Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)

1962-10-14 / nr. 5487

Pag. 2i Luna prieteniei romîno - sovietice­ ­ CONFERINȚE !;. . . ! ! ’ Din întreaga regiune ne sosesc­­­m zilnic noi vești despre multiplele •­­ manifestări ce au loc în cadrul­­ l Lunii prieteniei romîno-sovietice. , De la Caracal ni se transmite că­­ în sala Casei raionale de cultu­­r 1 ră a­vut loc o impunătoare ma­­i ‘­nifestare dedicată prieteniei cu ; , popoarele Uniunii Sovietice. Cu ’ 1 acest pilej, tov. Voicu Du- 1 ■­mitru, șeful secției de învățămint "• , a Sfatului popular regional a , conferențiat despre prietenia in­destructibilă dintre poporul ro­­­­mîn și popoarele Uniunii Sovie­­­­­­tice. ;­­ Manifestări asemănătoare au­­­­ avut loc în cursul zilei de ieri și [ la casa de cultură din Calafat, r ■ unde a vorbit tov. Croitoru Mi­­­­­­hai, vicepreședinte al Consiliului ^ , agricol regional. ^­ ­ DESCHIDEREA' FESTIVALULUI " : FILMULUI SOVIETIC ! ^ LA TA. SEVERIN­­­i . Vineri după-amiază a avut loc­­ în sala cinematografului „Progre­­­­­­sul" din Tr. Severin deschiderea­­­­ Festivalului filmului sovietic. : , Despre marile realizări ale cine­­­­­­matografiei sovietice, despre fil­­­­mele din cadrul festivalului a­­­i vorbit tov. Paraschiv Dumitru, I . președintele consiliului orășenesc­­ , A.R.L.U.S. Tr. •■Severin. Apoi, cei­­­­ aproape 400 participanți au urmă­­­­­­rit cu mult interes pe ecran fii­­l­­­mul sovietic „Nouă zile dintr-un­­ an u SEARA LITERARA 1 Elevii și cadrele didactice de­­ la grupul școlar comercial din Craiova au participat aseară, în­­ sala de spectacole a școlii la o­­ reușită seară literară cu tema: „Marea Re­volutie Socialistă din Octombrie oglindită în literatu­ră". In încheierea serii literare, artiști amatori din cadrul grupu­lui școlar au prezentat un frumos program de cintece și dansuri ro­­mânești și sovietice. MANIFESTĂRI DE AZI . In cursul zilei de azi au loc în toată regiunea diverse mani­festări cultural-artistice închina­te prieteniei româno-sovietice. Astfe­l, la Caracal are loc în sala Casei raionale de cultură un sim­pozion cu tema: „Știința sovieti­că în slujba transformării natu­rii" în cadrul căreia vor vorbi oameni de specialitate despre transformarea formelor de viață în Uniunea Sovietică și despre transformarea spațiului geografic în U.R.S.S.*. La Casa de cultură a sindicate­lor din Craiova are loc azi la orele 10 expunerea tovarășului Ștefan Ion, conferinței , secretar al consiliului orășenesc A.R.L.U.S., despre „Prietenia și colaborarea frățească romîno-sovietică", după­­ care va urma un program artis­­­­tic. f _______ i Utemista Elena Gia de la cooperativa meșteșugărească „Aria populară“ din Craiova lucrînd la finisarea unui covor oriental. Folosind cu­ mai sudi­­c­­e ,?t­pul de lucru, ea reușește să-și depășească cu regularitate sarcinile de [I ÎNAINTE La întreprinderea forestieră»Craiova Creșterea Indicelui de utilizare a masei lemnoase a asigurat îndeplinirea planului In cursul celui de-al II lea tri­mestru al anului, colectivul de mun­că din cadrul întreprinderii forestie­re — Craiova a desfășurat cu elan întrecerea socialistă, reușind să rea­lizeze planul producției globale și marfă pe această perioadă cu 18 zile înainte de termen. Depășirea planului de producție a fost deter­minată de creșterea productivității muncii cu 5 la sută față de plan. La majoritatea produselor de pă­dure realizate la cele șapte sectoare de exploatare ale întreprinderii, pla­nul a fost depășit. S-au obținut în plus 500 m.c. bușteni diverse esențe, 1.000 m.c. lemn de mină, 250 m.c. stîlpi T. E. 2.000 bucăți traverse în­guste și 3.000 m.c. lemn de cons­trucție rurală, sortiment de mare im­portanță în perioada actuală. Depășirile înregistrate sunt rezulta­tul aplicării în producție a măsuri­lor privind îmbunătățirea indicilor de utilizare a masei lemnoase, care la fag au crescut cu 20 la sută, la stejar cu 7 la sută, iar la diverse esențe cu 1,2 la sută față de sar­cina planificată. Rezultate bune au fost obținute și în domeniul refacerii pădurilor, pla­nul de culturi în pepiniere fiind de­pășit, ceea ce permite asigurarea materialului săditor necesar îndepli­nirii planului de Împăduriri din toamna acestui an și din primăvara anului 1963. Pînă in prezent, planul de împă­duriri a fost realizat în proporție de 115 la sută. Totodată s-au luat mă­suri în vederea îndeplinirii planului și în actuala campanie de împădu­riri. Printre colectivele fruntașe în realizarea planului pe întreprindere se numără ocolul silvic Calafat, al cărui inginer șef — tov. Marin Ca­­rangiu, împreună cu colectivul ce nu conduce au urmărit realizarea planu­lui la toți indicii în fiecare lună. De altfel, ocolul silvic Calafat a primit steagul de producție de uni­tate fruntașă pe întreprindere. Deși în majoritatea unităților din cadrul întreprinderii planul a fost Actualitatea economică îndeplinit și depășit, în cadrul U.SL. Filiași mai există încă restanțe pri­vind realizarea sarcinilor fizice de producție. Aceasta se datorește în cea mai mare parte lipsei de forță necesară pentru funcționarea utila­jelor. Pentru evitarea acestui nea­juns, în curînd vor fi luate măsuri privind racordarea la linia de înaltă tensiune. Această lucrare va fi ter­minată în cursul trimestrului IV și va asigura condiții optime în vede­rea producției anului 1963. EXPERIENȚA DE PINA ACUM NE ESTE DE MARE FOLOS Pregătirile în vederea creării con­dițiilor pentru anul 1963 au început în toate unitățile și sectoarele între­prinderii. Ținînd­ cont de posibilită­țile reale existente la fiecare loc de muz­că, încă de pe acum s-a tre­cut la instruirea sortatorilor pentru ca in anul viitor să se obțină indici de utilizare a masei lemnoase mai mari decit cei realizați in cursul acestui an. A început totodată orga­nizarea lucrărilor în diverse faze, în așa fel încît încă din primele zile ale anului viitor să poată fi asigurată îndeplinirea planului de producție pe sortimente. Introducerea tehnicii noi și me­canizarea lucrărilor preocupă de a­­semenea întregul colectiv al între­prinderii forestiere Craiova. De a­­ceea s-au și luat măsuri privind in­troducerea în producție a unui co­­sitor mecanic pentru cojit lemn de celuloză, cu ajutorul căruia se va obține o productivitate ridicată și se vor realiza însemnate economii la operațiunea respectivă. Sunt în curs de execuție trei motoare la care vor fi adaptate trolii, necesare scoaterii materialului lemnos din locuri greu accesibile. Acestea vor putea înlocui și tracțiunea animală. In baza analizelor cu privire la valorificarea tuturor resurselor in­terne, colectivul nostru de muncitori, ingineri și tehnicieni s-a angajat să dea peste plan produse cu desfacere asigurată în valoare de 330.000 lei, iar celelalte obligații contractuale să fie depășite cantitativ cu : 200 m.c. la cherestea de stejar, 500 m.c. la lemn pentru construcții rurale și 10.000 m.p. parchete. Prin încărcarea mecanică a produ­selor lemnoase, prin cojirea meca­nică a lemnului de celuloză și orga­nizarea rațion­ală a depozitului de bușteni și de cherestea de la U.I.L. Filiași, I. F. Craiova va realiza o economie la prețul de cost de 40.000 lei peste sarcina planificată. Experiența căpătată în cei trei ani de la înființarea întreprinderii mai ales realizările din­ cursul aces­ui­­ui an constituie pentru noi o bază sigură în vederea realizării sarcini­lor de plan pe anul 1963, plan pe care colectivul întreprinderii noastre îl consideră pe măsura posibilități­lor și se angajează să-l îndeplineas­că in mod exemplar. Ing. ALEXANDRU BIRDEANU director și Ing. C. DOROBANȚU . Prin sălile Muzeului de artă uzeul de artă din Craiova este vizitat cu interes de tot mai mulți oameni ai muncii din orașul Craiova, din regiune și din multe ale localități ale țării. Această instituție contribuie la forma­rea culturii artistice și la educarea estetică a maselor. Operele pe care le păstrează și expune Muzeul de artă sunt creații valoroase din domeniul artei naționale și universale. Pentru a face mai larg cunoscute aceste opere și pe autorii lor, ziarul va publica o serie de arti­cole de prezentare a sălilor galeriei naționale. Structura galeriei de artă romînească este astfel concepută incit să scoată în evidență momentele și figurile de seamă din istoria artei românești, înfă­­țișînd în chip sintetic dezvoltarea ei, începînd cu epoca feudală. Galeria se deschide cu sălile de artă feudală, în care sînt expuse fragmente de frescă, icoane etc. In sala următoare a muzeului — a 8-a — sunt expuse lucrări din perioada de formare a picturii laice. Marile prefaceri care au loc la sfir­­șitul secolului XVIII și începutul seco­lului XIX pe plan economic și social explică fenomenele de înnoire din do­meniul artei. Pictura laică se impune împreună cu formele de civilizație ge­nerate de dezvoltarea burgheziei și pri­ma ei manifestare importantă este apa­riția portretului. Atrași de cererea crescîndă de por­trete ce se face simțită, se stabilesc în­ Principate vremelnic sau definitiv, pic­tori străini. Aceștia, laolaltă cu artiștii autohtoni (maeștri mireni de pe lingă școlile de zugrăvie bisericească) îm­­pămintenesc pictura laică, în care pre­cumpănește genul portretistic. Portretul din primele decenii ale se­colului XIX rămîne o imagine realistă, individualizată, dar mărginită la re­darea asemănării exterioare, tratată că o efigie, fără interes pentru analiza psi­hologică. Printre pictorii străini, temporar sta­biliți in Țările Române a fost și Iosif August Schoefft. Acesta a executat cu meșteșug și uneori expresiv portrete de boieri ca cele din muzeul din Craiova : „Portretul doamnei Balș", „Portret de familie", „Portret de bărbat“. Prezența tablourilor sale (de proveniență locală) arată că a avut o clientelă în pătura bogătașilor olteni. De o căutare și mai mare constatăm că s-a bucurat în Olte­nia un alt pictor străin — Johann Fran­­kenberger (1807—1874), de mai mic ta­lent decit Schoeîft. Muzeul conservă mai multe portrete individuale sau de grup, toate in stilul ilustrației, semnate de Frankenberger. Pe linia caracteristicilor amintite ci­tăm portretele soților Drăgoescu (ano­­nim) și „Femeie în albastru" (ano­nim), lucrare cu unele calități coloris­­tice, concepute însă in același spirit. Ridicarea pe o treaptă superioară a realismului in pictura românească se face in legătură cu procesele social-e­­conomice care au premers revoluției de la 1848 și însuși cu acest eveniment. Acum pictura va înceta să reflecte nu­mai gusturile negustorinoi și boierimii; ea va exprima interese și idealuri popu­lare. In noile condiții apar portretul cu semnificație socială și interpretare psi­hologică, precum și portretul alegoric cu rol propagandistic — patriotic, a­­pare compoziția inspirată din trecutul istoric al țării, menită să susțină idea­lurile naționale contemporane. In esen­ță, se înrădăcinează și exercită o însem­nată influență concepția artei cu rol mi­litant, educativ, patriotic. Exponenții unei asemenea concepții și făuritorii unei asemenea arte sunt pictorii revoluționari de la 1848: Ion Negulici, C. D. Rosenthal și Barbu Isa­­covescu. Aspirațiile ce s-au cerut împli­nite după aceea — Unirea, Independen­ța — au găsit, ca și idealurile de la 1848, un larg ecou în rându­rile artiști­lor contemporani. Ion D. Negulici (1812-1851), parti­cipant activ și de frunte la revoluția din 1848, a lucrat — pe lângă câteva încer­cări de compoziție, scene de interior, peisaje, — o prețioasă serie de portrete ale fruntașilor revoluționari: N. Băl­­cescu, Cezar Boliac, C. D. Rosenthal, N. Magheru, C. A. Rosetti și alții. In muzeu găsim portretul, convențional față de altele, al lui Barbu Știrbey (1839) , ce i se atribuie lui Negulici. De perioada revoluției este legat și „Portretul lui Gh. Chițu“ (anonim) rea­lizat într-un limbaj artistic superior. Un pictor simpatizant al revoluției, devenind apoi propagandist al Unirii, a fost C. Lecca (1807—1887). Însufle­țit de idei patriotice, desfășurând o mul­tilaterală activitate — în parte la Cra­iova — el a avut un rol notabil în miș­carea culturală din secolul XIX, pentru formarea picturii românești realiste, con­tribuind printre altele, la nașterea ge­nului istoric. Lecca a executat portrete în care accentul cade ne­asemănarea exterioară cu modelul, izbutind câte­o dată și vagi caracterizări: „Bărbat cu trabuc", „Serdarul D. Aman" și „Că­pitanul Greceanu", sunt semnificative pentru portretistica lui. Desenul are stîngăcii și figurile sunt decupate, ne­­picturale, dar au un­ farmec al lor. N. BORTES, muzeograf Muzeul de artă Craiova. c^fteeteate. de leenatiit A fi scris vreo­dată un­ scena­­r­­i­u, așa... pentru piesă mai micuță ? Eu, drept să Vă spun, n-am scris niciodată. Dar piese de teatru am văzut destule, așa că ce mi-am­ zis ? Hai să-mi încerc puterile și să văd, reușesc sau fiu ? Dacă aveți bunăvoință și puțin­tică ...răbdare (vedeți clar că am ...idee de teatrul) vă rog să mă urmăriți în încercarea mea. Sce­nariul — nu știu precis cite acte și cite scene va avea. In defi­nitiv, la ce servește să știți pre­­cis cite anume ? După mine, cred că nu servește la nimic. Vom ve­dea la urmă este vor... ieși. Așadar.. ACTUL I ...a­tîtuia acțiune se petrece intr-un decor destul de obișnuit. Lipsesc mesele și scaunele, dar in schimb. In dreapta vedem o clădire pe care scrie „Autogara I.R.T.A. Craiova", in stingă cite­­va autobuze, iar in mijloc citind călători Citi Vieți dumneavoas­tră. Oricit de multi, ati­i că sce­nete de masă, sunt mai... convin­gătoare. Pentru completarea de­corului, vom plasa undeva un ceas cu cadran mare. Acele cea­sului sunt în dreptul orei 16. Și pentru că afi observat că gongul a sunat pentru a treia oară. În­cepe... SCENA 1 Primul călător: Vinei Al doilea călător: — Nu vine... Al treilea călător: — De ce nu vine ? 3 Al patrulea călător: — Dar cînd a mai venit la oră fixă ? Al cincilea călător: — Să mai așteptăm... ...Ceea ce și fac călătorii, li­nii lungindu-și giturile privind in așteptarea autobuzului, alții re­­semnindu-se să stea pe bagaje. SCENA II-a Ceasul arată orele 17:30. Primul călător: — Vineece ! Al doilea călător: — Vineece! In scenă își face apariția un automat... obosit. Motorul oftează de citeva ori, apoi își dă... sufle­tul. Șoferul: — V-a­i bucurat de­geaba. Mașina a rămas in pană. Nu vă pot duce la destinație. A­­jungeți la Adunații­le Ge­rmane cu ce ve­i putea... Cortina cade peste... consterna­rea generală a călătorilor. SCENA A III-a, CU MUZICA In fața autogării I.R.T.A. s-a improvizat un cor. Un călător, cu un baston noduros la­ Chip de ba­ghetă, dă tonul. Corul cintă : — Ne daji, ori nu ne dați. Mașină pentru­ Adunați, Ne daji, ne daji!?!? Apare impiegatul de mișcare, cu chipiu roș U, care tot cîntind, răspunde pe aceeași melodie: — Mai ...aștepta aaaaanați! ACTUL II SCENA ! Acțiunea se petrece tot acolo. Ceasul arată orele 19, afară s-a Întunecat. In scenă intră un au­tocamion. Șoferul: — Care ești pentru Ge­rmane, sus ! Scenă de masă. Busculadă. In mașină urcă cei cu... mușchi mai tari. Mașina pleacă. Șoferul dă cu b­ila. SCENA II-a Orele 20.30. 40 de călători flu­tură biletele cumpărate încă de la orele 17,30. Dinăuntru, impie­gatul le face... bezele. In scenă pătrunde un autobuz. Șoferul: — In mașină intră doar acei care cumpără bilete acum. Cei care le-au cumpărat la orele 17:30 să mai... aștepte. Ai nu știu citeiea călător: — Dar noi ce facem ? Cu ce ajungem acasă ? — Impiegatul pe vocea 1 : — Ur­mează așteptatoarea. SCENA III-a Orele 22. In scenă pătrunde alt autobuz, îmbulzeală, unuia i s-a rupt o plasă cu mere, altuia i s-au rupt nasturii, cel de-al oitează profund fiind călcat treilea pe bătătură, „dirijorul“ a pierdut... bastonul. In sfirșit, toată lumea urcă. Mașina pleacă aplecată pe­ o rună. In scenă rămîn doi pietoni oca­zionali. Primul pieton: — Hil... Al doilea pieton: — Del... ACTUL III (și ultimul) ...se petrece ln­ biroul directo­rului de la I.R.T.A. Ce anume se discută acolo, tip șli­l. Pt­rt gea­muri niu se aude. Dar Cine știe, poate vom afia. Și atunci, să fiți siguri Că vă Vom spune. Orele fiind intu­ziate. In birou se stinge lumina, iar pe scenă cade... “[ ...CORTINA P. S. Ei, v-a plăcut ? Nu-i așa că am un Veritabil talent de sce­narist ? Iertați-mă, insă, acest post scriptum nu l-am scris numai pentru a mă lăuda. Altceva voiam să spun, ceea ce am uitat de fapt să scriu In cuprinsul „scenariu­lui". Anime Că, ceea ce ați Ur­mărit pe Scenă, s-a petrecut ai­doma în seara astei de 8 septem­brie a.c. la autogara I.R.T.A. Cra­iova. Dar, fie Vorba intre noi (să nu ne audă cineva) lucrul acesta se mai petrece și la plecarea ma­șinilor pe alte trasee. Dar, deo­camdată, scenariul de astăzi, a­­junge... CORNEL C. La 15 octombrie­­­ 1962, începe vînza­­r­e­­­rea biletelor Sport­­i I­I Expres. Premii în valoare j j de 4.500.000 lei. Un j­­ . nou concurs. i 70.362 premii în o­ \ • o \­biecte și bani. Un bilet î­l costă 3 lei, M.L. Tg. Jiu execută cu plata în rate, conform H.C.M. n­r. 94/1960, următoarele lucrări de construcții : - zidărie - zugrăveli și vopsitorie - instalații electrice și sanitare - confecționări și remontări sobe de teracotă , fasonări de material lem­nos, lucrări de timplărie cu materialul clientului. i « Preocupări de oameni gospodari CARACAL.­­ (De la subredacția noastră voluntară). La districtul nr. 3 din cadrul secției L-4 CFR Cara­cal exista de m­­ai multă vreme un vagonet al cărui motor era defect. In cadrul unei adunări de partid, inginerul Marin Sandu a pus în discuția tPvarășilor săi de muncă problema reparării acestui utilaj. Propunerea a fost susținută și de d­ți vorbitori, iar a doua zi, comu­niștii C. Manta, Ilie Bălănescu, Ma­­rin Păun și Marin Andrei au trecut la lucru. După câteva zile de mun­că, motorul a fost reparat cu piese de schimb rezultate din materiale recondiționate și vagobetul este fo­losit, ■dt-Organîzîndu-și bine munca la lucrările revenite prin plan, colecti­vele echipelor de întreținere nr. 23 Frăsinet și nr. 7 Stoienești din ca­drul aceleiași secții, au reușit ca în luna septembrie să realizeze lucrări de calitate și în termen, depășin­­du-și prevederile de plan cu 0,6 la sută și respectiv 0,5 la sută. Aceste colective au mai colectat 5500 kg. fier vechii pe care l-au trimis oțelă­­riilor patriei. VASILE RADU, coresp. A NUNȚ începînd cu anul școlar 1962—1963 va func­ționa în orașul Craiova o școală hidrotehnică cu următoarele specialități: — hidroameliorații — hidrologie. Durata școlii este de 2 ani. Se primesc absolvenți ai școlilor medii, între 17-25 ani, cu și fără diplomă de maturitate. înscrierile se fac pînă la 20 octombrie 1962 la sediul școlii, str. Ion Maiorescu nr. 3 (în clădirea școlii medii nr. 3). Candidații vor depune următoarele acte : - Certificat de naștere (copie). - Certificat sau diplomă de studii (original). - Certificat de sănătate. - Declarație tip de starea materială. Examenul de admitere se ține între 21-22 octombrie 1962 la următoarele materii : matematică (scris și oral) ; fizică (oral) ; geografie fizică (oral). TEATRU Teatrul National din Craiova orele 15,30 Fiicele ; orele 20 Fata cu pistrui. CINEMATOGRAFE „Patria“ filmul : Start către necunos­cut . „Maxim Gorki“ filmul Lazarillo de Tormes. „30 Decembrie“ filmul : Aparta­mentul. „23 August" filmul : Poveste sentimentală „Tineretului" filmul : Fru­moasa Luzette „8 Mai“ filmul : Omul amfibie „Casa de cultură a sindicatelor“ filmul . Cer senin. MUZEE Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934“ din Cra­iova strada Unirii nr. 9, este deschis între orele 8,30—13 și 17—20,30. Muzeul de artă din Craiova este des­chis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este des­chis între orele 9—13 și 17—20. BIBLIOTECI Biblioteca Casei de cultură a sindi­catelor din Craiova este deschisă între orele 9-13 și 17-21. ÍQRÂDIQ Și a v SLEîWUUMEj STUDIOUL REGIONAL CRAIOVA Pe lungimea de undă de 206 metri LUNI 15 OCTOMBRIE 1962 ORELE 17,30—19,30 — Vești din regiune. — Rubrica : „De ani pînă luni“ (Noi propuneri de ino­vații la cabinetul tehnic de la Uzinele „Electroputere“ (Radioreportaj). — în­semnări : Un lot de vagoane reparat la atelierele de zonă cu materiale economi­site. — Noi construcții în raionul Cara­cal. — Muzică ușoară din tarile socia­liste. — Calendar : „Lună prieteniei ro­­mîinoi-sovietice“. — Transmiteri din con­certul dat la Craiova de orchestra sîm­i­­sbhică Gewenhaus-Lepzig. — „Emisiune pentru oamenii muncii de la sate“. — Muzică populară romîne­ascâ. BUCUREȘTI LUNI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radioju­rnal. Buletin meteorologic. 5.07 Polci. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Cintece­­ și jocuri populare rom­­îne­ști. 6.00 Radiojurnal. 6.07 Mici piese orchestrale. 6.20 Emisiunea pentru sate . Recomandări privind desfășurarea cu continuitate a lucrărilor de semănat. 6.30 Cîntece. 6.45 Salut voios de­ pionier. 7.00 Buletin de știri. 7.1Q Melodii de estradă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Jocuri populare românești. 8.00 Sumarul ziarului Sc­înteia. 8.08 Piese vocale și instrumentale de compozitori romîni înain­tași. 8.30 Scene din operete. 9.00 Tinere­țea ne e dragă. „Toamnă moldoveană“. (Emisiune realizată cu concursul unor tineri din regiunea Suceava). 9.20 Simfo­nia în Re major de Jan Vaclav Stamitz —­­orchestra de cameră din Praga ; Con­certul în La major pentru pian și or­chestră de Mozart — solistă Clara Has­iul, acompaniată de orchestra simfonică din Viena, dirijor Paul Sacher.­­10.00 Piese corale rom­­înești. 10.30 Sonata în Sol ma­jor, opus 78 pentru vioară și pian de Johannes Brahms — interpretează Egon Mor­bitzer și Dieter Zechlin. 31.00 Radio­jurnal. 11.05 Muzică din opere. 11.30 „Poeti eroic“ de Eugen Cuteanu — or­chestra simfonică a Filarmonicii de Stat .,Banatul“ din­ Timișoara, dirijor Nicolae Boboc. 12.00 Muzică de estradă.­ 12.30 Me­lodii populare din țări socialiste. 13.09 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Muzică ușoară din țările Am­ericii Latine. 13.40 Cotele­anelor Du­nării. H.op Concert de prînz. 15.00 Mu­zică u­șoară de compozitorii sovietici E­­duard Kol­b­attovski Și Ludmila Liadova. 15.25 „Muzică din opere cerută de ascu­­tatori“. 16.15 Vorbește Moscova ! 16.45 Cintă orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Alexandria și e­­chipa de fluierași din comuna Hîrtoane, regiunea Iași. 17.00 Buletin de ști­­ Uilelin meteorologic. 37.10 „Cîntece pace și prietenie“. 17.30 Prietena noastră cartea : „Rîcărea de piatră“ de Pavel Bajor. 18.00 Postpuriuri. 18.30 „Pagini fl­rese din muzica de operetă“. 19.00 Alm­a­­nah științific. 19.20 Tineri interpreți în studio .Cîntă pianistul Stelian Constaritin. 19.40 Muzică populară romîn­easc­â inter­­pretată de Ana Pop Corondan și naistul Damian Luca. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Muzică ușoară romînească interpretată la vioară de Jean Ionescu. 20.30 Noapte bună, copii : „Musafirii nepoftiți“ de Mi­ra Jaworczakowa. 20.40 Fragmente din concertul orchestrei simfonice a Filar­monicii de Stat „Oltenia“ din Craiova. Dirijor Teodor Costin. 21.15 Pe teme in­ternaționale. Comerțul — factor al destin­derii situației internaționale. 21.25 Ciclul integral al suitelor pentru violoncel solo de J. S. Bach în interpretarea violonce­listului Pablo Casals . Suita I în Sol major. 21.42 Muzică de estradă. 22.00 Bu­letin de știri. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Comnc­ertul nr. 2 în fa minor pentru pian și orchestră de Chopin — solistă Guiordar Novacs, acompaniată de orches­tra simfonică din Viena, dirijor Otto Kleimperer ; Uvertura „Manfred“ de Schu­mann — orchestra simfonică a Radiote­­leviziunii, dirijor Alfred Alessandrescu. 23.10 Concert de muzică ușoară. 23.50 -23.55 Ultimele știri. PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri. 12.10 Recoman­dări din program. 12.15 Muzică de ba­let. 12.45 Soliști și formații de muzică ușoară care ne-au vizitat țara. 13.15 Car­net de reporter. 13.22 Muzică populară romînească și a minorităților naționale. 14.00 Radiojurnal. 14.10 Coruri și dansuri din opere. 14.30 Melodii de estradă din țări socialiste. 15.00 Concert simfonic. 16.00 Buletin de știri. Buletin meteoro­logic­. 18.10 „Noi creații de muzică ușoa­ră romînească“ . „Fir de borangic" de Elly Roman, pe versuri de Cicerone Theo­­dorescu. 16.15 Jocuri interpretate de fan­fară. 16.30 Uverturi la opere. 17.00 Mu­zică ușoară de compozitori romîni. 17.30 Sfatul medicului : Sfaturi pentru bolnavii ■’pertensivi. 17.35 Anunțuri, reclame, mu­zică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Mu­zică de cameră cerută de ascultători“. 19.00 Melodii populare oltenești. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 Ghid muzical (1) „Istoria muzicii cu program“ (reluare) „începuturile mu­zicii programatice“. 20.20 „Din muzica popoarelor“. 21.00 Radiojurnal. 21.15 „Cîn­tece de compozitorul sovietic Dunaevski“. 21.30 „Intîmplări la Gremeacii-Log“. 22.00 Mari cîntăreți de operă. 22.30 Me­lodii lirice. 23.00 Buletin de știri. 23.10 —24.00 Concert de muzică de cameră de Dmitri Șostakovici. TELEVIZIUNE LUNI 15 OCTOMBRIE : 19.00 Jurna­lul televiziunii. 19.15 Pentru pionieri și școlari : „Să ne jucăm de-a avionul“. 19.35 Filmul pentru copii „Dragonul“. 19.55 „Monumente arhitectonice ale Le­ningradului“ — emisiune primită din partea televiziunii sovietice. 20­15 Cântă orchestra de ca­mer­ă a inginerilor. Diri­jor: ing. Petru Ghenghea. 20.50 Filmul do­cumentar „Animale arctice“ — o produc­ție a Studiourilor DEFA­ Berlin. 21.05 Seară de romanțe. 21.40 Telesport. In în­cheiere : Ultimele știri.

Next