările sînt cu mult sub posibili­tățile reale. Față de această situație, se pune problema intensificării activității sfa­turilor populare din localitățile unde realizările nu sînt satisfăcătoare, pentru îndreptarea situației încasărilor. Fără ce r­er­asta sîi f­ dlojenească lucrările din Campania agricolă de sară, comitetele executive trebuie să ia măsuri concrete pentru a desfășura, cu ajutorul depu­taților și al comitetelor de cetățeni, o activitate susținută pentru încasarea de­bitelor contribuției voluntare. Seara, când oamenii se întorc de la muncă, e bine ca deputații să organi­zeze scurte convorbiri pt. grupe de case și, paralel cu problemele actuale ale muncilor agricole, să discute cu oa­menii despre necesitate­a schițării debi­telor contribuției voluntare, populari­zând pe cei fruntași în această acțiune. Este bine ca această problemă să fie reflectată și de gazetele de stradă ale sfaturilor populare, unde să se afișeze Săptămînal rezultatele încasării contri­buției voluntare. Organizațiile de partid au datoria de a ajuta și îndruma activitatea sfa­r­turilor populare și în această acțiune. Dacă în perioada actuală se va realiza încasarea în întregime a sumelor sta­bilite în adunările populare și se vor procura materialele necesare,­ după inci cheierea campaniei agricole de vară se va pu­tea trece la efectuarea construc­­țiilor, așa incit terminarea anului să coincidă și cu îndeplinirea planului de construcții social-culturale prin con­tribuția voluntară. CORNEL CONSTANTIN­ESCU IN FOCUL BRIGĂZII ARTISTICE: „PROCESUL MILIMETRILOR“ Arătam intr-un articol apărut ieri în coloanele ziarului nostru, că „pro­cesul milimetrilor“ de la uzina ,,7 No­iembrie" va face obiectul unui alt ar­ticol care va încerca să prezinte li­bretul brigăzii artistice de agitație în Lumina necesităților ce le ridică un text de brigadă. Materialul de față își propune această sarcină. Textul brigăzii lucrat cu forțele pro­prii de către un colectiv de creație de soi „7 Noiembrie” dovedește înțelege­rea faptului că, atît milimetrul cit și minutul sunt economii de material și de timp, care la prima vedere sunt ne­glijabile, dar in procesul producției sunt mari. Să vedem cum decurge ,,procesul“ celor de la „7 Noiembrie", iată că In fața „instanței judecătorești" apare „milimetrul". După ce trece, intr-un scurt monolog istoria apariției lui,,,mi­limetrul" încheie, De-ai să torni o piesă care, Necesit-apoi prelucrare, Nepăsător lași un adaus Vreo 2—3 milimetri-n plus. De-ar ști însă turnătorul Și tot ca dinsul controlorul Că 2—3 milimetri-n plus Prlotul de cost ii sau­ă-n sus, Prin plusul de la prelucrare Ar spune... milimetru-i marel La strung, la bormașini sau freză La forjă sau la raboteză, Un milimetru fust privit Și bine economisit, Poate economii să facă de mii de lei ca­ să ne placă. Pentru ca procesul să decurgă in bune condiții, în fața­ rampei apare mi­­nutul. Să-i ascultăm: Un minut, un minut Spuneți voi că nu e mult, Dar să știți Că greșiți Fiindcă mă nesocotiți. Un minut De-ai pierdut Și ca tine alții zeci Se adună ore-ntregi In care nimic n-ai făcut. Un minut e prețios De e lucrat cu folos. Un minut, să iți explic Pe care tu il vezi mic Dacă atent l-ai munci Nepierzindu-l zi de zi Multe mii, zeci de mii Tu­ni economisi. După această prezentare succintă a celor doi „acuzatori" începe ,,proce­sul" propriu zis. MILIMETRUL: Eu reclam brigada de turnători condusă de tovarășul Ghiță Oprea care a rebutat piese in procent de 14 la sută, multe din piesele lor au ajuns la prelucrare cu adausuri prea mari, din care cauză se irosește mult material. MINUTUL: Și se pierd minute pre­țioase cu prelucrarea in plus a adau­sului. MILIMETRUL: Mai chem in jude­cată pe strungarul Acr­vopol Gheor­ghe, care singur a dat 14 la suta re­buturi. MINUTUL: Asta nu are predilecție pentru o anumită piesă... rebutează pi­­nioane, bride.. MILIMETRUL: Cel puțin la bride a rebutat un lot întreg. Gindiți-vă tova­rășe judecător, cu­ material a stricat... MINUTUL: Eu mai reclam două mie­­zuitoare care mă subapreciază și mă pierd degeaba prin uzină. Una se plimbă tot timpul iar cealaltă își aranjează înier­eu coafura. Pe urmă, cind își dau seama că au intirziat, dau asalt la miezuri și le fac... proaste. JUDECĂTORUL: Cred că nu poate face obiectul acestui proces pierderea de minute in felul acesta. Nu văd le­gătura cu „procesul milimetrului". IMINUTUL: Ba legătură este. Că a­­mindouă, adică Vulpoi Aristița și Fio­­rescu Margareta, lucrând miezurile gre­șit, mai subțiri, nu cu mult... MILIMETRUL: Cu mine... MINUTUL: Exact, cu el, cu un mi­limetru, piesele au ieșit cu un plus de fontă, care a necesitat plus de prelu­crare și a dus la pierdere de material. La rampă este chemat prețul de cost, care este prezentat într-o formă intere­santă: Cine nu mă știe oare? Mulți vor ca să nu fiu mare, Și-ar vrea să mă vadă mic, Mic cu­ un pitic, Am și eu oamenii mei Ce cu rebuturi mă hrănesc. Dar nu vi-i povestesc... TOȚI. Ba să-i zici, ba să-i zici Să se-audă­ aici. PREȚUL: Iacă zic, nu mai tac. Să vă fiu pe plac. Acr­iopol e strungar Stă la strung fără habar Și nu-i pasă niciodat. Că rebut a dat. Mi-a adus întins pe bride Un tot rebutat de blide Lo* pe care l-am... mincat. Hait... de gol l-am dat. Interesant este că „procesul" nu este schematic, fiindcă nu se limitează la a­­ceste personaje, har să le zicem abstracte ci implică­m­ desfășurarea lui oameni cu­noscuți din uzină, fapte pozitive, creînd un contrast, din care cei prezenți pot trage multe învățăminte. Chemind la rampă muncitori și ingineri. ..proce­sul“ scoate in evidență și lucruri bune din viața uzinei. Iată un exemplu: MI­LIMBI­RU­L: Propun martori pe tov. ing. Petreanu, Virjan Ion și Io­viți Dumitru. JUDECĂTORUL: Dar ce-au făcut ci? MILIMETRUL: Prin felul cum au lucrat și aplicat tehnologia de turnare a discurilor au­ făcut ca mărimea fie­cărei piese să scadă cu 2 mm. JUDECĂTORUL: Și pentru doi mm, vrei să-mi a­ud­ aici martori? MILIMETRUL: Sigur cd da. Doi mm, înseamnă 200 gr. fontă și la cantitatea turnată s-au economisit 8 tone. MINUTUL: Și, turnindu-se astfel a scăzut și timpul de prelucrare, reali­­zindu-se economii de minute care, tra­duse in bani sunt egale cu 25.000 lei. După aducerea martorilor ,,instanța" se retrage pentru deliberare. E punctul culminant al programului și el se re­marcă prin ușurința cu care autorii au știut să-l prindă.­ Programul brigăzii, care este mai mult o scenetă de teatru, se încheie cu cupletul milimetrului și al minutului. Din cuplet reiese că mun­citorii, tehnicienii și inginerii trebuie să pornească serios pe­ drumul econo­miilor de materiale și de timp, pentru că astfel pot fi traduse în fapte sarci­nile ce decurg din planul economic ce-i revine uzinei „7 Noiembrie": După părerea noastră, programul bri­găzii este un lucru bun. Așteptăm ca și celelalte brigăzi să pășească cu în­credere și hotărire pe drumul deschis de cei de la ,,7 Noiembrie". I. DOBRESCU A­NUNȚ Cooperativa Cilieni anunță pierderea ștampilei de format rotund, cu i­­nițialele: R.P.R. Coope­rativa de consum Cilieni comuna Cilieni, raionul Corabia, regiunea Craiova Se declară nulă în mîinile oricui s-ar afla Urme ale vremurilor îndepărtate Plin de taine și pitoresc este găl­biniul, observat chiar numai la su­prafață; cu atît mai mult este cind își deschide adîncurile. Din cauza torenților, în hotarul co­munei Covrigi, raionul Strehaia, din văile Mehedințului s-au format mai multe deschideri în teren (ripe). Ma­lurile unora din ele urcă la 18—20 m. înălțime, minunate monumente ale na­turii. Privindu-le, pe nesimțite îți alu­necă gîndul la vremurile îndepărtate, cînd pe aici totul era acoperit de apă. Asemenea rîge s-au format în Valea Parilor, în ogașul lui Mihart, în Valea Stlnii, in Valea Pocșii, în Valea Pietrei. In urma unei ploi torențiale,­ în rlpa din Valea Pocșii apele năvalnice au scos la suprafață fosile de animale preistorice, pietrificate, printre care o fracțiune de falcă cu două măsele smăl­țuite lucios, un vîrf de fildeș lung de 1,29 m­, un os al șoldului. S-au­ mai găsit și alte resturi de oase și fosile, despre care specialiștii veniți în co­muna noastră s-au pronunțat că da­­­tează de circa 290.000 ani. In rîpa din Valea Su­rii, s-au găsit falca de jos a unui rinocer cu măselele deteriorate, botul aceluiași animal care pe partea superioară prezintă pronun­țate asperități, o falcă cu șase măsele datind din quaternary provenită de la strămoșul calului de azi. In Valea Pietrii,­ se găsesc straturi i­­­zolate de scoici calcifiate. Minunîndu-ne de vechimea acestor fosile și de importanța lor pentru is­torie și neavînd suficiente cunoștințe în acest domeniu pentru a stabili cu precizie adevărul științific asupra lor, am primit sprijinul unor oameni de știință și al unor studenți ai facultății de geo-geografie București. In tot tim­pul cercetărilor pe care le-au între­prins în comuna noastră, la rândul lor aceștia au primit un prețios sprijin din partea populației și în special a tine­retului din comună. Specialiștii au or­ganizat interesante comunicări pentru oamenii muncii din sat cu privire la importanța descoperirilor făcute și la viața care a avut loc pe aceste me­leaguri cu sute de mii de ani în urmă. Cîteva din piesele recoltate se găsesc in prezent la București, în atelierele de studiu ale Muzeului de istorie. Cer­cetătorii ne țin la curent cu constată­rile pe care le fac. Intrucît în comuna noastră se pot descoperi interesante piese arheologice, precum și urme ale trecutului, și anul acesta vor sosi noi cercetători din București, care vor face noi săpături. In acest sens, încă de pe acum și-a anunțat sosirea în cursul acestei veri o echipă de studenți de la facultatea de Geologie-Geografie din București, care va lucra sub conducerea profesoru­lui Mi Fili­pescu. Se așteaptă de ase­menea o echipă de cercetători de la Muzeul de științe naturale,­ condusă de tov. Leonid Apostol. După cit se vede, în comuna noastră se vor face săpături arheologice in­tr-un volum sporit decit pină acum. Fără îndoială că aceste eforturi vor fi încununate de succes." Atît cercetătorii,­ cit și oamenii muncii din comuna noas­tră se vor bucură mult de faptul că, muncind împreună,­ au reușit să scoată la lumină noi documente despre trecu­­tul acestor meleaguri. Mulți dintre tinerii atemiști printre care Al. Jugănaru,­ Nicolae Bașoldea, Matei Gheorghe și alții și-au luat an­gajamentul că vor sprijini viitoarele cercetări arheologice, antrenînd în ju­rul lor masa de tineri din comuna noa­stră. ADRIAN POPESCU, învățător. 1. G. O. Craiova Str. L V. Statin nr. 95 Telefon L612-2008 Execută prin secția de coșerii, in orașul și regiunea Craiova următoarele: CURĂȚITUL COȘURILOR ARSUL COȘURILOR ȘI­­ CURĂȚITUL SOBELOR Conform Deciziei nr. 329/958 sunteți obligați să faceți din timp comenzi. Populația orașului Craiova este o­­bligată să primească lucrătorii co­­șari, atunci când se prezintă pentru executarea lucrărilor obligatorii. SFATUL POPULAR RAIONAL BĂILEȘTI SECȚIA AGRICOLĂ COMUNICAT Pentru depistarea gindacului din Colorado în culturile de cartofi, roșii și ardei, trebuie organizate săptămînal echipe de control. Acolo unde se găsesc focare se va trata cultura cu Detox emulsia in con­centrație de 1 la sută, adică 1 kg. soluție la 100 litri apă, iar după 15 zile se va prăfui cu DDT 5 la sută folosind 30 kg. la ha. CINEMATOGRAFE: „Maxim Gorki” /Rinul: Pescarii dinn trin­gelag. „30 Decembrie” filmul: Răzbunare. „23 August” fil­mul: Generalul Dela Rovere. • „Tineretului”, filmul: Prieteni din •­­ păpuriș. „8 Mai” filmul: Mizerabilii (șe­f­ii m­a­il­a). „Magheru” filmul: Frunze roșii.­­ „G. Coșbuc”, filmul: , Luna de­­­­ miere. MUZEE­L Muzeul „Procesul luptători­i­lor ceferiști și petroliști din iu­­­nie-iulie 1934” din str. Unirii nr. 9 ‘ este deschis între orele 8,30—13 și­­­­ 17—20,30. Muzeul de artă este deschis între 3 orele 10—13 și 17—20. 2 Biblioteca centrală regională este 3­i deschisă între orele 8—20. 2 SIMBATA 23 IULIE PROGRAMUL I# 5.00 Radiojurnal 1 și buletin meteoro­­­­logic. SUM­E :5.10­­ EMI- 2 PENTRU S­SATE: Carnet știin­­­­țific. 5.30 Secția de­­ gimnastică, 5.40 Mu­­­­zică corală rom­­­­­­­nească. 6.00 buletin de știri și din- 1­5 letin meteorologic. 6.10 „Melodie­­ • și ritm’,’, muzică ușoară. 6.45 Jocuri ] i populare romînești. 7.00 Radiojurnal ] • și sumarul presei centrale. 7.15 Mu­ f 5­zică ușoară interpretată la diferite 3­­ instrumente. 7.30 Sfatul medicului: I . Duodentia. 7.35 Anunțuri și muzică. 1­3­7.45 Salut voios de pionier. 8.00­­­1 Din presa de astăzi. 8.30 Simfonia J î nr. 29 în La major de Mozart. 9.00 2 ș Muzică populară romînească. 9.30 Un f •­răciune și­ un cărbune: ’„Răsplata ’­5 împăratului păsărilor’?, —, basm co­­­­­­reean. 10.00 „Cuvînt de pionier’.’, * 3 emisiune de cîntece. 10.15 Piese pen-­ 3 • tru pian de Prokofiev, interpretate I E de compozitor. 10.30 Cinta orches­­­­­­tra de muzică populară a ansam­ 3 •­blului de cîntece și dansuri­­„Ciocîr- 3­5 hia”, 11.00 Buletin de știri. 11.03 3 . Fragmente din opera „Tristan și 1-­­ 3 soldă” de Wagner. 11.43 „Pe­ aripile 3 = valsului”: „Clipe fericite” de Alois , 3 Indra „Vals de concert” de Vladi­­m S­mirțev, „Salutări din concediu” de­­ 3 Kneifel, „Vals” de Fischer „Vals”­­­­ de Richard Bartzer, „Vals” de Ilev­ 5 I­wood, „Vals” de Romberg și „Fas­ 3 = ciiație” de Marchetti. 12.20 Anul o­ ; O­limpic 1960 (reluare). 12.30 Din foi­­­ ? clorul popoarelor. 13.00 Buletin de­­ știri. 13.05 „Cior pentru tine”, mu­­­­­­zică ușoară. 13.45 Cotele apelor Du­­ș­m­nării. 14.00 Din cele mai cunoscute 3 Ș melodii populare romînești. 14.20 3­3 Lucrări muzicale inspirate din lupta 3­1 Partidului: poemul simfonic „Pră- 5­ă­bușirea Doftanei”, de Alfred Mendel­ î I­show. 14.40 „Cîntăm­ pacea și prie­­­tenia”. 15.00 Buletin de știri. 15.05 = Recomandări din program. 15.10­3 Concert de prînz. 15.50 Actualitatea literară in revistele noastre. 16.00 Din­ repertoriul cântăreței Ileana­­ I Constantinescu. 16.15 Vorbește Mos-­t­rovat 16.45 Cîntecul săptămînii: 3 „Partidului slavă”, de Marin Cons­­­­tantin, versuri de Tiberiu Utan. * 17.60 Radiojurnal și buletin meteo- 3­rologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 3­3 17.25 Cîntăreți romîni de operă: 17.45 Știința în slujba păcii. 18.00 Emisiunea de muzică ușoară rom­î­­nească „Din zorii zilei, în amurg”. Prezintă Emil Gonciu (reluare). 18.30 Cu cîntecul și jocul pe întinsul pa­triei. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Pe teme internaționale. 19.15 Muzică din opereta „O noapte la Veneția”,­­ de Johann Strauss: 20.00 Radiojurnal . 20.10 Cîntecul și jocul popular în­­ creația corală a compozitorilor noș­­­­tri: 20.30 La microfon: Satira și­­ Umorul: 21.15 Muzică de dans: 22.00 3 Radiojurnal, buletin meteorologic și­­ sport: 22.30 Muzică de dans: 23.19­­­3 Concert nr. 1 în Do major pentru­­ pian și orchestră de Beethoven. 23.52 I —23.55 Buletin de știri. TRUSTUL ALIMENTAȚIEI PUBLICE LOCALE TG.-JIU A­NGAJEAZĂ 1­m­e­d­hestionari și ospătare calificate Ofertele se v © si depune ln fem­nul T.A.PJL* Tg.^Jiu str. Unirii nr. 19 s­a COMPLEXUL PENTRU INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI TG.-JIU CU SEDIUL ÎN TG.­JIU, telefon 423 Cont vivament 034003 B. R. P. R. Tg. Jiu. Vinde imediat, pe bază de repartiții, unităților socialiste, exclusiv G.A.S. și S.M.T. la prețul cu ridicata al întreprinderii următoarele: — Bile­fag calitatea N­.a 170 lei per. m. c. — Manele fag calitatea H.a 150 lei per. m. c. — Lemne de foc din fag 117 lei per. tonă Vinde pentru sectorul particular — Deșeuri inferioare din lemn de fag tei 20,60 per. mia de kg. fără repartiție. 1 /

Next