Inainte, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8132)

1971-04-22 / nr. 8125

TEATrUL­ SHITl Interviu cu ION OLTEANU, — în timpu­l recentei săptă­­minii a „Dramaturgiei origi­nale", precum și in timpul unor repetiții cu „Jurnalul unui nebun“ de Gogol, v-am auzit pi­e clin ti, deopotrivă, pentru adeziunea unui Tea­tru Național cu marile tex­te tragice, cît și pentru per­manenta înnoire profesională a actorului, în virtutea cu­ceririlor de ultimă oră ale esteticii. Textele tragice al­cătuiesc tezaurul așa-zis „clasic“ al dramaturgiei. Aș dori să ne oprim, deci, în discuția de acum, la acest aspect — probabil esențial creației, al aflării unor mo­dalități contemporane de expresie în însăși rezervoa­rele vechi ale tragicului. Ar fi vorba despre redobîndirea vechilor valori prin filtrul sensibilității creatorului de azi. — Exact. Textele tragice ne servesc marile valori ale umanismului. Ele se pot in­­terpreta prin linia teatrului de violență, al absurdului etc . dar nici una nu se re­­flectă integral, dacă nu sunt încorporate valorii mai cu­prinzătoare a umanismului, care poate să cuprindă ori­care din aceste linii, dar nu se reduce numai la una din ele. Rar, pentru o valorifi­care în consens cu timpul, este imperios necesar, după părerea mea, ca actorii să nu-și piardă deprinderea cu modalitățile de exprimare scenică de ultimă oră. — Aceasta înseamnă un permanent studiu, cu inevi­tabilul experiment care poa­te oferi publicului spectaco­­le-reviriment, dar și specta­­cole-exercițiu. In principiu, un Teatru Național va fi mai puțin iertat dacă va o­­feri publicului un asemenea spec­tac­ol-exercițiu. Necesi­tatea, t­otuși imperioasă, de care vorbeau­, nu ar putea fi soluționată în cadrul unui studiou-s anexă ? — Cimd spunem „studiou“, ne gîndim­ de obicei la un „studiou al tânărului actor“. Eu nu mă refer la generații, ci la actorul tânăr sufletește și dispus să se supună ca­noanelor progresului. A e­­xista în teatru un perma­nent laborator e o condiție pentru perfecționarea intelec­tuală a spectatorului, alături de progresul profesional al actorului. Se formează ast­fel, o datorie urbană a spec­tatorului. E necesar să for­măm acest simț al datoriei unui public care-și lărgește sensibilitatea pentru modali­tăți noi. — Cum rămîne totuși cu evitarea spectacolului-exer­­cițiu ? Pentru a nu cădea în tentația formalistă a unor modalități scenice contem­porane — cum credeți că se poate făuri, în cadrul unui teatru-laborator, o conștiin­ță estetică ce nu se va su­pune labilității și modei ? — Această conștiință — se regizorul artist emerit formează ea însăși în ca­drul „laboratorului", căci presupune in primul rînd e­­xercițiu mintal (marele exer­­cițiu mintal). Acesta trebuie însoțit de preocuparea pen­­tru plastică, de exercițiul vorbirii în lumina esteticii europene a momentului de față. — Deci, nu a modei, — ci a esteticii. Subliniez, pentru că mi se pare și mie că ul­timul cuvînt în materie de gîndire reprezintă, totuși, într-o bună măsură o anu­mită sinteză ai Întregii gîn­­diri anterioare. — Și încă ceva, „laborato­rul" îți spune ce este fals. Spectacolul te poate înșela. Dacă scena e uzina, labora­torul dă invențiile, potențele. Pledez pentru învierea ma­­rilor pagini, pentru un tea­­tru de poezie, un teatru e­­pic etc. JEAN­A MORÄRESCU JR m ÎNAINTE De la Comisia județeană de fotbal în ultima sa ședință, Comisia ju­dețeană de fotbal a omologat ast­fel următoarele meciuri : Aripile — Betonul 3—2 (în loc de 2—2) ; Rast — Aripile 0—3 (în loc de 4—0) și Afumați — Unirea Goicea 0—3 (în loc de 4—3). Contestațiile depuse de echipel­e Victoria Craiova pentru meciul cu Progresul Băilești și de Pro­gresul Segarcea In meciul cu Con­fecția vor fi soluționate de către biroul C.J.E.F.S. ARTICOLUL 13 : LOVITURI LIBERE. După gravitatea in­fracțiunilor, loviturile libere se împart în două categorii, așa cum s-a văzut și la art. 121 lovituri libere directe și indi­rect Dintr-o lovitură liberă directă se poate înscrie direct gol împotriva echipei infrac­toare, iar dintr-o lovitură li­beră indirectă, golul va fi va­labil numai dacă, înainte de a intra în poartă, mingea a fost atinsă sau jucată de un alt jucător — coechipier sau ad­versar. Dacă un jucător din echipa în apărare execută o lovitură liberă directă sau indirectă din suprafața de pedeapsă proprie, adversarii trebuie să stea în afara acestei suprafețe și, la o distanță­ de 9,15 m de minge, pînă în momentul cînd se execută lovitura. Mingea intră în joc cînd iese din suprafața de pedeapsă. In cazul cînd mingea n-a ieșit din suprafața de pedeapsă, ea nu v­a fi con­siderată în joc­ și, ca atare, lo­vitura se repetă. De asemenea, într-o astfel de situație porta­rul nu poate primi mingea în mîini pentru a o repune în joc. Cînd o lovitură liberă directă sau indirectă se execută în afara suprafeței de pedeapsă, distanța de 9,15 m trebuie res­pectată. O singură excepție este admisă și anum­e, cînd echipa în atac beneficiază de o lo­vitură liberă indirectă acordată în suprafața de pedeapsă a e­­chipei care se apără. In acest caz, dacă distanța e mai mică de 9,15 m, jucătorii adverși pot sta pe propria linie de poartă. Mingea va intra în joc după parcurgerea circumferin­­ței sale. Loviturile libere di­recte și indirecte se execută de pe locul unde au fost comise infracțiunile, iar mingea trebuie să­­ fie în poziție statică atunci cînd se bate lovitura. Jucătorul care a executat lovitura nu poate juca mingea a doua oară, decît după ce ea a fost atinsă de un coechipier sau adversar. Dacă unul sau mai mulți ju­cători adverși se apropie la o distanță mai mică de 9,15 m sau pătrund la suprafața de pedeapsă înainte ca mingea să fi fost trimisă în joc, arbitrul trebuie să întîrzie dictarea lo­viturii, pînă ce se respectă dis­­pozițiunile acestei reguli. Ju­cătorii care nu se retrag la distanța regulamentară vor fi avertizați și, în caz de recidivă, eliminați din joc. Arbitrii vor considera ca purtare necuviin­cioasă gravă orice tendință de a se întîrzia executarea unei lovituri libere, prin înaintarea către minge, cu scopul de a reduce astfel distanța regula­mentară. Dacă unul sau mai mulți ju­cători, în timpul executării unei lovituri libere directă sau indirectă gesticulează sau „dan­sează“ cu scopul de a dis­trage adversarul, această com­portare va fi considerată ca necuviincioasă și sancționată cu avertisment. Cînd este vorba de o lovi­tură liberă indirectă, arbitrul va ridica brațul în sus, semnal pe care trebuie să-l facă îna­inte de a fluiera executarea­­ loviturii. Ea loviturile libere directe semnalul nu este nece­sar. In situația cînd jucătorul care a executat o lovitură li­beră directă sau indirectă joa­că a doua oară mingea, înainte ca aceasta să fi fost atinsă sau jucată de un alt jucător, indi­ferent care, el va fi sancțio­nat cu o lovitură liberă indi­rectă în favoarea echipei ad­verse de pe locul unde a fost atinsă mingea a doua oară. ION ȘERBAN președintele colegiului județean al arbitrilor Fotbalul are numai 17 reguli. Nu le putem învăța ? Inspirată Inițiativă a C.U.A.8, COLOCVIUL „P. C. R. și mișcarea democratică studențească în cadrul mai larg de mani­festări pe care C.U.A.S. din U­­niversitatea noastră le-a inițiat in cinstea gloriosului semicente­nar al partidului, colocviul or­ganizat la Casa de cultură studenților în colaborare cu In­­­stitutul de subingineri din Pi­tești a constituit o realizare de­plină. Se cuvine, mai întii, re­levată buna organizare care a creat un cadru prielnic dezba­terii unor probleme cu impli­cații profunde. In intenția organizatorilor, du­pă cum a precizat tov. Romu­lus Mocanu, președintele C.U.R.S.. In cuvîntul de deschi­dere, colocviul este un prilej fericit pentru studențimea cra­­ioveană de a-și manifesta recu­noștința față de partid pentru condițiile exemplare de studiu și viață create. Colocviul s-a desfășurat sub formă de referate și discuții, de întrebări și completări. In referatul „Corelația dintre realizările obținute de țara noastră în procesul educării ti­nerei generații și inițiativele pe plan extern cu privire la ti­neret", Paula Ilinoiu, anul IV filologie, a făcut o succintă pre­zentare a realizărilor obținute de partid în activitatea de e­­ducare a tineretului. Obiectivul principal al întregii activități în această direcție a fost for­marea și împlinirea unei perso­nalități umane corespunzătoare cerințelor istorice actuale, rolu­lui deosebit pe care îl are tine­retul în activitatea de construi­re a noii societăți. Activitatea tineretului nostru nu s-a mani­festat numai pe plan intern, ci și în lupta pentru unitate In­ternațională a tineretului pro­gresist pentru asigurarea păcii și securității în lume. Referatul cu caracter informa­­­tiv „Lupta tineretului din patria noastră împotriva ideologiei și dictaturii militaro-fasciste — parte integrantă din activitatea combativă antifascistă a mase­lor largi conduse și îndrumate de P.C.R.“ a fost prezentat de studentul Constantin Dragu de la Institutul de subingineri din Pitești. Au fost evocate pe larg pagini glorioase din lupta tine­retului nostru studios In anii grei ai dictaturii fasciste, s-a insistat asupra rolului deosebit pe care l-au jucat în educarea tineretului personalități ale în­­vățămîntului și culturii din a­­ceastă perioadă (N. Titulescu, C. I. Parhon, Petre Constanti­­nescu-Iași, Zaharia Stancu, Tu­dor Vianu și alții). Petre Avram, anul IV filolo­gie, s-a ocupat de tradițiile de luptă ale Istoriei locale : „Aspec­te ale luptei revoluționare și democratice a maselor populare din Oltenia sub conducerea P.C.R. în perioada 23 August 1944 — 6 martie 1945“. Refera­tul s-a distins printr-o foarte bogată documentare, dar și prin încercarea adecvată de a reliefa semnificațiile mai largi, istorice pe care le implica fiecare eve­niment revoluționar relatat. Prezența activă la lucrările colocviului a tehnicianului Nic. Negoiță de la Uzinele „Electro­­putere“ a lărgit cadrul dezbate­rilor, ilustrînd, în primul rînd, tendința de a privi corelativ teoria și practica, deziderat ma­jor, de altfel, al întregii noastre activități. Referatul „Trepte de lumină“ s-a dovedit a fi un am­plu material de informare a studenților asupra istoriei realizărilor celei mai mari uzi­și­ne a Craiovei. Cea mai mare contribuție la realizările obți­nute de uzină și-au adus-o ti­nerii care constituie marea ma­joritate a lucrătorilor. Este sem­nificativ faptul că media de vîrstă a celor ce lucrează aici este de 25 de ani. S-a vorbit apoi despre colaborarea strînsă dintre uzină și universitate (res­pectiv, Facultatea de electro­tehnică). Ion Tom­a s-a ocupat de „Con­tribuția A.S. la modernizarea procesului de învățămînt și e­­ducare a tineretului studios“, relevînd faptul că organizațiile studențești sînt factori impor­tanți în întreaga activitate cul­turală desfășurată de poporul nostru. Referatul a subliniat contribuțiile concrete ale­ A.S. din universitatea noastră la îmbunătățirea procesului de în­­vățămînt. Vizînd aspecte locale ale „dez­voltării învățămîntului superior din Oltenia în anii revoluției populare“, expunerea lui Petre Ardeiu, istorie — anul II, a urmărit, în primul rînd, impli­cațiile sociale și istorice ale a­­cestei probleme. Expunerea s­a a subliniat contribuția deosebită Institutului agronomic din Craiova, prin promoțiile de spe­cialiști, la dezvoltarea și mo­dernizarea agriculturii noastre, cît și contribuția facultăților din Institutul pedagogic la ridicarea calitativă a învățămîntului și culturii. „Suntem­ tineri în măsura în care Înțelegem dezideratele ma­jore ale prezentului“ — a spus Constantin Dumitrache în refe­ratul său „Corelația dintre pre­gătirea profesională și însușirea valorilor culturii în cadrul Uni­versității". A fost remarcat ro­lul deosebit pe care ll are cul­tura în procesul de educare a tinerei generații, cît și necesi­tatea pregătirii ideologice capa­bilă să dea un sens personali­tății umane în plină afirmare. GHEORGHE POPESCU student CARNET STUDENȚESC CTEXPOZIa Expoziția retrospectivă „Theodor Aman“ deschisă în sălile Muzeu­lui de artă. Expoziția de grafică „Alexandru Igbașa", deschisă în sala Galeriilor de artă din Bulevardul 23 August. Expoziția filatelică a cercului •„Feroviarul“ deschisă In holul Stației C.F.R. Craiova. „Patria“ (telefon 13850), filmul: MEXIC ’10, orele 11 ; 15 ; 17 . 19 ; 21. „Central“ (telefon 14029), filmul­ OMUL DIN SIERRA, orele 11; 15 ; 17 ; 19 ț 21. „30 Decembrie" (telefon 31080), filmul : ELIBERAREA (ambele serii), orele 11 ; 15.30 ; 19. „23 August“ (telefon 14448), fil­mul : B. D. INTRA IN ACȚIUNE, orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. „Tineretului" (telefon 12228), fil­mele RĂZBOIUL DOMNIȚELOR, orele 10 ; TIFFANY MEMORAN­DUM, orele 14—20 în continuare. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : MARILE VACANȚE, orele 15—20 în continuare. „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : MIHAI VITEAZUL. „Arta" — Calafat, filmul I. HI­­BERNATUL, „8 Mai“ — Filiași, filmul : VA­GABONDUL. „Victoria" — segarcea, filmul s 100 DE CARABINE, JOI 22 APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conduică­­torii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de e­­vocări. 20.20 România în lume. 20.50 Jocul salbelor. Cîntece și jocuri populare din zona de șes a Banatului în interpretarea ar­tiștilor amatori din comuna Dră­­goiești. 21.05 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj. 21.45 Emisiune literară. 22.05 Telediver­­tisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. RADIO CRAIOVA Pe lungimile de undă de 540 și 228 metri JOI 22 APRILIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo­­rutier. 17.10 Melodii de Ieri și de azi — muzică ușoară. 17.30 Craio­va universitară. Modernizarea pro­cesului de Însușirea cunoștințelor.­ Acțiuni turistice cu caracter edu­cativ. Breviar studențesc. 17.40 In memoriam — emisiune muzicală. 18.00 Dimensiuni, perspective. Are energetic peste Carpați. 18.10 In sat la noi. Bilanț de campanie. Pen­tru cămările dv. Moment muzical cu Maria Lătărețu. File de mono­grafie. Poșta emisiunii. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată.­ ­ VINERI 23 APRILIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Satul e grădină dragă — program muzical. 6.20 Jurnal agrar Cu toate for­țele la semănat. 6.30—7.00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI JOI 22 APRILIE DIN PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpre­mieră cotidiană. 13.27 Rebus melo­dii. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.40 Cîntă Ioana Crăciun, Florea Netcu, Helga și Iosif Berg. 15.00 Buletin de știri. 15.05 In întîmpi­na­­rea semicentenarului P.C.R. „O ju­­mătate de secol de luptă eroică“. Frontul reconstrucției. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 10.15 Pe cărare sub un brad — prelucrări corale. 16.30 Melodii de Noru Demetriad și Viorel Doboș. 16.50 Publicitate ra­dio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Omagiu Partidului. Aspect­ de la cel de-al X-lea Concurs al forma­țiilor artistice de amatori. 18.00 o­­re de serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Muzică populară interpretată de George Niculescu Banu. 20.55 știința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale , pa­gini din operele lui Bizet. 21.25 Consemnări de Radu Vasilhu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2.00 ; 4.00 ; 5.00). In următoarele 24 de ore vremea va fi frumoasă și continuă să se încălzească. Cerul­ va fi variabil, mai mult senin. Stne slab până la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 2 și 7 grade, iar maxima între 17 și 22 de grade. memento Mica publicitate SCHIMB DE LOCUINȚA Schimb 3 camere confort unue cu i «unera. Telefon 15246. £ Pronoaxpres Concursul *1. 16 din 21 aprilie a.c. Extragerea î­n 16, 33, 30, 44, 27, 23 . Extragerea a II-a,­ 1, 24, 43, 21, 28. Fond general de premii — 2 934 204 lei. DIRECȚIA PENTRU PROBLEME DE MUNCĂ ȘI OCROTIRI SOCIALE A JUDEȚULUI DOLJ ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS consilieri juridici sau jurisconsulți. Informații la telefon nr. 13633 angajează de urgență, pentru apara­tul propriu și unitățile subordonate, în funcții de conducere, execuție și proiectare, cu îndeplinirea normelor legale de angajare, următoarele ca­:__. |—-----------—— —­ — —» «TM ran« Condițiile de salarizare vor fi cele prevăzute de H.C.M. 914/1968. I ! Cel interesat­ se vor adresa la întreprinderea județeană, construcții-montaj Olt — Slatina, serviciul personal, telefon­­ 1321 sau 1128.­­9 CONSILIU­» POPULAR JUDEȚEAN OLT, cu reședința in orașul Slatina, • 22 — IV — 1971 IBMI­GRI % m­m / ÎNTREPRINDEREA DE REȚELE ELECTRICE CRAIOVA Cțlje­i Dunării nr. 52 ANGAJEAZĂ DE URGENȚA : • electricieni • muncitori necalificați pentru construcții rețele elec­trice și posturi de transforma­re în județele Dolj, Gorj și Mehedinți. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. — un gestionar, șef de unitate la restaurantul „Debarcader“ ; — un barman ; — trei ospătari; — un bufetier. Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Doritorii se vor adresa pentru in­formații suplimentare și depunerea actelor la sediul Coop, de consum oraș Calafat, din str. Șos. Ciuper­­cenii Vechi nr. 22 — serviciul per­sonal. S Muzeul Olteniei Craiova,­­ str. Maxim Gorki nr. 44, tel. 1.26.69, s­e achiziționează: i .­­ instrumente muzicale populare (de percuție, de su­­­­flat, cu coarde etc.) confecționate de meșteri popu­­­­lari, precum și costume populare de copii. ^ De asemenea, achiziționează unelte vechi de meșteșugari (lemnari, fierari, cojocari, țesători etc.)V Bufetul turistic, situat în pădurea Leamna, vă invită să­­ petreceți cîteva ore într-un­­ cadru pitoresc natural.­­ Bufetul este bine aprovizio­­­­nat cu băuturi și preparate­­ culinare. ri

Next