Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)
1962-10-14 / nr. 5487
Pag. 2i Luna prieteniei romîno - sovietice CONFERINȚE !;. . . ! ! ’ Din întreaga regiune ne sosescm zilnic noi vești despre multiplele • manifestări ce au loc în cadrul l Lunii prieteniei romîno-sovietice. , De la Caracal ni se transmite că în sala Casei raionale de cultur 1 ră avut loc o impunătoare mai ‘nifestare dedicată prieteniei cu ; , popoarele Uniunii Sovietice. Cu ’ 1 acest pilej, tov. Voicu Du- 1 ■mitru, șeful secției de învățămint "• , a Sfatului popular regional a , conferențiat despre prietenia indestructibilă dintre poporul romîn și popoarele Uniunii Sovietice. ; Manifestări asemănătoare au avut loc în cursul zilei de ieri și [ la casa de cultură din Calafat, r ■ unde a vorbit tov. Croitoru Mihai, vicepreședinte al Consiliului ^ , agricol regional. ^ DESCHIDEREA' FESTIVALULUI " : FILMULUI SOVIETIC ! ^ LA TA. SEVERINi . Vineri după-amiază a avut loc în sala cinematografului „Progresul" din Tr. Severin deschiderea Festivalului filmului sovietic. : , Despre marile realizări ale cinematografiei sovietice, despre filmele din cadrul festivalului ai vorbit tov. Paraschiv Dumitru, I . președintele consiliului orășenesc , A.R.L.U.S. Tr. •■Severin. Apoi, cei aproape 400 participanți au urmărit cu mult interes pe ecran fiilmul sovietic „Nouă zile dintr-un an u SEARA LITERARA 1 Elevii și cadrele didactice de la grupul școlar comercial din Craiova au participat aseară, în sala de spectacole a școlii la o reușită seară literară cu tema: „Marea Revolutie Socialistă din Octombrie oglindită în literatură". In încheierea serii literare, artiști amatori din cadrul grupului școlar au prezentat un frumos program de cintece și dansuri românești și sovietice. MANIFESTĂRI DE AZI . In cursul zilei de azi au loc în toată regiunea diverse manifestări cultural-artistice închinate prieteniei româno-sovietice. Astfel, la Caracal are loc în sala Casei raionale de cultură un simpozion cu tema: „Știința sovietică în slujba transformării naturii" în cadrul căreia vor vorbi oameni de specialitate despre transformarea formelor de viață în Uniunea Sovietică și despre transformarea spațiului geografic în U.R.S.S.*. La Casa de cultură a sindicatelor din Craiova are loc azi la orele 10 expunerea tovarășului Ștefan Ion, conferinței , secretar al consiliului orășenesc A.R.L.U.S., despre „Prietenia și colaborarea frățească romîno-sovietică", după care va urma un program artistic. f _______ i Utemista Elena Gia de la cooperativa meșteșugărească „Aria populară“ din Craiova lucrînd la finisarea unui covor oriental. Folosind cu mai sudice ,?tpul de lucru, ea reușește să-și depășească cu regularitate sarcinile de [I ÎNAINTE La întreprinderea forestieră»Craiova Creșterea Indicelui de utilizare a masei lemnoase a asigurat îndeplinirea planului In cursul celui de-al II lea trimestru al anului, colectivul de muncă din cadrul întreprinderii forestiere — Craiova a desfășurat cu elan întrecerea socialistă, reușind să realizeze planul producției globale și marfă pe această perioadă cu 18 zile înainte de termen. Depășirea planului de producție a fost determinată de creșterea productivității muncii cu 5 la sută față de plan. La majoritatea produselor de pădure realizate la cele șapte sectoare de exploatare ale întreprinderii, planul a fost depășit. S-au obținut în plus 500 m.c. bușteni diverse esențe, 1.000 m.c. lemn de mină, 250 m.c. stîlpi T. E. 2.000 bucăți traverse înguste și 3.000 m.c. lemn de construcție rurală, sortiment de mare importanță în perioada actuală. Depășirile înregistrate sunt rezultatul aplicării în producție a măsurilor privind îmbunătățirea indicilor de utilizare a masei lemnoase, care la fag au crescut cu 20 la sută, la stejar cu 7 la sută, iar la diverse esențe cu 1,2 la sută față de sarcina planificată. Rezultate bune au fost obținute și în domeniul refacerii pădurilor, planul de culturi în pepiniere fiind depășit, ceea ce permite asigurarea materialului săditor necesar îndeplinirii planului de Împăduriri din toamna acestui an și din primăvara anului 1963. Pînă in prezent, planul de împăduriri a fost realizat în proporție de 115 la sută. Totodată s-au luat măsuri în vederea îndeplinirii planului și în actuala campanie de împăduriri. Printre colectivele fruntașe în realizarea planului pe întreprindere se numără ocolul silvic Calafat, al cărui inginer șef — tov. Marin Carangiu, împreună cu colectivul ce nu conduce au urmărit realizarea planului la toți indicii în fiecare lună. De altfel, ocolul silvic Calafat a primit steagul de producție de unitate fruntașă pe întreprindere. Deși în majoritatea unităților din cadrul întreprinderii planul a fost Actualitatea economică îndeplinit și depășit, în cadrul U.SL. Filiași mai există încă restanțe privind realizarea sarcinilor fizice de producție. Aceasta se datorește în cea mai mare parte lipsei de forță necesară pentru funcționarea utilajelor. Pentru evitarea acestui neajuns, în curînd vor fi luate măsuri privind racordarea la linia de înaltă tensiune. Această lucrare va fi terminată în cursul trimestrului IV și va asigura condiții optime în vederea producției anului 1963. EXPERIENȚA DE PINA ACUM NE ESTE DE MARE FOLOS Pregătirile în vederea creării condițiilor pentru anul 1963 au început în toate unitățile și sectoarele întreprinderii. Ținînd cont de posibilitățile reale existente la fiecare loc de muzcă, încă de pe acum s-a trecut la instruirea sortatorilor pentru ca in anul viitor să se obțină indici de utilizare a masei lemnoase mai mari decit cei realizați in cursul acestui an. A început totodată organizarea lucrărilor în diverse faze, în așa fel încît încă din primele zile ale anului viitor să poată fi asigurată îndeplinirea planului de producție pe sortimente. Introducerea tehnicii noi și mecanizarea lucrărilor preocupă de asemenea întregul colectiv al întreprinderii forestiere Craiova. De aceea s-au și luat măsuri privind introducerea în producție a unui cositor mecanic pentru cojit lemn de celuloză, cu ajutorul căruia se va obține o productivitate ridicată și se vor realiza însemnate economii la operațiunea respectivă. Sunt în curs de execuție trei motoare la care vor fi adaptate trolii, necesare scoaterii materialului lemnos din locuri greu accesibile. Acestea vor putea înlocui și tracțiunea animală. In baza analizelor cu privire la valorificarea tuturor resurselor interne, colectivul nostru de muncitori, ingineri și tehnicieni s-a angajat să dea peste plan produse cu desfacere asigurată în valoare de 330.000 lei, iar celelalte obligații contractuale să fie depășite cantitativ cu : 200 m.c. la cherestea de stejar, 500 m.c. la lemn pentru construcții rurale și 10.000 m.p. parchete. Prin încărcarea mecanică a produselor lemnoase, prin cojirea mecanică a lemnului de celuloză și organizarea rațională a depozitului de bușteni și de cherestea de la U.I.L. Filiași, I. F. Craiova va realiza o economie la prețul de cost de 40.000 lei peste sarcina planificată. Experiența căpătată în cei trei ani de la înființarea întreprinderii mai ales realizările din cursul acesuiui an constituie pentru noi o bază sigură în vederea realizării sarcinilor de plan pe anul 1963, plan pe care colectivul întreprinderii noastre îl consideră pe măsura posibilităților și se angajează să-l îndeplinească in mod exemplar. Ing. ALEXANDRU BIRDEANU director și Ing. C. DOROBANȚU . Prin sălile Muzeului de artă uzeul de artă din Craiova este vizitat cu interes de tot mai mulți oameni ai muncii din orașul Craiova, din regiune și din multe ale localități ale țării. Această instituție contribuie la formarea culturii artistice și la educarea estetică a maselor. Operele pe care le păstrează și expune Muzeul de artă sunt creații valoroase din domeniul artei naționale și universale. Pentru a face mai larg cunoscute aceste opere și pe autorii lor, ziarul va publica o serie de articole de prezentare a sălilor galeriei naționale. Structura galeriei de artă romînească este astfel concepută incit să scoată în evidență momentele și figurile de seamă din istoria artei românești, înfățișînd în chip sintetic dezvoltarea ei, începînd cu epoca feudală. Galeria se deschide cu sălile de artă feudală, în care sînt expuse fragmente de frescă, icoane etc. In sala următoare a muzeului — a 8-a — sunt expuse lucrări din perioada de formare a picturii laice. Marile prefaceri care au loc la sfirșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX pe plan economic și social explică fenomenele de înnoire din domeniul artei. Pictura laică se impune împreună cu formele de civilizație generate de dezvoltarea burgheziei și prima ei manifestare importantă este apariția portretului. Atrași de cererea crescîndă de portrete ce se face simțită, se stabilesc în Principate vremelnic sau definitiv, pictori străini. Aceștia, laolaltă cu artiștii autohtoni (maeștri mireni de pe lingă școlile de zugrăvie bisericească) împămintenesc pictura laică, în care precumpănește genul portretistic. Portretul din primele decenii ale secolului XIX rămîne o imagine realistă, individualizată, dar mărginită la redarea asemănării exterioare, tratată că o efigie, fără interes pentru analiza psihologică. Printre pictorii străini, temporar stabiliți in Țările Române a fost și Iosif August Schoefft. Acesta a executat cu meșteșug și uneori expresiv portrete de boieri ca cele din muzeul din Craiova : „Portretul doamnei Balș", „Portret de familie", „Portret de bărbat“. Prezența tablourilor sale (de proveniență locală) arată că a avut o clientelă în pătura bogătașilor olteni. De o căutare și mai mare constatăm că s-a bucurat în Oltenia un alt pictor străin — Johann Frankenberger (1807—1874), de mai mic talent decit Schoeîft. Muzeul conservă mai multe portrete individuale sau de grup, toate in stilul ilustrației, semnate de Frankenberger. Pe linia caracteristicilor amintite cităm portretele soților Drăgoescu (anonim) și „Femeie în albastru" (anonim), lucrare cu unele calități coloristice, concepute însă in același spirit. Ridicarea pe o treaptă superioară a realismului in pictura românească se face in legătură cu procesele social-economice care au premers revoluției de la 1848 și însuși cu acest eveniment. Acum pictura va înceta să reflecte numai gusturile negustorinoi și boierimii; ea va exprima interese și idealuri populare. In noile condiții apar portretul cu semnificație socială și interpretare psihologică, precum și portretul alegoric cu rol propagandistic — patriotic, apare compoziția inspirată din trecutul istoric al țării, menită să susțină idealurile naționale contemporane. In esență, se înrădăcinează și exercită o însemnată influență concepția artei cu rol militant, educativ, patriotic. Exponenții unei asemenea concepții și făuritorii unei asemenea arte sunt pictorii revoluționari de la 1848: Ion Negulici, C. D. Rosenthal și Barbu Isacovescu. Aspirațiile ce s-au cerut împlinite după aceea — Unirea, Independența — au găsit, ca și idealurile de la 1848, un larg ecou în rândurile artiștilor contemporani. Ion D. Negulici (1812-1851), participant activ și de frunte la revoluția din 1848, a lucrat — pe lângă câteva încercări de compoziție, scene de interior, peisaje, — o prețioasă serie de portrete ale fruntașilor revoluționari: N. Bălcescu, Cezar Boliac, C. D. Rosenthal, N. Magheru, C. A. Rosetti și alții. In muzeu găsim portretul, convențional față de altele, al lui Barbu Știrbey (1839) , ce i se atribuie lui Negulici. De perioada revoluției este legat și „Portretul lui Gh. Chițu“ (anonim) realizat într-un limbaj artistic superior. Un pictor simpatizant al revoluției, devenind apoi propagandist al Unirii, a fost C. Lecca (1807—1887). Însuflețit de idei patriotice, desfășurând o multilaterală activitate — în parte la Craiova — el a avut un rol notabil în mișcarea culturală din secolul XIX, pentru formarea picturii românești realiste, contribuind printre altele, la nașterea genului istoric. Lecca a executat portrete în care accentul cade neasemănarea exterioară cu modelul, izbutind câteo dată și vagi caracterizări: „Bărbat cu trabuc", „Serdarul D. Aman" și „Căpitanul Greceanu", sunt semnificative pentru portretistica lui. Desenul are stîngăcii și figurile sunt decupate, nepicturale, dar au un farmec al lor. N. BORTES, muzeograf Muzeul de artă Craiova. c^fteeteate. de leenatiit A fi scris vreodată un scenariu, așa... pentru piesă mai micuță ? Eu, drept să Vă spun, n-am scris niciodată. Dar piese de teatru am văzut destule, așa că ce mi-am zis ? Hai să-mi încerc puterile și să văd, reușesc sau fiu ? Dacă aveți bunăvoință și puțintică ...răbdare (vedeți clar că am ...idee de teatrul) vă rog să mă urmăriți în încercarea mea. Scenariul — nu știu precis cite acte și cite scene va avea. In definitiv, la ce servește să știți precis cite anume ? După mine, cred că nu servește la nimic. Vom vedea la urmă este vor... ieși. Așadar.. ACTUL I ...atîtuia acțiune se petrece intr-un decor destul de obișnuit. Lipsesc mesele și scaunele, dar in schimb. In dreapta vedem o clădire pe care scrie „Autogara I.R.T.A. Craiova", in stingă citeva autobuze, iar in mijloc citind călători Citi Vieți dumneavoastră. Oricit de multi, atii că scenete de masă, sunt mai... convingătoare. Pentru completarea decorului, vom plasa undeva un ceas cu cadran mare. Acele ceasului sunt în dreptul orei 16. Și pentru că afi observat că gongul a sunat pentru a treia oară. Începe... SCENA 1 Primul călător: Vinei Al doilea călător: — Nu vine... Al treilea călător: — De ce nu vine ? 3 Al patrulea călător: — Dar cînd a mai venit la oră fixă ? Al cincilea călător: — Să mai așteptăm... ...Ceea ce și fac călătorii, linii lungindu-și giturile privind in așteptarea autobuzului, alții resemnindu-se să stea pe bagaje. SCENA II-a Ceasul arată orele 17:30. Primul călător: — Vineece ! Al doilea călător: — Vineece! In scenă își face apariția un automat... obosit. Motorul oftează de citeva ori, apoi își dă... sufletul. Șoferul: — V-ai bucurat degeaba. Mașina a rămas in pană. Nu vă pot duce la destinație. Ajungeți la Adunațiile Germane cu ce vei putea... Cortina cade peste... consternarea generală a călătorilor. SCENA A III-a, CU MUZICA In fața autogării I.R.T.A. s-a improvizat un cor. Un călător, cu un baston noduros la Chip de baghetă, dă tonul. Corul cintă : — Ne daji, ori nu ne dați. Mașină pentru Adunați, Ne daji, ne daji!?!? Apare impiegatul de mișcare, cu chipiu roș U, care tot cîntind, răspunde pe aceeași melodie: — Mai ...aștepta aaaaanați! ACTUL II SCENA ! Acțiunea se petrece tot acolo. Ceasul arată orele 19, afară s-a Întunecat. In scenă intră un autocamion. Șoferul: — Care ești pentru Germane, sus ! Scenă de masă. Busculadă. In mașină urcă cei cu... mușchi mai tari. Mașina pleacă. Șoferul dă cu bila. SCENA II-a Orele 20.30. 40 de călători flutură biletele cumpărate încă de la orele 17,30. Dinăuntru, impiegatul le face... bezele. In scenă pătrunde un autobuz. Șoferul: — In mașină intră doar acei care cumpără bilete acum. Cei care le-au cumpărat la orele 17:30 să mai... aștepte. Ai nu știu citeiea călător: — Dar noi ce facem ? Cu ce ajungem acasă ? — Impiegatul pe vocea 1 : — Urmează așteptatoarea. SCENA III-a Orele 22. In scenă pătrunde alt autobuz, îmbulzeală, unuia i s-a rupt o plasă cu mere, altuia i s-au rupt nasturii, cel de-al oitează profund fiind călcat treilea pe bătătură, „dirijorul“ a pierdut... bastonul. In sfirșit, toată lumea urcă. Mașina pleacă aplecată pe o rună. In scenă rămîn doi pietoni ocazionali. Primul pieton: — Hil... Al doilea pieton: — Del... ACTUL III (și ultimul) ...se petrece ln biroul directorului de la I.R.T.A. Ce anume se discută acolo, tip șlil. Ptrt geamuri niu se aude. Dar Cine știe, poate vom afia. Și atunci, să fiți siguri Că vă Vom spune. Orele fiind intuziate. In birou se stinge lumina, iar pe scenă cade... “[ ...CORTINA P. S. Ei, v-a plăcut ? Nu-i așa că am un Veritabil talent de scenarist ? Iertați-mă, insă, acest post scriptum nu l-am scris numai pentru a mă lăuda. Altceva voiam să spun, ceea ce am uitat de fapt să scriu In cuprinsul „scenariului". Anime Că, ceea ce ați Urmărit pe Scenă, s-a petrecut aidoma în seara astei de 8 septembrie a.c. la autogara I.R.T.A. Craiova. Dar, fie Vorba intre noi (să nu ne audă cineva) lucrul acesta se mai petrece și la plecarea mașinilor pe alte trasee. Dar, deocamdată, scenariul de astăzi, ajunge... CORNEL C. La 15 octombrie 1962, începe vînzarerea biletelor Sporti II Expres. Premii în valoare j j de 4.500.000 lei. Un j . nou concurs. i 70.362 premii în o \ • o \biecte și bani. Un bilet îl costă 3 lei, M.L. Tg. Jiu execută cu plata în rate, conform H.C.M. nr. 94/1960, următoarele lucrări de construcții : - zidărie - zugrăveli și vopsitorie - instalații electrice și sanitare - confecționări și remontări sobe de teracotă , fasonări de material lemnos, lucrări de timplărie cu materialul clientului. i « Preocupări de oameni gospodari CARACAL. (De la subredacția noastră voluntară). La districtul nr. 3 din cadrul secției L-4 CFR Caracal exista de mai multă vreme un vagonet al cărui motor era defect. In cadrul unei adunări de partid, inginerul Marin Sandu a pus în discuția tPvarășilor săi de muncă problema reparării acestui utilaj. Propunerea a fost susținută și de dți vorbitori, iar a doua zi, comuniștii C. Manta, Ilie Bălănescu, Marin Păun și Marin Andrei au trecut la lucru. După câteva zile de muncă, motorul a fost reparat cu piese de schimb rezultate din materiale recondiționate și vagobetul este folosit, ■dt-Organîzîndu-și bine munca la lucrările revenite prin plan, colectivele echipelor de întreținere nr. 23 Frăsinet și nr. 7 Stoienești din cadrul aceleiași secții, au reușit ca în luna septembrie să realizeze lucrări de calitate și în termen, depășindu-și prevederile de plan cu 0,6 la sută și respectiv 0,5 la sută. Aceste colective au mai colectat 5500 kg. fier vechii pe care l-au trimis oțelăriilor patriei. VASILE RADU, coresp. A NUNȚ începînd cu anul școlar 1962—1963 va funcționa în orașul Craiova o școală hidrotehnică cu următoarele specialități: — hidroameliorații — hidrologie. Durata școlii este de 2 ani. Se primesc absolvenți ai școlilor medii, între 17-25 ani, cu și fără diplomă de maturitate. înscrierile se fac pînă la 20 octombrie 1962 la sediul școlii, str. Ion Maiorescu nr. 3 (în clădirea școlii medii nr. 3). Candidații vor depune următoarele acte : - Certificat de naștere (copie). - Certificat sau diplomă de studii (original). - Certificat de sănătate. - Declarație tip de starea materială. Examenul de admitere se ține între 21-22 octombrie 1962 la următoarele materii : matematică (scris și oral) ; fizică (oral) ; geografie fizică (oral). TEATRU Teatrul National din Craiova orele 15,30 Fiicele ; orele 20 Fata cu pistrui. CINEMATOGRAFE „Patria“ filmul : Start către necunoscut . „Maxim Gorki“ filmul Lazarillo de Tormes. „30 Decembrie“ filmul : Apartamentul. „23 August" filmul : Poveste sentimentală „Tineretului" filmul : Frumoasa Luzette „8 Mai“ filmul : Omul amfibie „Casa de cultură a sindicatelor“ filmul . Cer senin. MUZEE Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934“ din Craiova strada Unirii nr. 9, este deschis între orele 8,30—13 și 17—20,30. Muzeul de artă din Craiova este deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—20. BIBLIOTECI Biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Craiova este deschisă între orele 9-13 și 17-21. ÍQRÂDIQ Și a v SLEîWUUMEj STUDIOUL REGIONAL CRAIOVA Pe lungimea de undă de 206 metri LUNI 15 OCTOMBRIE 1962 ORELE 17,30—19,30 — Vești din regiune. — Rubrica : „De ani pînă luni“ (Noi propuneri de inovații la cabinetul tehnic de la Uzinele „Electroputere“ (Radioreportaj). — însemnări : Un lot de vagoane reparat la atelierele de zonă cu materiale economisite. — Noi construcții în raionul Caracal. — Muzică ușoară din tarile socialiste. — Calendar : „Lună prieteniei romîinoi-sovietice“. — Transmiteri din concertul dat la Craiova de orchestra sîmisbhică Gewenhaus-Lepzig. — „Emisiune pentru oamenii muncii de la sate“. — Muzică populară romîneascâ. BUCUREȘTI LUNI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 5.07 Polci. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Cintece și jocuri populare romînești. 6.00 Radiojurnal. 6.07 Mici piese orchestrale. 6.20 Emisiunea pentru sate . Recomandări privind desfășurarea cu continuitate a lucrărilor de semănat. 6.30 Cîntece. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de știri. 7.1Q Melodii de estradă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Jocuri populare românești. 8.00 Sumarul ziarului Scînteia. 8.08 Piese vocale și instrumentale de compozitori romîni înaintași. 8.30 Scene din operete. 9.00 Tinerețea ne e dragă. „Toamnă moldoveană“. (Emisiune realizată cu concursul unor tineri din regiunea Suceava). 9.20 Simfonia în Re major de Jan Vaclav Stamitz —orchestra de cameră din Praga ; Concertul în La major pentru pian și orchestră de Mozart — solistă Clara Hasiul, acompaniată de orchestra simfonică din Viena, dirijor Paul Sacher.10.00 Piese corale romînești. 10.30 Sonata în Sol major, opus 78 pentru vioară și pian de Johannes Brahms — interpretează Egon Morbitzer și Dieter Zechlin. 31.00 Radiojurnal. 11.05 Muzică din opere. 11.30 „Poeti eroic“ de Eugen Cuteanu — orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat .,Banatul“ din Timișoara, dirijor Nicolae Boboc. 12.00 Muzică de estradă. 12.30 Melodii populare din țări socialiste. 13.09 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Muzică ușoară din țările Americii Latine. 13.40 Coteleanelor Dunării. H.op Concert de prînz. 15.00 Muzică ușoară de compozitorii sovietici Eduard Kolbattovski Și Ludmila Liadova. 15.25 „Muzică din opere cerută de ascutatori“. 16.15 Vorbește Moscova ! 16.45 Cintă orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Alexandria și echipa de fluierași din comuna Hîrtoane, regiunea Iași. 17.00 Buletin de ști Uilelin meteorologic. 37.10 „Cîntece pace și prietenie“. 17.30 Prietena noastră cartea : „Rîcărea de piatră“ de Pavel Bajor. 18.00 Postpuriuri. 18.30 „Pagini flrese din muzica de operetă“. 19.00 Almanah științific. 19.20 Tineri interpreți în studio .Cîntă pianistul Stelian Constaritin. 19.40 Muzică populară romîneascâ interpretată de Ana Pop Corondan și naistul Damian Luca. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Muzică ușoară romînească interpretată la vioară de Jean Ionescu. 20.30 Noapte bună, copii : „Musafirii nepoftiți“ de Mira Jaworczakowa. 20.40 Fragmente din concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Oltenia“ din Craiova. Dirijor Teodor Costin. 21.15 Pe teme internaționale. Comerțul — factor al destinderii situației internaționale. 21.25 Ciclul integral al suitelor pentru violoncel solo de J. S. Bach în interpretarea violoncelistului Pablo Casals . Suita I în Sol major. 21.42 Muzică de estradă. 22.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Comncertul nr. 2 în fa minor pentru pian și orchestră de Chopin — solistă Guiordar Novacs, acompaniată de orchestra simfonică din Viena, dirijor Otto Kleimperer ; Uvertura „Manfred“ de Schumann — orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijor Alfred Alessandrescu. 23.10 Concert de muzică ușoară. 23.50 -23.55 Ultimele știri. PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri. 12.10 Recomandări din program. 12.15 Muzică de balet. 12.45 Soliști și formații de muzică ușoară care ne-au vizitat țara. 13.15 Carnet de reporter. 13.22 Muzică populară romînească și a minorităților naționale. 14.00 Radiojurnal. 14.10 Coruri și dansuri din opere. 14.30 Melodii de estradă din țări socialiste. 15.00 Concert simfonic. 16.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 18.10 „Noi creații de muzică ușoară romînească“ . „Fir de borangic" de Elly Roman, pe versuri de Cicerone Theodorescu. 16.15 Jocuri interpretate de fanfară. 16.30 Uverturi la opere. 17.00 Muzică ușoară de compozitori romîni. 17.30 Sfatul medicului : Sfaturi pentru bolnavii ■’pertensivi. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Muzică de cameră cerută de ascultători“. 19.00 Melodii populare oltenești. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 Ghid muzical (1) „Istoria muzicii cu program“ (reluare) „începuturile muzicii programatice“. 20.20 „Din muzica popoarelor“. 21.00 Radiojurnal. 21.15 „Cîntece de compozitorul sovietic Dunaevski“. 21.30 „Intîmplări la Gremeacii-Log“. 22.00 Mari cîntăreți de operă. 22.30 Melodii lirice. 23.00 Buletin de știri. 23.10 —24.00 Concert de muzică de cameră de Dmitri Șostakovici. TELEVIZIUNE LUNI 15 OCTOMBRIE : 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Pentru pionieri și școlari : „Să ne jucăm de-a avionul“. 19.35 Filmul pentru copii „Dragonul“. 19.55 „Monumente arhitectonice ale Leningradului“ — emisiune primită din partea televiziunii sovietice. 2015 Cântă orchestra de cameră a inginerilor. Dirijor: ing. Petru Ghenghea. 20.50 Filmul documentar „Animale arctice“ — o producție a Studiourilor DEFA Berlin. 21.05 Seară de romanțe. 21.40 Telesport. In încheiere : Ultimele știri.