Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)
1971-07-22 / nr. 8203
Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ancheta noastră Înalta responsabilitate a creatorului comunist Reprezentanții artiștilor craioveni propun: • Organizarea unor șantiere de creație în mijlocul oamenilor muncii • Stimularea creației de cîntece de masă • Abordarea tematicii majore a prezentului • Crearea unui cenaclu al dramaturgilor la înviorarea activității organizațiilor de partid din instituțiile artistice __1 O efervescență fără precedent animă în aceste zile viața cultural-artistică a întregii țări. Strălucita expunere prezentată de către tovarășul Maculae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității cultural-educative a deschis perspectivele unei ample și rodnice meditații privind rosturile și direcțiile muncii ideologice, răspunderile fiecărui membru de partid, fiecărui cetățean angrenat în procesul de dezvoltare a vieții spirituale a societății noastre. Ideile generoase, țelurile nobile, îndemnurile la intransigență revoluționară, la fermitate comunistă, la militantism neabătut în slujba politicii înțelepte a Partidului Comunist Român — vrednic conducător al poporului nostru în procesul de făurire a unei societăți socialiste multilateral dezvoltate — s-au constituit în tot atîtea teme de amplă și aprofundată dezbatere, angrenînd colectivități și, deopotrivă, propunînd fiecărui comunist, fiecărui om al muncii un dialog cu sine însuși, o investigare a propriului său univers interior, o confruntare a sarcinilor acestei etape cu împlinirile de pînă acum Și mai cu seamă, cu cele de viitor. ...Un viitor apropiat, un viitor care, potrivit ritmurilor societății noastre, începe azi, măsurile preconizate pentru racordarea activității ideologic-educative și cultural-artistice la exigențele etapei actuale neîngăduind nici o amînare, nici o tergiversare. In virtutea acestei realități, nu ne-a surprins de loc faptul că, deși ne aflăm în anotimpul vacanțier, cînd instituțiile artistice de spectacol și-au închis stagiunea și filialele uniunilor de creație și-au trimis majoritatea componenților către strălucirile litoralului sau către vibrația ozonată a munților — totuși am găsit, la Craiova, destui reprezentanți ai acestor instituții, nu numai gata să participe la ancheta propusă de ziarul nostru, dar, în plus, pregătiți să o facă nu doar la modul constatativ-declarativ, ci, după cum se va vedea, pregătiți să propună soluții, să indice puncte concrete ale unui viitor program de activitate artistic-educativă în orașul Craiova, în întregul județ. Am adresat interlocutorilor noștri următoarele întrebări : 1) Ce idee principală se desprinde, pentru domeniul dv. de activitate, din Propunerile de măsuri și Expunerea secretarului general al partidului nostru și din dezbaterile care au urmat, la nivelul întregii țări, acestor documente ? 2) Ce sarcini ați desprins, pentru domeniul dv. de activitate, pentru instituția unde lucrați ? Redăm mai jos, sub forma unor dialoguri concentrate, răspunsurile primite la ancheta noastră. Fiecărui act artistic — o finalitate ideologic-educativă Compozitorul OVIDIU GHEORGHIU, autor inspirat al muzicii prețuitului „Recviem pentru eroii partidului“, lucrare prezentă în repertoriul permanent al filarmonicii craiovene, se arată impresionat, în primul rînd, de limpezimea ideilor cuprinse în recentele documente de partid : — Ai senzația că asculți muzică lapidară, tonică, elevată, e capabilă, prin exprimarea cu claritate de cristal a unor adevăruri fundamentale, să însuflețească masele cele mai largi și, în același timp, să pătrundă în cele mai intime zone sufletești ale fiecărui vis. Tabloul vieții spirituale a societății noastre este infățișat, prin glasul secretarului general al Partidului Comunist Român, într-un mod atît de conform realității, nicit nu pot socoti altă sarcină mai importantă pentru noi, creatorii de artă, decît să ne străduim a urma exemplul acestei formulări magistrale, atît de științifică prin realismul ei, atît de umană prin nobilele-i sensuri. ..M-am confruntat îndelung în ultima vreme cu colegi muzicieni, cu mine însumi, iar concluzia principală la care am ajuns este aceea a responsabilității fiecăruia dintre noi față de produsul artistic adus în fața publicului. Ne obligă la aceasta atât tradițiile, cele mai de preț ale istoriei noastre cultural-artistice mai vechi, cit și bogata tradiție pe care am statornicit-o în anii socialismului. — Cum vedeți valorificată mai bine această tradiție pe estrada de concert ? — N-aș vrea să ne limităm doar la estrada de concert, căci muzica îl însoțește pe omul modern pretutindeni : o ascultă prin intermediul undelor, acasă, la locul de muncă, pe stradă, în locuri de distracție, în localuri publice. Aș spune că afectul și gîndul omului modern „aspiră“ clipă de clipă muzică la fel cum plămînii îi sorb aer. Ce deducem de-aici ? Că nu trebuie să ne fie deloc indiferent dacă muzica pe care i-o oferim este sau nu „poluată“ ; mai suut , că este de datoria noastră față de acest om — constructor al noii societăți — să-l protejăm de un „mediu al sunetelor“ nociv. Este o datorie față de popor, față de partid, față de etapa istorică pe care o străbatem. — Concretizînd ?... — Concretizînd, am să vă vorbesc despre unele elemente ale propriei mele experiențe... Cu ani în urmă, într-o vară, am compus un „Cîntec despre seceriș“ pe versurile avântate ale unui tînăr poet. Lucrarea — textul și notele — a apărut chiar în ziarul dv.. Peste numai o săptămînă, trecînd printr-o comună din preajma Craiovei, am rămas uluit , într-un camion cu tineri care mergeau la cîmp, răsuna cântecul nostru. Il învățaseră probabil la căminul cultural și acum îl răspîndeau pe traseele muncii diurne. Niciodată ca atunci n-am trăit o emoție atît de puternică. Vedeam concret că produsul meu artistic le este necesar semenilor mei, oameni ai muncii, ca aerul... In anii următori am dus mai departe această experiență, compunînd și alte cîntece de masă, unele dintre ele lucrîndu-le chiar „la fața locului“ : pe șantiere de irigații, în întreprinderi, la sate, acolo unde mergeam, în mod organizat, împreună cu colegi pictori, poeți, reporteri. Era minunat să știm că în urma noastră rămîn, pentru oamenii care produc bunurile materiale, rezultate concrete ale artei noastre : cîntece, poeme, expoziții de crochiuri. Desigur, în general aceste lucrări nu depășeau valoarea schiței, dar ele educau, emoționau și, în același timp, ne ofereau punctele de plecare pentru lucrări viitoare, de mai mare anvergură, elaborate în „liniștea creației“... Intr-o vreme, conformîndu-ne unui anume fel de a ghidi — exclusivistestetic, intelectualist — am renunțat cu totul la un asemenea fel de a acționa. La ora actuală cred că ar trebui să medităm la valorificarea acelor experiențe. Văd oare aceasta ca pe o „întoarcere“ la nu știu care „proletcultisme“ ? Nicidecum. O văd ca pe o punere în valoare ceea ce am făcut bun, abordînd a de data aceasta lucrurile în conformitate cu exigențele prezentului, cu acumulările de instrucție și cultură ale celor cărora ne adresăm. In ce mă privește, sunt hotărît să lucrez în așa fel incit să pot avea satisfacția de a spune că majoritatea publicului care va veni să asculte, la filarmonică, compoziții ale mele, este alcătuită din oameni ai muncii care mă cunosc, care-mi sunt prieteni, cărora le-am fost oaspete la locul de muncă și de la care am împrumutat, pentru partitură, sunetul creator al producției, ritmul entuziasmului lor productiv. In felul acesta, fiecare act artistic își va căpăta finalitatea ideologic-educativă impusă de realitățile fundamentale ale societății noastre socialiste Promovarea creației originale — cea mai nobilă misiune … — De câte ori am inclus în repertoriu o nouă lucrare românească, ne spune compozitorul AL. RACU, dirijor al corului Filarmonicii din Craiova, am simțit, la toți componenții corului, o vibrație deosebită, o strădanie sporită, o emoție aparte. Un sentiment firesc, a cărui subliniere, întîlnită in Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a avut darul să ne deschidă perspective limpezi pentru activitatea de viitor. ...Ne mîndream pînă acum — și pe bună dreptate — că nu lipsesc din repertoriul nostru piesele românești și, mai mult, că din unele dintre ele („Minerii Jiului“, Oratoriul „Tudor Vladimirescu“, „Recviem pentru eroii partidului“) am izbutit sa facem chiar piese de rezistență... Acum, însă, în lumina adevărurilor pe care ni le-a pus în față secretarul general al partidului nostru, am înțeles că putem, avem datoria, să facem mult Anchetă realizată de DORU PETREANU (Continuare în pag. a TI-a) ■ JOI 22 IULIE 1971 Atm. mm Nr. 82034 PAGINI 30 BANI EXPERIMENTE VALOROASE LA TRANSFORMATOARE Colectivul de muncă de la standul de probe al fabricii de transformatoare din Uzina „Electroputere“ — Craiova a „finisat“, recent, valoroasele experimente asupra parametrilor de funcționare ai transformatorului de la locomotiva electrică. Din studiile și cercetările întreprinse pînă în prezent s-a tras concluzia că vechii parametri pot fi adaptați unor noi condiții de lucru, diferite de cele din țara noastră. MURTA-LIȘTEAVA — UN NOU OBIECTIV AL CONSTRUCTORILOR DIN AGRICULTURA Pe malul sting al Jiului, în zona Murta-Lișteava, colective de muncă și specialiști aparținînd unităților Trustului de construcții pentru îmbunătățiri funciare execută ample lucrări destinate punerii în valoare — prin desecări și irigații — a terenurilor agricole. Prin înfăptuirea programului de îmbunătățiri funciare în această zonă, agricultura se va îmbogăți cu încă 8 200 ha productive, care vor avea condiții optime de irigații și producție. U „U“ CRAIOVA PLEACA ÎN FRANȚA la Ieri, următorii fotbaliști de „U" Craiova : Papuc, Oprea, Niculescu, Bîtlan, Tacoi, Deselnicu, Velea, Ivan, Strîmbeanu, Boșoteaîiu, Oblemenco, Neagu, Niță, Martinovici, Țarălungă, Bălan, Donose — au plecat la București de unde, cu un avion special, își vor continua drumul, în cursul zilei de azi, spre capitala Franței. Timp de șapte zile, universitarii vor reprezenta fotbalul craiovean și, implicit, pe cel românesc în fața unor formații cum sunt selecționata studențească a Franței, Monaco și altele, în cadrul unui turneu ce se va desfășura la Nisa. Noul complex de locuințe din Valea Vlăicii — Craiova Foto : FI. Roșoga LA COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA După revizia generală, la majoritatea fabricilor s-a luat un start bun Strădania colectivelor de muncă precum și numeroasele măsuri tehnico-organizatorice luate s-au concretizat în mai buna funcționare a instalațiilor tehnologice și a utilajelor, fapt ce a condus, la realizarea unor cantități însemnate de produse. Bilanțul încheiat la capătul primelor șase luni trecute, consemna, la producția globală, un spor de 2,8 la sută, iar la valoarea producției fabricate de 2,7 la sută. Cel de-al doilea semestru a fost început cu hotărîrea fermă a colectivelor de muncă de a-și amplifica și mai mult succesele dobîndite, prestigiul de care se bucură, în prezent, în oricare fabrică, secție și atelier numitorul comun este același : folosirea maximă, eficientă fiecărui minut. La o mare parte a dintre fabrici s-au obținut deja unele sporuri însemnate. La fabrica de separare aer, de pildă, valoarea producției suplimentare obținută în prima jumătate a lunii iulie la produsul finit — oxigen tehnic îmbuteliat — se ridică la suma de 471 845 lei. Succese de prestigiu au fost înregistrate și la fabricile acid azotic, acetilenă din gaz, azotat de amoniu, uree. La fabricile de azotat de amoniu planul de producție, revenit pe primele 15 zile ale lunii iulie, a fost depășit cu 1770 tone , la uree producția obținută suplimentar se ridică la 410 tone. In primul bilanț din cel de-al doilea semestru, cu rezultate bune se înscriu și colectivele fabricilor de amoniac și acetaldehidă cu cele 1 400 tone și respectiv 111 tone produse obținute de la plan, îmbunătățirile aduse peste In instalații cu ocazia recentei revizii generale, precum și faptul că lucrările efectuate au fost în majoritatea lor de bună calitate, au făcut, ca, spre deosebire de perioadele anterioare, anul acesta chiar din start să se atingă nivelul normal al producției. La fabrica de acetaldehidă nu numai producția este in creștere, față de cît se realiza înaintea reviziei generale, ci și consumurile specifice sunt din ce în ce mai mici. Consumul specific la elementul de bază — mercurul — s-a redus deja față de cel planificat cu aproape două procente, ceea ce va da posibilitatea ca numai în această lună să se obțină o economie în valoare de circa 200 000 lei. La fabricile de amoniac I, acid azotic I, uree I, azotat de amoniu, acetilenă gaz și acetilenă din carbid, pulsul activității bate normal chiar din primele zile de după revizie și se scontează să se obțină noi sporuri. Tovarășii Constantin Pîrvuleț, István Mateffi, Ion Radu, Gheorghe Budulan, Teodor Boari, șefi de fabrici, ne spuneau în discuțiile purtate că intr-adevăr recenta revizie generală le-a dat posibilitatea ca să readucă instalațiile în bună stare de funcționare pe o perioadă mai mare față de trecut. Rămîne numai ca din partea acestor colective de muncă să se manifeste o preocupare sporită și în direcția exploatării și întreținerii corecte a acestor utilaje și instalații tehnologice, pentru a se putea consemna de fiecare dată, izbînzi tot mai prestigioase. GH. TECULESCU coresp. Secvență de campanie Măsurile stabilite de Comitetul județean de partid cu privire la dinamizarea proceselor de modernizare a agriculturii cooperatiste, implică ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a acțiunilor de mărire și diversificare a volumului de lucrări mecanizate, sporirea cantităților de îngrășăminte chimice, extinderea suprafețelor irigate, îmbunătățirea asistenței tehnice etc. In acest context, industria locală are misiunea de a contribui direct la rezolvarea unor probleme pe care le ridică mecanizarea proceselor de producție în agricultură. Convorbirea pe care am avut-o, recent, cu tov. ing. Ștefan Duță, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj, pune în evidență preocuparea industriei locale de a se ridica la înălțimea sarcinilor ce i-au fost încredințate pe această linie. — Cum și pe ce căi contribuie industria locală din județul nostru la intensificarea mecanizării și automatizării principalelor procese de producție din agricultură?. — In cadrul rolului său de a valorifica cit mai superior resursele locale, în vederea satisfacerii cerințelor oamenilor muncii și ale unităților economiei socialiste, industria locală din județul nostru manifestă o preocupare deosebită cooperarea cu industria pentru republicană și cu unități socialiste din agricultură. In acest sens, in anul care a trecut, în producția întreprinderii de industrie locală Băilești au fost asimilate o serie de instalații utilaje necesare, în special, penitru dotarea halelor industriale de creștere a păsărilor. S-au produs și s-au livrat unităților agricole din întreaga țară un însemnat număr de alimentatoare mecanice tip T.L., elevente adăpători automate pentru pășinări. In vederea cooperării cu unitățile din domeniul agriculturii, atît la I.I.L. Băilești cit și la I.I.L. metal lemn Craiova au fost asimilate în producție o serie de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. Printre acestea menționăm : plazuri de diferite tipuri, pentru pluguri, șantiere pentru pînzele de combină, traverse față și spate pentru remorci, cabluri de tracțiune, diferite tipuri de bride etc. Valoarea acestor piese depășește suma de 12 milioane lei. Subliniem, de asemenea, că cele două întreprinderi amintite execută, în cooperare cu Uzina „Tractorul“ Brașov și Uzina de mașini agricole „Semănătoarea“, o serie de alte piese turnate din fontă și prelucrate la strung, de mai mică complexitate, pentru producția de mașini agricole — în ce se concretizează eficiența economică și tehnică a mecanizării acestor procese de producție ? — Este, de la sine înțeles, că, în general, mecanizarea conduce la creșterea productivității muncii și la reducerea costurilor de producție. In cazul în speță, mecanizarea operației de hrănire a păsărilor prin introducerea alimentatoarelor mecanice, adăpătorilor automate și elementelor, a avut o eficiență concretizată în reducerea forței de muncă cu circa 30 la sută, reducerea risipei de furaje la care s-a obținut o economie de circa 5—6 la sută, pe lângă faptul că alimentarea cu ajutorul acestor instalații — datorită modului de mișcare intermitentă a furajelor — stimulează păsările în hrănirea lor. — Ce ne puteți spune despre preocupările viitoare ale industriei locale pentru mecanizarea altor procese de producție în agricultură ? — Stimulați de indicațiile secretarului general al partidului, receptivi la sarcinile ce decurg din hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 și mai 1971, de măsurile stabilite de Comitetul județean de partid, lucrătorii din industria locală se preocupă de găsirea unor noi soluții pentru mecanizarea altor procese de producție în agricultură, de îmbunătățirea parametrilor de funcționare a mașinilor și utilajelor existente. Astfel, în momentul de față, la I.I.L. metal lemn Craiova se află în studiu, pentru asimilare, un aparat de pulverizare a substanțelor insecto-fungicide folosibil în legumicultură, care va înlocui utilaje similare ce în prezent se importă. Totodată o echipă de specialiști din cadrul industriei locale și Direcției generale agricole face studii pentru construirea unei instalații de tocat, uscat și măcinat furaje verzi pentru hrănirea animalelor existente în cooperativele agricole. Această instalație va facilita posibilitatea uscării și înmagazinării în spații reduse a unor însemnate cantități de furaje, care vor servi cu eficiență sporită la furajarea animalelor. De asemenea, specialiștii din cadrul industriei locale studiază în prezent posibilitatea de îmbunătățire a parametrilor funcționali, ai instalațiilor de adăpare, precum și a transportului furajelor în adăposturile de vaci, îmbunătățirea instalațiilor de evacuare a gunoiului de grajd, în cadrul I.I.L. Băilești Se fac studii pentru găsirea unor soluții de combinare a cultivatorului mecanic cu mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice în scopul creării unui singur agregat care să efectueze concomitent ambele operații. Pentru o mai largă cooperare între industria locală și ceai republicană, comitetul executiv al Consiliului popular județean Dolj va iniția o consfătuire de lucru între specialiștii din agricultură și cei ai întreprinderilor de industrie locală. In această reuniune se vor analiza problemele privind mecanizarea proceselor de producție în agricultură, la care lucrătorii din industria locală vor trebui să-și aducă un aport și mai mare în viitor. Convorbire consemnată de ing. A. FRIGIOIU l răspunde industria locală cerințelor mecanizării proceselor de producție in agricultură ? — Ne răspunde tov. ing. ȘTEFAN DUȚA, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean Dolj — .WAVAV.WAVW.W.W.WAVAWAV.W.WAWW.Wrii Azi vă Informăm despre Noul cartier HS de locuințe „1 Mai din Craiova In apropierea modernului spital de peste 1600 de paturi din Craiova, colective specializate ale Trustului de construcții locale Craiova au început lucrările de construcție a primelor blocuri din noul cartier de locuințe „1 Mai“. Venind în întâmpinarea dorinței exprimate de numeroși cititori ai ziarului nostru, am solicitat arhitectului NICOLAE PENCIOIU, din cadrul Institutului de proiectare județean Dolj să ne răspundă la câteva întrebări în legătură cu acest viitor cartier. — Dorim mai întîi, tovarășe arhitect, să precizați coordonatele amplasării cartierului „1 Mai“. Ce v-a determinat să alegeți această zonă de construcție a unor noi blocuri de locuințe ? — Cartierul de locuințe „1 Mai“ va fi amplasat între punctul de intersecție al bulevardului cu același nume cu bulevardul „Mureș“ și intrarea a doua în Parcul poporului. Prin caracterul său central și datorită faptului că în ultimii ani aici s-au construit cîteva obiective economice și social-culturale importante, cum sînt : Fabrica de confecții, spitalul, liceul de muzică etc, interesul de urbanizare a acestei zone a sporit. In acest sens s-a trecut la modernizarea bulevardului „1 Mai“ în raport cu noile cerințe urbanistice. De asemenea, in partea de est a respectivei artere de circulație, îți începînd de la Calea Unirii și pînă în fața Fabricii de contrecții, întrucît existau terenuri neconstruite, s-a proiectat un ansamblu de locuințe care va cuprinde 432 apartamente în blocuri cu parter, trei sau patru nivele. In general, apartamentele cu confort sporit au fost proiectate în blocuri la parter și trei etaje, iar cele de categoria întîi de confort în blocuri la parter și patru nivele. Natura terenului a pus probleme speciale de fundație, alături de lucrări de sistematizare pe verticală unde, prin terasamente importante, terenul amenajat al noului cartier „1 % Mai“ urmează să fie ridicat la nivelul cotei bulevardului mo dernizat. — înfățișați cîteva detalii privind suprafața locuibilă a apartamentelor, gradul de confort, alte elemente de proiectare. — Atît apartamentele cu confort sporit, cît și cele de categoria întîia de confort au fost proiectate cu recomandarea tuturor încăperilor de locuit, în general, pe același palier de scară se situează numai două apartamente, iar la o scară, pentru blocurile cu parter și patru etaje, vor fi grupate numai 10 apartamente (respectiv clte opt apartamente, în cazul celor cu confort sporit, în blocuri la parter și trei nivele). De asemenea, va fi asigurată sută la sută ventilarea directă a băilor și, în proporție de 50 la sută, a cămărilor. Acolo unde nivelul hidrostatic a permis executarea unui subsol folosibil s-au proiectat boxe spațioase. Ca plastică exterioară, la blocurile ce se vor construi aici a stat o concepție unitară de proiectare, evitîndu-se monotonia și realizîndu-se aliniamente (ale blocurilor) în „zimți“ sau în „trepte“. In acest sens se vor folosi placaje de cărămidă, terasit și tencuieli cu praf de piatră, diferite elemente decorative stilizate. La parterul unui bloc, cu front de zonă verde, ce se va construi spre bulevardul „Mureș“ se vor amenaja spații pentru diferite unități comerciale. Așadar, la sfîrșitul anului 1971 vor fi terminate primele 5> 70 apartamente; simultan, la alte 126 apartamente se va începe execuția în acest an. AUREL POPESCU 'AWAVAW.V.VWAVAV.WAV.WAV.V.VA^WAVAV.’Î