Inainte, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4777-4802)

1960-07-22 / nr. 4794

ANUL XVI­­ NR. 4794 PROLETARI DIN TOATEțaIile,UNIȚI-VA­L ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA VINERI 22 IULIE 1960 4 PAGINI 20 BANI în vadul cărbunelui, un rodnic bilanț RO­­VIARI — (De la subredicția noastră voluntară). Dezvoluări succe­sele obținute în anul trecut în ceea ce privește îmbunătățirea calității ligni­tului și reducerea prețului de cost, mun­citorii, inginerii și tehnicienii din vadul cărbunelui de la Roghiari au reușit să obțină în primele șase luni ale anului 1960 realizări de seamă in ieftinirea răzbunahii și îmbunătățirea calității. Incepind cu prima lună cind condițiile de lucru in carieră au fost din cele mai grele și pînă la jumătatea anului cind s-a întocmit bilanțul activității pri­mului semestru, a fost depășit anga­jamentul luat privind realizarea de e­­conomii peste plan pe întregul an 1960 cu 200.000 lei. Numai cu aceste realizări, colectivul­ sectorului de producție din carieră nu ar fi putut raporta un salt calitativ al activității de fiecare zi. Astfel, pro­blema calității a devenit obiectiv im­portant la ordinea zilei. Urmărindu-se trimestrial realizările în această direc­ție, s-a constatat că ele sunt din ce în ce mai bune. Dacă în primul trimestru al anului, la capitolul calitate s-a obținut o reducere cu aproape doi la sută a procentului de cenușă la sortul prin­cipal, aceasta față de norma internă, tn cel de-al doilea trimestru al anului con­ținutul în cenușă a scăzut cu patru la sută față de realizările din smmt în tri­mestru.­ Printre alții, la succesul acesta deo­sebit în îmbunătățirea calității pro­ducției de lignit, o contribuție impor­tantă au adus: Florea Dragone, Victoria Bîzu, Maria Popescu și altele. EMIL BOCANCIOS Rod al întrecerii socialiste Harnicii constructori de mașini și sparataj electrotehnic de la uzina „E­­lectroputere” Craiova luptă cu avînt pentru a transpune în fapte sarcinile ce reies din documentele celui de-al III-lea Congres al partidului. Printre colectivele de muncă din uzină care în perioada de la Congres au obținut rezultate frumoase în această direcție se numără și cel al secției mașini rota­tive.­ Folosind la maximum capacită­țile și suprafețele de producție, orga­nized mai bine întrecerea socialistă, acest colectiv a reușit să îndeplinească sarcinile de plan pe primul semestru al anului 1960 în proporție de 132 la sută la producția globală, realizînd totodată 500.000 lei economii din angajamentul luat la începutul anului. In fruntea întrecerii socialiste, care a luat un avînt mai mare în urma în­cheierii lucrărilor celui de-al III-lea Congres al partidului, s-au situat zi de zi tinerele: Papiu Dumitru, Elena Bondrea, Cecilia Tănase, Eufrosina Do­­bre, precum și echipele conduse de Buia Dumitru și Dinuț Constantin. PETRE DICIANU coresp. Citiți în pag. 4-a. —1 Comunicatul privitor la întîlnirea dintre Nikita Hrușciov și Raul Castro. * — Poporul polonez sărbătorește a 16-a aniversare a eliberării țării de sub jugul fascist. — Opinia publică și ziare din lu­mea întreagă condamnă agresiunea imperialistă în Congo. — O victorie convingătoare a for­țelor patriotice în alegerile din Ceylon, Brigada U.T.M. de producție de la I.A.B.T. Tg. Jiu condusă de utemistul Nicolae Luminaru desfă­șoară o rodnică activitate.­­ In clișeu, Nicolae Luminaru ex­plicitul membrilor brigăzii impor­tanța etanșeității zabărului ventil de 8 țoli pentru prevenitorul de erupție al unei sonde. Contribuție colectivă la buna aprovizionare a șantierelor de construcții Regiunea Craio­va a devenit un vast șantier. Mun­citorii, tehnicienii și inginerii cons­tructori duc o luptă susținută pentru a da viață sarcinilor mărețe trasate de către Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pri­vind­ îndeplinirea sarcinilor de plan in domeniul construcțiilor industriale și social-culturale, aducînd o contribu­ție tot mai substanțială la ridicarea economică și social-culturală a re­giunilor rămase în urmă și prin a­­ceasta la îmbunătățirea continuă, a re­partizării teritoriale a forțelor de pro­ducție. In domeniul construcțiilor de lo­cuințe, cel de-al III-lea Congres al par­tidului a subliniat că este necesară re­zolvarea cu mai mult succes a acestei probleme. „Asigurarea oamenilor mun­cii cu locuințe corespunzătoare — su­bliniază tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în Raportul prezentat la cel de-al III- lea Congres al partidului, va constitui și pe viitor o preocupare permanentă de cea mai mare importanță a partidului și guvernului nostru”. In acest scop este necesar ca organele de partid și de stat,­ toți factorii de răspundere din acest sector, de la proiectant pînă la executant, să îndeplinească în mod exemplar, pe baza unor măsuri cit mai eficiente, sarcina de mare însemnă­­­tate de a construi cit mai mult, mai repede, mai bine și mai ieftin, intro­­ducînd metode avansate noi, procese tehnologice în care se reflectă cuceri­rile științei și tehnicii contemporane, perfecționând de la o zi la alta proce­sul de organizare a șantierelor — lu­cru de mare importanță în buna des­fășurare a muncii de viitor. PREOCUPĂRI ȘI REZULTATE CONCRETE Experiența de piuă acum a harni­cilor constructori de la Trustul regio­nal Craiova a demonstrat in mod e­­locvent necesitatea întăririi continue a colaborării dintre proiectant, ben­efi­­ciar și constructor — chezășia sigură a succesului în lupta pentru scurtarea termenului de dare ia folosință a lucră­rilor. In acest domeniu, o atenție deo­sebită trebuie să se acorde și proble­mei privind aprovizionarea tehnico-ma­­terială a șantierelor cu materialele nece­sare în desfășurarea eșalonată a fie­cărei construcții. Ac­olo unde benefi­ciarul și proiectantul s-au interesat cu toată răspunderea de realizarea în termen a documentației și de obținerea tuturor repartițiilor de materiale, cons­tructorul a reușit să-și organizeze mai bine activitatea, pornind chiar de la întocmirea necesarului de materiale, lu­crare realizată numai pe baza unei do­cumentații sosite la timp. Este adevă­rat că in ultima vreme constructorii de la T.R.C.L. Craiova au reușit, com­parabil cu anii trecuți, să obțină rea­lizări mai bune în domeniul aprovizio­nării tehnico-materiale. Așa se face că, parte din magaziile de cereale din regiune, școlile din Craiova și altele, să fie construite în termen, în bune condiții, datorită bunului mers al pro­cesului de aprovizionare tehnico-ma­­terială. Asigurînd condiții optime de organi­zare a unei activități susținute pe șan­tier și de desfășurare a întrecerii so­cialiste pe bază de obiective precise, conducerea Trustului de construcții, în urma indicațiilor primite de la orga­nizația de bază, s-a ocupat în mod mai calificat de rezolvarea proble­mei aprovizionării. Mai mult, în cel de-al doilea trimestru al anului, în cadrul unei adunări de partid, organi­­(Continuare în pag. 3-a). MIM Simpozion Ieri după amiază la Casa priete­niei rom­­âno-sovietice ARLUS Cra­iova a avut loc un simpozion con­sacrat împlinirii a 20 de ani de la instaurarea puterii sovietice în ță­­­­rile baltice — Estonia, Letonia, Li­­­­tuania. La simpozion au participat­­ numeroși oameni ai muncii.­­ De pe planșele pe șantiere ) Proiectanții de la D.S.A.P.C. Cra­­­­iova sunt preocupați să înfăptuiască­­ hotărîrile celui de-al III-lea Con­­­­gres al partidului privind construc­­­­ția de locuințe. In acest scop, ieri,­­ au fost predate proiectul de exe­­­­cuție a unui nou bloc cu 30 aparta­­­­mente în ora­șul Tg. Jiu și sarcina­­ de proiectare pentru 943 aparta­­­­mente care se vor construi pe str.­­ Unirii din Craiova. De remarcat că­­ la aceste lucrări 73 la sută din e­­­­lementele de construcții vor fi pre­­­­fabricate.­­ Se reîntorc pionierii­­ Ieri la orele 12, cu Un tren spe­­­­cial, prima serie de pionieri din­­ Craiova care și-au petrecut va­­r­ianta de vară în taberele din Căli­­­­­nănești, Lotru și Păușa de pe va­­­­lea Oltului, s-au reîntors în Craiova.­­ Pionierii au fost primiți in gară­­ de numeroși oameni ai muncii, de­­ reprezentanți ai organelor locale , U.T.M. și ai secției învățăm­­înt și­­ cultură.Un detașament de pionieri a pri­­­­mit raportul celor reîntorși din­­ tabără. ( La Casa pionig ntor din Cră­iova a fost or­ganizată o expo­ziție cu lucrări ale pionierilor care frecventează diferite cercuri. In clișeu: un grup de vizitatori in fața standului cercului de rădio­­­­on­iști. Să strîngem recolta *• și să treierăm fără întîrziere! •*»-»» <» <» ■*» ♦» <» ♦» 4» 4» 4» O» 4» ♦» *» —­­♦» ♦ »O-Os»-» Cronica lucrărilor de recoltat și treierat La data de 20 iulie a.c. planul re­coltării păioaselor în regiunea noastră fusese realizat în procent de 89 la sută. După cum s-a mai anunțat, intr-un număr de 8 raioane această lucrare a luat sfirșit. La acea dată planul recol­tării păioaselor fusese realizat in pro­cent­ de 99 la sută în raionul Filiași, 98 la sută in raionul Balș, 97 la sută in raionul Craiova și 96 la sută în ra­ionul Vînju Mare. Raioanele: Olteța," A­­maradia, Strehaia," Gilort," Tr. Severin," Tg. Jiu și Baia de Aramă erau la data sus amintită cu realizarea planului la recoltări sub procentul regiunii, adică sub 89 la sută. Se constată că ritmul treieriș­ului în­cepe să se intensifice. La data de 20 iulie a.c. pe locul unu la treieriș se situa raionul Calafat, pe locul doi ra­ionul Cujmir, pe locul trei raionul Segarcea, pe locul patru raionul Gura Jiului, pe locul cinci raionul Bălcești, pe locul șase raionul Plenița, pe locul șapte raionul Corabia, pe locul opt ra­ionul Caracal, pe locul nouă raionul Craiova, pe locul 10 raionul Balș, pe locul 11 raionul Oltețu, pe locul 12 ra­ionul Vînju Mare, pe locul 13 raionul Filiași, pe locul 14 raionul Tr. Severin, pe locul 15 raionul Amaradia, pe locul 16 raionul Tg. Jiu, pe locul 17 raionul Strehaia, pe locul 18 raionul Gilort. In raionul Baia de Aramă treieratul n-a început,­ iar în raionul Novaci n-a început nici recoltatul. In aceste zile trebuie dată bătălia pentru lichidarea decalajului care fije creat între seceriș și treieriș. întovărășită în frunte Membrii întovărășirii agricole ", Răs­coala 1907”, din comuna Iancu Jianu,­ raionul Balș, au însămînțat în comun o suprafață de 16 ha. cu grîu. Imediat ce griul a ajuns la maturitate deplină,­ întovărășiți, au cerut sprijinul stațiu­nii de mașini și tractoare Laloș și au pornit la recoltat In numai trei zile, ei au recoltat cu combina întreaga su­prafață. In fruntea muncilor de recoltat s-au situat comuniștii Gheorghe Ștefan și Danciu Zaharia, precum și combinatul Ion Perpelea de l­a S.M.T. Laloș care a folosit întreaga capacitate de lucru a combinei. NI. MOGOROAȘE coresp. ÎN LOC DE MULȚUMIRE După cum prea bine cunoașteți, gos­podăria noastră colectivă din comuna Ghidici, raionul Calafat, a însămînțat in toamna anului 1959 o suprafață de 542 ha. cu grîu. Ce-i drept, in campa­nia insămintîrilor de toamnă noi am fost foarte mulțumiți de felul cum au funcționat tractoarele și semănătorile. Semănatul l-am făcut intr-un timp des­tul de scurt, iar acum la recoltare am putut constata că sprijinul acordat de stațiunea de mașini și tractoare din Poiana Mare se concretizează prin re­coltele mari pe care le obținem. Noi, colectiviștii, am fost foarte mul­țumiți și văzind belșugul de recoltă, fără să mai întîrziem un minut am in­trat in lan și cu forțele noastre am putut să recoltăm numai în cinci zile griul de pe cele 542 ha­, fără să mai vorbim de recolta de orz. Bucuria noastră a fost mare. Mai mare decit vă închipuiți dumneavoas­­tră, cei de la S.M.T., deoarece gospo­dăria noastră fiind tînără, are putința să se ia la întrecere cu alte gospodării colective mai vechi din raion, în ceea ce privește obținerea de recolte bogate. Acum, cînd vă seriem aceste rânduri, ni s-a cam tăiat curajul de întrecere. Și de ce spunem acest lucru. Ceea ce am făcut noi, adică recoltatul manual, este doar începutul bătăliei­­ pentru strîn­gerea recoltei. Nu este de ajuns să strin­gi In cîrstăți și stoguri recolta de grâu. Scrisoare deschisă către conducerea S.M.T. Poiana Mare ci ea trebuie și treierată. In această a doua etapă, dați­ ne­voie să vă spunem că nu ați făcut prea mare lucru pentru noi. Sprijinul pe care ni l-ați acordat a fost sub orice posibilitate. Cunoașteți prea bine și dumneavoastră, că atunci cînd s-a ținut sfatul S.M.T. am făcut împreună un plan operativ, plan prin care s-a stabilit ca, in afară de com­bine să se trimită la gospodăria noas­tră și o batoză de treier. Batoza am primit-o, nimic de zis, dar ea este acum o piesă de muzeu. După cinci zile de lucru, s-a defectat, rupîndu-se axul de la tobă. Și fiindcă pe noi ne doare de soarta recoltei am hotărît să trimitem de ur­gență pe batozat la atelierul stațiunii, pentru a suda axul și a putea porni imediat la treabă. Spre marea noastră uimire, am constatat abia spre seară, că atelierul dumneavoastră nu ne-a pu­tut face nimic. La insistența noastră, stațiunea ne-a trimis o altă batoză, despre care ținem să vă spunem că, dacă ar fi fost făcute de același om și tot nu ar fi semănat atît de perfect. Și aceasta este defectă. Ea a fost trimisă pe arie fără cupe, fără șuruburi­ și fără batozar. De trei zile, ambele batoze stau pe arie fără să funcționeze. Dumneavoastră, tova­rășe director Gheorghe Marinescu, îm­preună cu ceilalți din conducerea S.M.T. și anume Ilie Bălan, inginer șef mecanic și Aurel Baba, șef de brigadă, nu arătați pic de interes pentru soarta recoltei. Vă asigurăm că și de acum înainte vom avea aceeași încredere în mecani­zatorii de la S.M.T. Poiana Mare, care ne-au venit în ajutor ori de clte ori le-am cerut sprijinul. Colectiviștii din satul Ghidici, raionul Calafat. Stringerea recoltei în G.A.S. §a fte urgentate Din ultima situație operativă sosita la Trustul regional Gostat. Craiova re­iese că un număr de 23 gospodării a­­gricole de stat din regiunea noastră au terminat recoltatul păioaselor. Munca harnicilor mecanizatori a fost­ pe deplin răsplătită. Acum, c­înd la aceste unități se fac ultimele­ calcule privind producțiile realizate, lucrătorii care au participat la strîngerea recol­tei sînt bucuroși cind află că produc­ția planificată a fost cu mult depă­șită. La G.A.S. Segarcea de pildă, producția medie la hectar a fost de 2.710 kg. grîu, la G.A.S. Afumați de 2.605 kg., la G.A.S. Dobrosloveni de 2.517 kg., la G.A.S. Caracal de 2­442 kg., la G.A.S. Portărești de 2.214 kg. etc. Terminarea recoltatului păioaselor în numai 23 gosp­odării agricole de stat din cele 43 cîte există în regiunea noastră, nu trebuie să liniștească însă pe conducătorii Trustului regional Gostat. In regiune mai sînt gospodării de stat care se află abia la începu­tul recoltatului, sau la jumătate. Așa de exemplu, la G.A.S. Tîmna, recol­ta de grîu nu a fost strînsă pînă acum decit de pe 27 la sută din suprafață, la G.A.S. Cornești de pe 41 la sută din suprafață, la G.A.S. Cîmpu Mare de pe 48 la sută, iar la G.A.S. Căr­­bunești, Iancu Jianu, Goești și Boto­­șești Paia de pe 50—69 la sută. In aceste unități, deși s-au masat toate forțele existente în cadrul Trustului Gostat din regiunea noastră, se vede treaba că nu se folosește întreaga ca­pacitate de lucru a mașinilor de re­coltat, iar conducerile unităților res­pective, manifestînd o totală lipsă de răspundere față de soarta recoltei au multe lacune în ceea ce privește or­ganizarea muncii la recoltat. Gospodăriile agricole de stat răma­se în urmă cu recoltatul au toate con­dițiile ca în următoarele 2—3 zile să­­ încheie campania de recoltare și să pornească intens la efectuarea celor­lalte munci legate de sezonul de vară.­ Dar și pentru gospodăriile de stat can? au terminat recoltatul încă de acum cîteva zile, avem cîte ceva de spus. Aci consiliile G.A.S., culcîndu-se probabil pe laurii victoriei, au ne­glijat desfășurarea celorlalte munci care sînt strîns legate de asigurarea unei recolte bogate în anul viitor. La majoritatea gospodăriilor agricole de stat strînsul și balotatul paielor de pe miriști se desfășoară foarte anev­­oios. Așa de exemplu, la G.A.S. Mon țățel nu s-au strîns paiele decît de pe 450 ha. din cele 2.063 ha., cîte au fost cultivate cu grîu, la G.A.S. Șopîrlița de pe 211 ha. din cele 1.000 ha., la G.A.S. Cetate de pe 450 ha. din cele 1.268 ha. etc. De asemenea, arăturile de vară se desfășoară cu foarte mare încetineală, pînă în seara zilei de 19 iulie a.c. realizîndu-se pe întreg Trus­tul Gostat doar 6.756 ha. arături. FATA DE ACEASTA SITUAȚIE DE CARE DEPINDE IN MARE MĂ­SURĂ ASIGURAREA UNUI BELȘUG DE RECOLTA IN ANUL­ VIITOR, CONSILIILE G.A.S. DIN REGIUNEA NOASTRA TREBUIE SA IA GRAB­NICE MASURI PRIVIND STR1NGE­­REA ȘI BALOTAREA PAIELOR. PA­RALEL CU ACEASTA LUCRARE SA SE EXECUTE IMPRAȘTIEREA DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE ȘI IN­CORPORAREA LOR IN SOL O DATA CU EXECUTAREA ARATURILOR DE VARA. DE ASEMENEA, UNITĂȚILE RAMASE IN URMA LA RECOLTAT SA MOBILIZEZE TOATE FORȚELE DE CARE DISPUN, FOLOSINDU-LE LA MAXIMUM, IN AȘ­A FEL INCIT RECOLTATUL GRIULUI SA SE TERMINE DE URGENȚA. Ca urmare a a­­plicării din ce în ce mai bine a în­tregului complex de reguli agroteh­nice, gospodăria noastră de stat a obținut în ultimii ani producții spo­rite de cereale. A­nul trecut de pildă, am obținut o pro­ducție de grîu care a întrecut cu cîte­va sute de kg. la hectar pe cea pla­nificată. De pe o suprafață de două hectare însă, cultivată cu grîu din soiul Fortunato, am obținut anul tre­cut o producție nem­aiîntîlnită prin părțile locului : 6.000 kg. la ha. Ținînd seama de propunerile valo­roase făcute de numeroși lucrători, consiliul gospodăriei, cu sprijinul și sub îndrumarea organizației de par­tid, a luat măsuri eficiente în vederea îmbunătățirii aplicării agrotehnicii la toate culturile și îndeosebi la plan­tele cerealiere. Astfel, pentru cultu­rile de grîu și orz am ales terenurile unde au fost cultivate cele mai bune premergătoare, mai cu seamă legumi­noase. O deosebită atenție am dat îngră­­șării solului cu mari cantități de în­grășăminte organice și minerale. Fie­cărui hectar i-au fost administrate, o dată cu arătura de însămînțare, cîte 400 kg. superfosfat ca îngrășămînt de bază, în afară de gunoiul de grajd. In perioada de vegetație și mai cu seamă în primăvară­, au mai fost administrate ca îngrășăminte fazîase, alte 200 kg. îngrășăminte azotoase la hectar. Primăvara, imediat ce s-a putut lu­cra în cîmp, am executat o grăpare energică a întregii suprafețe cultivate cu grîu. Grăparea s-a făcut cu sapa rotativă, avînd colții invers față de direcția de înaintare. Sensul de gră­pare a fost perpendicular pe rîndurile de semănătoare. Această lucrare a a­­jutat în primul rînd la afînarea so­­­lului, distrugînd crusta de la supra­față și­ împiedicînnd astfel evaporarea apei din pămînt. Totodată s-au creat condiții optime pentru o cît mai bună­ vegetație și înfrățire a plante­lor de grîu. Am avut de asemenea grijă ca, în timpul vegetației culturilor să execu­tăm plivitul ori de cîte ori s-au ivit buruieni. De altfel, pentru executarea tuturor acestor lucrări, începînd de la pregătirea solului și pînă la strînsul recoltei, între brigăzile noastre a fost organizată întrecerea socialistă. Fie­care brigadier și lucrător din brigadă a căutat să execute la timp lucrările, spre a obține astfel recolte cît mai bogate. Experiența ne-a dovedit că, degeaba obții culturi frumoase, cu rod bogat, dacă nu te străduiești să faci re­coltatul la vreme, pentru a evita cele mai mici pierderi de recoltă. De a­­ceea, consiliul gospodăriei a luat din timp măsuri­ pentru punerea în per­fectă stare de funcționare a întregului utilaj agricol necesar strîngerii re­coltei. De asemenea, agronomii gos­podăriei au fost tot timpul pe teren, constatînd zi de zi stadiul de vegeta­ție a fiecărui lan în parte. De îndată ce am constatat că pe o anumită tarla griul este bun de recoltat, am și por­nit la treabă. Muncind cu dragoste și tragere de inimă, folosind întreaga capacitate de producție a combinelor și tractoare­lor, harnicii noștri mecanizatori au reușit ca în 8 zile să termine recol­tatul griului de pe întreaga suprafață de 1.268 ha. După calculele noastre, executarea recoltatului intr-un timp atît de scurt a făcut să se evite pier­derea prin scuturare a unei cantități de cel puțin 179 tone. grîu. După terminarea strîngerii recoltei, consiliul gospodări­ei împreună cu toți ceilalți lucrători s-au bucurat nespus de mult de recoltele bogate pe care le-a obținut gospodăria noastră. Dacă anul trecut, așa după cum spusei mai înainte, gospodăria noastră a obți­nut 6.000 kg. grtu la hectar de pe o suprafață de 2 ha., anul acesta har­nicii lucrători din brigada condusă de comunistul Nicolae Felea au recoltat de pe o parcelă experimentală de șase hectare o producție medie de 6.200 kg. grîu la ha. De asemenea, brigada condusă de comunistul Constantin Stănișoiu a obținut de pe cinci hec­tare o producție medie de 5.100 kg. grîu la hectar. Aceeași brigadă a reu­șit să obțină de pe o suprafață de 260 ha. cultivate cu soiul de grîu San Pastore o producție medie de 2.800 kg. la ha. Merită a fi relevate și succesele brigăzii conduse de Păsări­că Constantin, care de pe cele 400 ha. cultivate cu grîu din soiurile de înaltă productivitate a recoltat în me­die 2.470 kg. la ha. Lucrătorii gospodăriei noastre se mîndresc cu faptul că, de pe o su­pra­­față de 490 ha. cultivate cu soiul de grîu Sim Pastore au obținut în medie 3.160 kg. la hectar. De pe toate cele 1.268 ha. cii au fost cultivate cu grîu anul acesta, s-a realizat o producție medie de 2.307 kg. la ha. Producțiile acestea sunt, fără îndo­ială, bune. Ele arată înainte de toate superioritatea agriculturii socialiste făcută pe tarlale întinse, cu mașini și tractoare, după regulile agrotehnice înaintate. Noi însă considerăm că gospodăria noastră avea putință să obțină recolte și mai mari. Consiliul gospodăriei nu a luat însă măsuri ho­tărîte ca experiența buna acumulată de brigăzile fruntașe să fie popularizată din timp și apli­cată de toți lucră­torii gospodăriei. Din anul de pro­____________ ducție 1959—1960 noi am tras pre­țioase învățăminte, în ceea ce privește luarea unor măsuri mai chibzuite, mai gospodărești, care să ducă la spo­rirea continuă a producției la hectar. Dorința unanimă a tuturor lucrătorilor gospodăriei noastre este ca la anul viitor să obținem producții de grîu mult mai mari decît anul acesta. Din practică ne-am convins că de­geaba îți exprimi dorința, dacă nu iei măsuri practice, care să ducă la sporirea producției agricole. Iată de ce, încă din timpul campaniei de recoltare noi am luat măsuri menite să pună încă de pe acum baze solide obținerii unor recolte bogate în anul viitor. Ce am făcut noi pînă acum ? Pe o foarte mare suprafață de pe care au fost re­coltate păioasele, am administrat în­semnate cantități de îngrășăminte minerale, cu bază de azot și fosfor. îndată după administrarea îngrășă­mintelor, mecanizatorii gospodăriei, antrenați în întrecere socialistă au pornit bătălia executării arăturilor de vară. Tractoarele sunt folosite în mod judicios, cu întreaga lor capacitate de producție. Consiliul gospodăriei și ca­drele tehnice manifestă o deosebită e­­xigență față de calitatea arăturilor și­ a celorlalte lucrări agricole. Acolo unde se constată că o lucrare sau alta au fost prost executate, se iau măsuri pe loc pentru refacerea aces­tora pe seama celor vinovați. Consiliul gospodăriei, organizația de partid, ca și toți lucrătorii din gos­podăria noastră au deplina convingere că, prin îmbunătățirea aplicării regu­lilor agrotehnice, prin folosirea în con­tinuare a soiurilor de înaltă produc­tivitate, vom reuși ca la anul viitor să obținem producții care să întreacă cu mult prevederile documentelor Congresului al III-lea al P.M.R. Producții fără precedent în gospodăria noastră de stat GH. PE­TCULESCU directorul G.A.S. Cetate.

Next