Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)

1971-06-10 / nr. 8167

Proletari din toate țările, uniti-vă­­GAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI 10 IUNIE 1971 ANUL XXVII — NR. 8167­4 PAGINI — 30 BANI Plecarea din Pekin a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu PEKIN 9. Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălățeanu, trans­mite : Delegația de partid și guvernamentală română, con­dusă de tovarășul N­i­c­o­­l­a­e Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, și-a încheiat miercuri vi­zita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitația Comite­tului Central al Partidului Co­munist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, de­legația a fost însoțită de pre­mierul Ciu En-lai, Huan Iu­­șen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătorește. Sînt ar­borate drapelele de stat român și chinez. Pe platoul central se află adunată o mulțime de locuitori ai capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înal­ții oaspeți români. Se află, de asemenea, prezenți șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditați în capitala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Chine­ze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unități­le reprezentative ale trupelor terestre, marinei și aviației, miliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Mi­ile de locuitori prezenți izbuc­nesc în urale, scandează pen­tru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pan­carte se află scrise în limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guver­namentale române“. Grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în costume pitorești interpretează dansuri populare chinezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tov­arășul Ion Gheorghe Mau­rer și ceilalți membri ai delega­­ției române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En­lai își string cu căldură mâinile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia și ceilalți membri ai de­legației române își iau rămas bun de la Huan Iu-sen, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Bi­roului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al ora­șului Șanhai, sau membru al Biroului Ven-Juan, Politic, Li Sien-nien, membru al Birou­lui Politic, vicepremier al Con­­siliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreședinte al Comisiei mi­litare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soția vicepre­ședintelui Lin Biao, U Fa-sien, Li Tso-pen, Ciu Ui-tso, mem­bri ai Biroului Politic, adjuncți ai șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sîn, membri supleanți ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chi­nez, vicepreședinte al Comite­tului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției relații externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Co­mitetului Central, al doilea se­cretar al Comitetului munici­pal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Cia­mei, soția vicepremierului Li Sien­­mien, și alte persoane oficiale. Au fost de față ambasadorul României la Pekin. Aurel Du­ma și membrii ambasadei. Delegația română a fost sa­lutată cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot tim­pul vizitei făcute de delegația de partid și guvernamentală română în R.P. Chineză. Comunicat comun rom­â­no-ch­i­ne. La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez și a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 și 9 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul Mao Tzedun, pre­ședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apro­piat, vicepreședintele Comite­tului Central al Partidului Co­munist Chinez, tovarășul Biao, au avut o întrevedere din cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guverna­mentală română. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiritul solidarității militante dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei. In continuare, președintele Mao Tzedun, vicepreședintele Lin Biao și tovarășii Ciu En-lai, Kan Sen și alți tovarăși au a­­vut convorbiri prietenești cu to­varășul Nicolae Ceaușescu soția sa, cu tovarășul Ion Gheor­gi­ghe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și gu­vernamentală a României. In timpul șederii în Republi­ca Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală ro­mână a vizitat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fa­brici, o comună populară și In­stituții de învățămînt, s-a în­­tîlnit cu masele largi revolu­ționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de o pri­mire deosebit de caldă și o ospitalitate cordială — expresie (Continuare la pag. a !▼­») Folosirea cît mai eficientă a potențialului fiecărei unități—atribut esențial al unei economii moderne Proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea uni­tăților economice de înscrie, prin prevederile stat­­e sale, în rîndul preocupărilor susți­nute ale partidului și statului nostru pentru perfecționarea în­tregului organism economic, pen­tru ridicarea continuă a efici­enței economice, sporirea rolu­lui factorilor economici și fi­nanciari în valorificarea mari­lor rezerve ce există în fiecare întreprindere. Am remarcat, în mod deose­bit, prevederile proiectului de lege referitoare la organizarea centralelor și întreprinderilor pe principiul gestiunii econo­mice. Merită să fie subliniată și precizarea că în cadrul cen­tralelor pot funcționa, în afară de întreprinderi și unități cu gestiune economică, fără perso­nalitate juridică, fabrici, uzine, ateliere care exercită o parte din atribuțiile întreprinderilor. Aceasta va crea condiții cores­punzătoare pentru cointeresarea colectivelor de muncă, în func­ție de propriile rezultate, evi­­tîndu-se efectele negative pe care le are asupra stimulării salariaților nedelimitarea efor­turilor și rezultatelor unor fa­brici sau secții care nu apli­cau principiul gestiunii econo­mice. In această privință — po­trivit proiectului de lege — con­siliul de administrație al cen­tralei, stabilind în mod concret drepturile unităților compo­nente, cu gestiune economică fără personalitate juridică, are o răspundere sporită de delimi­tare a atribuțiilor și aprobare a indicatorilor care vor trebui­­ în urmăriți și de care depinde și stimularea salariaților. In structura organizatorică a unităților economice sînt și si­tuații cînd întreprinderile din cadrul centralelor industriale au în­ componența lor anumite fabrici sau secții de producție dispersate pe teritoriu și la care apare ca necesară delegarea a­­numitor atribuții în domeniul comercial și financiar pe care le exercită întreprinderea. De aceea, propun ca articolul 38 din proiectul de lege să preva­dă posibilitatea funcționării u­­nor secții de producție cu ges­tiune economică fără persona­litate juridică și în cadrul în­treprinderilor, nu numai ai cen­tralelor industriale — bine­înțeles, acolo unde este nece­sar, pe baza aprobării consiliu­lui de administrație. Autonomia în gospodărirea fondurilor de care dispune, ex­tinderea relațiilor economice di­rect între unități, precum și cointeresarea și răspunderea materială pentru activitatea de­pusă, ca trăsături de bază ale gestiunii economice, creează ca­drul propice pentru manifesta­rea inițiativei întreprinderilor în îndeplinirea sarcinilor de plan. In acest sens, proiectul de lege prevede că mijloacele circulan­te se utilizează în cadrul nor­mativului total pe ramuri de activitate, iar disponibilitățile bănești ce apar în cursul execu-GHEORGHE HONDOR directorul Sucursalei județene Dolj a Băncii Naționale a R.S. România . (Continuare în pag. a 111-a) Vizita delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu în R.P.D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpi­­nat sărbătorește, cu sentimente de caldă prietenie, delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este a­­preciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evolu­ția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate militantă dintre cele două partide și sta­te frățești, ca o înaltă expre­sie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și co­reean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „priete­nie“, „coeziune“ sunt înscrise sub imaginea a două mîini strânse viguros pe fondul drape­lelor îngemănate coreean și ro­mân. Asemenea panouri domi­nă traseul pe care înalții oas­peți urmează să-l parcurgă și de-a lungul căruia s-au înși­­ruit sute de mii de oameni, în­că din primele ore ale dimi­neții. Aceeași atmosferă festivă domnește la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutin­deni drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroși oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu panouri pe ca­re sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închi­nate prieteniei dintre popoarele român și coreean : „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Bun venit delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu“. Baloane uriașe au ridicat dea­supra aeroportului steaguri ale României și Coreei, precum și lungi eșarfe de mătase cu ură­rile : „întîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României“, „Trăiască prietenia și coeziunea frățească statornicite între po­porul coreean și poporul ro­mân“. Orele 11.30. Avionul oficial ro­mânesc își face apariția pe ce­­rul Phenianului, însoțit de re­actoare ale forțelor aeriene mi­litare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la fron­­ti­era țării. Salutați cu puternice aplauze, cu ovații și uralele mulțimii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, membrii delegației române coboară scara avionu­lui. Ei sunt întîmpinați cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Mi­­niștri, tovarășul Kim Ir Sen, îm­preună cu soția sa, Kim Săng E. Conducătorii de partid și da (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Stimată tovarășă Elena Ceaușescu, Stimate tovarășe Ion Gheor­ghe Maurer, Stimați și distinși oaspeți români, Dragi tovarăși și prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Co­reea, al guvernului Republicii Populare Democrate Coreene și al între­ de salut a Kim Ir Sen­ gului popor coreean, salut fierbinte vizita in țara noastră a delegației de partid și guver­­namentale a Republicii Socia­liste România condusă de tova­­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România. Poporul nostru vă întîmpină astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporului frate român. Actuala vizită în țara noa­stră a delegației de partid și (Continuare în pag. a IV-ai) Cuvîntarea de răspuns a tovarășului Nicolae Ceaușescu Stimate tovarășe Kim Ir Sen, Stimată tovarășă Kim Săng E, Dragi tovarăși și prieteni. Sosit pe pămîntul Republicii Populare Democrate Coreene prietene, doresc să adresez Co­mitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, prezidiului Adunării Populare Supreme și guvernului țării dumneavoastră, întregului popor coreean, un călduros salut tovărășesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guver­­nului Republicii Socialiste România, a întregului popor ro­mân. Doresc să exprim vm­ mulțu­miri Comitetului Central al partidului Muncii și Cabinetului (Continuare în pag. a IV-a) SPECTACOL FESTIV In cadrul acțiunilor «ultivrale Întreprinse In cinstea Zilei învățătorului, Comitetul sin­di­­catului învățămînt Craiova a organizat Un spectacol festiv. Cu acest prilej, corului sin­dicatului învățămînt i se va înmîna trofeul și placheta de laureat a celui de-al X-lea Concurs al formațiilor artisti­ce de amatori „Omagiu parti­dului". Spre s­a­colul are loc astăzi, la orele 19, în sala Filarmo­nicii de «tat ».Oltenia“. K­* SE EXTINDE GAMA RĂCORITOARELOR Colectivul Fabricii de răcori­toare aparținind întreprinderii de Industrie locală materiale de construcții și produse chi­mice Craiova a terminat ex­perimentările tehnologice la noile sortimente din grupa răcoritoarelor „Porto" ?! ,sQub­ café“. Totodată, s-au procurat ambalajele necesare. O dată cu aceste preocupări materializate, specialiștii fa­bricii pregătesc premiera teh­nologică a sucului natural r­e­­zultat din plante medicinale— un produs plăcut, tonifiant. Așa că nu peste mult timp piața craioveană va primi noile sortimente de răcoritoa­re , și sucuri mult solicitate In sezonul cald. y LUCRĂRI DE EXTINDERE A SPAȚIULUI COMERCIAL In comuna Amărăștii de Jos, prin grija consiliului popular, s-au întreprins măsuri eficien­­te de extindere a spațiului co­­mercial al magazinului uni­versal. Cu fonduri de la stat și cu sprijinul nemijlocit al locuitorilor, lucrările de extin­dere s-au executat în condiții ireproșabile, noua construcție asamblîndu-se armonios cu vechiul edificiu. A. 1ST. CULTURĂ DE PIN LA CRAIOVA Specialiștii de la Ocolul silvic Craiova au adăugat succeselor dobîndite plnă în prezent o noutate demnă de evidențiat. Este vorba de cultivarea pri­milor 10 ani de plantații de pin în pepiniera Mofleni. In momentul de față, puieții cul­tivați pe un teren special pre­­gătit sunt viguros dezvoltați. Specialiștii Ocolului silvic pre­­gătesc de pe acum condițiile repicatului și transplantării puieților pe terenul destinat împăduririi. 1/ NOI PREPARATE DIN CARNE In urma unor schimburi de experiență organizate la unități cu profil alimentar la Bucu­rești și Timișoara, colectivul de conducere al fabricii de preparate din carne (ce apar­ține de întreprinderea de in­dustrializare a cărnii Dolj)­ a hotărît să introducă In fa­bricație noi sortimente. După cum ne-a relatat ing. Felicia Ion­ Crotuț, e vorba de noile sortimente din „familia“ tran­dafirilor Csabai,­­ cîrnați ol­tenești, tobă și crenvuști. In momentul de față a început preparația cu titlu experiment, tal. M. A. curier cotidian I/, La întreținerea culturilor prășitoare. Fiecare zi — un record în muncă zalele însorite au grăbit zvîn­­tarea solului, așa înci­ au fost create peste tot condiții pentru intensificarea ritmului de execu­tare a lucrărilor de întreținere la culturile prășitoare. In multe coo­perative agricole de producție, îndeosebi în cele din sudul și cen­trul județului, la indicația comi­tetelor comunale de partid, consi­liile de conducere au mobilizat toate forțele, dirijîndu-le, în ex­clusivitate, pentru prășitul po­rumbului, sfeclei de zahăr și florii-soarelui. Mecanizatorii celor 37 de stațiuni de mecanizare a agriculturii ce deservesc coopera­tivele agricole din județ și-au în­zecit forțele și au ieșit în cîmp, acți­onînd la prășitul porumbului pe porțiuni zvîntate de teren. Bilanțul muncilor pe ogoarele doljene la întreținerea culturilor prășitoare poate primi, în gene­ral, un calificativ satisfăcător. La cultura porumbului, de pildă, pra­­șila I a fost executată meca­nic pe 123 465 hectare, a doua pe 56 292 ha, iar prașila a HI-a a înce­put să fie aplicată în foarte multe cooperative agricole din sudul județului, fiind deja prășite pînă acum mai bine de 2500 de hectare. Paralel cu prășitul mecanic, coo­peratorii au acționat la distruge­rea buruienilor de pe findurile de plante, efectuând prășitul ma­nual, cu sapa, pe 121 040 ha. A doua prașilă manual a fost dată pe 44 598 hectare, ritmul de exe­cuție inte­nsificlndu-se de la o zi la alta. Fără să mai amintim de prima și a doua prașilă, aplicate pe toată suprafața cultivată de 12145 hec­tare cu sfeclă de zahăr și care s-au încheiat încă de acum două săptămîni, cea de a treia prașilă continuă să fie făcută cu mai mult discernă­mint în toate zonele ju­dețului. Prășitul, pentru a treia oară, a celor aproape 8000 de hec­tare de sfeclă de zahăr, demon­strează, fără putință de tăgadă, interesul pe care cooperatorii îl manifestă pentru această cultură, care, peste tot, se muncește în cadrul noului sistem de retribuire a muncii pe bază de acord global. Stadiul vegetativ al culturii de floarea-soarelui relevă, la ora ac­tuală, răspunderea cu care coope­ratorii și mecanizatorii au ac­ționat la aplicarea integrală a celor două prașile pe suprafața de 25101 hectare. Pentru a crea, în continuare, condiții și mai bune de dezvoltare plantelor de cul­tură, se acționează cu mai multă operativitate la efectuarea celui de al treilea prășit. Dacă pînă acum în majoritatea cooperativelor agricole s-a ac­ționat la prășitul culturilor în condiții destul de grele, uneori folosindu-se intervalul dintre ploi, acum sunt create condiții ca pră­șitul să sporească în intensitate și să se folosească întreaga zi-lu­­mină. Elanul și pasiunea de munci ale membrilor cooperatori a­­i mecanizatorilor trebuie să se concretizeze în zile-record la în­treținerea culturilor. Comitetele comunale de partid, consiliile de conducere au datoria să-și mobi­lizeze toate forțele așa incit, în aceste zile hotăritoare pentru soarta recoltei, să fie antrenați în muncă toți oamenii apți, inclusiv personalul de conducere, adminis­trativ, brigadieri, șefi de echipe, precum și familiile acestora. Nu­mai printr-un asemenea exemplu pilduitor vor putea­­ fi învinse greutățile create de intemperiile naturale asigurându-se astfel rea­lizarea obiectivelor prevăzute în planurile de producție. Coordonate majore ale dezvoltării zootehniei Convorbire cu tov. FLORIN CHIȚU, ministru adjunct la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor La solicitarea noastră, tov. FLORIN CHIȚU, ministru ad­junct la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silv­i­viculburii și Apelor, a acceptat să răspundă cu amabilitate la cîteva întrebări privind coordonatele majore ale dezvoltării zootehniei, cu referire specială la județul Dolj. — Cum apreciați evoluția zootehniei pe calea moder­nizării în județul Dolj? — Aș dori să pornesc de la impresia deosebită pe care mi-a făcut-o recenta plenară a Comitetului județean de partid Dolj în cadrul căreia s-a analizat dezvoltarea zoo­tehniei pe perioada 1971—1975 și s-au stabilit măsurile meni­te să ducă la intensificarea procesului de concentrare, spe­cializare și creștere industria­lă a animalelor în cooperati­vele agricole pe baza Directi­velor Congresului al X-lea al partidului. Vă rog să-mi îngă­duiți să nu insist asupra ele­mentelor pozitive — cunoscu­te de altfel și bine apreciate la nivel central — ci să mă opresc asupra unor deficiențe pe care le avem pe ansamblu, dar și în unele unități din ju­dețul dv. De pildă, avem încă unități în care se înregistrea­ză nerealizări la efectivele de producție, consum exagerat de furaje, pierderi mari ; foarte mulți specialiști există care tratează cu ușurință sarcinile ce le revin. In scopul îndepli­nirii planului de măsuri adop­tat de către plenara Comite­tului județean de partid la ca­re m-am referit, insist asupra necesității deosebite de a rea­liza efectivele matcă. Căile de sporire a efectivelor sunt cu­noscute, așa că nu-mi propun să le mai enunț. Mă folosesc însă de prilejul pentru a adresa crescătorilor de animale din județul Dolj îndemnul de a spori fondul de marfă. Chiar experiența multor unități din județul Dolj — ca să nu ne mai referim la alte județe — dovedește că există reale po­sibilități pentru a se realiza o producție medie cu mult peste 2000 litri lapte pe cap de vacă furajată. Rezerve sunt multe, dar, din păcate, nu sunt folosite. Să acordăm mai mul­tă atenție selecției, încît să menținem în efectiv animale­le cu cel mai mare potențial de producție pe care să le fu­rajăm după rații științific al­cătuite. Pe de altă parte, tre­buie reținut ca un fapt im­portant că, prin reducerea con­sumului de lapte la vițel, se poate mări în mod sensibil fondul de marfă. Consumul în 1970, în medie, pe țară, de 570 litri lapte integral pe vițel — iar în județul Dolj 520 litri — Interviu consemnat de A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) C.A.P. Rast,­tura tomatelor Șefa de brigadă Agustina Marcu îngrijește cui­ din solar. |­E.3B4JOTEÖV WÄDGIPM-A |

Next