Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)

1971-07-22 / nr. 8203

Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ancheta noastră Înalta responsabilitate a creatorului comunist Reprezentanții artiștilor craioveni propun: • Organizarea unor șantiere de creație în mijlocul oa­menilor muncii • Stimularea creației de cîntece de masă • Abordarea tematicii majore a prezentului • Crearea unui cenaclu al dramaturgilor la­ înviora­rea activității organizațiilor de partid din institu­țiile artistice __1 O efervescență fără precedent animă în aceste zile viața cultural-artistică a întregii țări. Stră­lucita expunere prezentată de către tovarășul Maculae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității cultural-educative a deschis per­spectivele unei ample și rodnice meditații pri­vind rosturile și direcțiile muncii ideologice, răspunderile fiecărui membru de partid, fiecă­rui cetățean angrenat în procesul de dezvoltare a vieții spirituale a societății noastre. Ideile ge­neroase, țelurile nobile, îndemnurile la intran­sigență revoluționară, la fermitate comunistă, la militantism neabătut în slujba politicii în­țelepte a Partidului Comunist Român — vrednic conducător al poporului nostru în procesul de făurire a unei societăți socialiste multilateral dezvoltate — s-au constituit în tot atîtea teme de amplă și aprofundată dezbatere, angrenînd colectivități și, deopotrivă, propunînd fiecărui comunist, fiecărui om al muncii un dialog cu sine însuși, o investigare a propriului său uni­vers interior, o confruntare a sarcinilor acestei etape cu împlinirile de pînă acum Și mai cu seamă, cu cele de viitor. ...Un viitor apropiat, un viitor care, potrivit ritmurilor societății noastre, începe azi, măsurile preconizate pentru racordarea activității ideologic-educative și cul­tural-artistice la exigențele etapei actuale neîn­­găduind nici o amînare, nici o tergiversare. In virtutea acestei realități, nu ne-a surprins de loc faptul că, deși ne aflăm în anotimpul vacanțier, cînd instituțiile artistice de spectacol și-au închis stagiunea și filialele uniunilor de creație și-au trimis majoritatea componenților către strălucirile litoralului sau către vibrația ozonată a munților — totuși am găsit, la Cra­iova, destui reprezentanți ai acestor instituții, nu numai gata să participe la ancheta propusă de ziarul nostru, dar, în plus, pregătiți să o facă nu doar la modul constatativ-declarativ, ci, după cum se va vedea, pregătiți să propună so­luții, să indice puncte concrete ale unui viitor program de activitate artistic-educativă în ora­șul Craiova, în întregul județ. Am adresat interlocutorilor noștri următoarele întrebări : 1) Ce idee principală se desprinde, pentru domeniul dv. de activitate, din Propu­nerile de măsuri și Expunerea secretarului ge­neral al partidului nostru și din dezbaterile care au urmat, la nivelul întregii țări, acestor docu­mente ? 2) Ce sarcini ați desprins, pentru dome­niul dv. de activitate, pentru instituția unde lucrați ? Redăm mai jos, sub forma unor dialoguri con­centrate, răspunsurile primite la ancheta noastră. Fiecărui act artistic — o finalitate ideo­­logic-educativă Compozitorul OVIDIU GHEOR­­GHIU, autor inspirat al muzicii prețuitului „Recviem pentru eroii partidului“, lucrare pre­zentă în repertoriul permanent al filarmonicii craiovene, se arată impresionat, în primul rînd, de limpezimea ideilor cu­prinse în recentele documente de partid : — Ai senzația că asculți muzică lapidară, tonică, elevată, e capabilă, prin exprimarea cu claritate de cristal a unor ade­văruri fundamentale, să însu­flețească masele cele mai largi și, în același timp, să pătrundă în cele mai intime zone sufle­tești ale fiecărui vis. Tabloul vieții spirituale a societății noas­tre este infățișat, prin glasul secretarului general al Partidu­lui Comunist Român, într-un mod atît de conform realității, nicit nu pot socoti altă sarcină mai importantă pentru noi, crea­torii de artă, decît să ne străduim a urma exemplul aces­tei formulări magistrale, atît de științifică prin realismul ei, atît de umană prin nobilele-i sen­suri. ..M-am confruntat îndelung în ultima vreme cu colegi muzi­cieni, cu mine însumi, iar conclu­zia principală la care am ajuns este aceea a responsabilității fiecăruia dintre noi față de pro­­dusul artistic adus în fața pu­blicului. Ne obligă la aceasta atât tradițiile, cele mai de preț ale istoriei noastre cultural-ar­­­tistice mai vechi, cit și­ bogata tradiție pe care am statornicit-o în anii socialismului. — Cum vedeți valorificată mai bine această tradiție pe estrada de concert ? — N-aș vrea să ne limităm doar la estrada de concert, căci muzica îl însoțește pe omul modern pretutindeni : o ascultă prin intermediul undelor, acasă,­­ la locul de muncă, pe stradă, în locuri de distracție, în localuri publice. Aș spune că afectul și gîndul omului modern „aspiră“ clipă de clipă muzică la fel cum plămînii îi sorb aer. Ce deducem de-aici ? Că nu trebuie să ne fie deloc indiferent dacă muzica pe care i-o oferim este sau nu „poluată“ ; mai suut , că este de datoria noastră față de acest om — constructor al noii societăți — să-l protejăm de un „mediu al sunetelor“ nociv. Este o datorie față de popor, față de partid, față de etapa istorică pe care­ o stră­batem. — Concretizînd ?... — Concretizînd, am să vă vorbesc despre unele elemente ale propriei mele experiențe... Cu ani în urmă, într-o vară, am compus un „Cîntec despre se­ceriș“ pe versurile avântate ale unui tînăr poet. Lucrarea — textul și notele — a apărut chiar în ziarul dv.. Peste numai o săptămînă, trecînd printr-o comună din preajma Craiovei, am rămas uluit , într-un ca­mion cu tineri care mergeau la cîmp, răsuna cântecul nostru. Il învățaseră probabil la căminul cultural și acum îl răspîndeau pe traseele muncii diurne. Ni­ciodată ca atunci n-am trăit o emoție atît de puternică. Vedeam concret că produsul meu artis­tic le este necesar semenilor mei, oameni ai muncii, ca ae­rul... In anii următori am dus mai departe această experiență, compunînd și alte cîntece de masă, unele dintre ele lucrîn­­du-le chiar „la fața locului“ : pe șantiere de irigații, în între­prinderi, la sate, acolo unde mergeam, în mod organizat, îm­preună cu colegi pictori, poeți, reporteri. Era minunat să știm că în urma noastră rămîn, pen­tru oamenii care produc bunu­rile materiale, rezultate con­crete ale artei noastre : cîntece, poeme, expoziții de crochiuri. Desigur, în general aces­te lucrări nu depășeau valoarea schiței, dar ele educau, emo­ționa­u și, în același timp, ne ofereau punctele de plecare pentru lucrări viitoare, de mai mare anvergură, elaborate în „liniștea creației“... Intr-o vre­me, conformîndu-ne unui anume fel de a ghidi — exclusivist­­estetic, intelectualist — am re­nunțat cu totul la un asemenea fel de a acționa. La­ ora actuală cred că ar trebui să medităm la valorificarea acelor experiențe. Văd oare aceasta ca pe o „în­toarcere“ la nu știu care „pro­­letcultisme“ ? Nicidecum. O văd ca pe o punere în valoare ceea ce am făcut bun, abordînd a de data aceasta lucrurile în con­formitate cu exigențele prezen­tului, cu acumulările de in­strucție și cultură ale celor că­rora ne adresăm. In ce mă pri­vește, sunt hotărît să lucrez în așa fel incit să pot avea satis­facția de a spune că majoritatea publicului care va veni să as­culte, la filarmonică, compoziții ale mele, este alcătuită din oameni ai muncii care mă cu­nosc, care-mi sunt prieteni, că­rora le-am fost oaspete la locul de muncă și de la care am îm­prumutat, pentru partitură, su­netul creator al producției, rit­mul entuziasmului lor produc­tiv. In felul acesta, fiecare act artistic își va căpăta finalitatea ideologic-educativă impusă de realitățile fundamentale ale so­cietății noastre socialiste Promovarea creației originale — cea mai nobilă misiune … — De câte ori am inclus în repertoriu o nouă lucrare ro­mânească, ne spune compozi­torul AL. RACU, dirijor al co­rului Filarmonicii din Craiova, am simțit, la toți componenții corului, o vibrație deosebită, o strădanie sporită, o emoție a­­parte. Un sentiment firesc, a cărui subliniere, întîlnită in Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a avut darul să ne deschidă perspective limpezi pentru activitatea de viitor. ...Ne mîndream pînă acum — și pe bună dreptate — că nu lipsesc din repertoriul nostru piesele românești și, mai mult, că din unele dintre ele („Mi­nerii Jiului“, Oratoriul „Tudor Vladimirescu“, „Recviem pentru eroii partidului“) am izbutit sa facem chiar piese de rezistență... Acum, însă, în lumina adevăru­rilor pe care ni le-a pus în față secretarul general al partidului nostru, am înțeles că putem, avem datoria, să facem mult Anchetă realizată de DORU PETREANU (Continuare în pag. a TI-a) ■ JOI 22 IULIE 1971 Atm. mm Nr. 8203­4 PAGINI 30 BANI EXPERIMENTE VALO­ROASE LA TRANS­FORMATOARE Colectivul de muncă de la standul de probe al fabricii de transformatoare din U­­zina „Electroputere“ — Cra­iova a „finisat“, recent, valo­roasele experimente asupra parametrilor de funcționare ai transformatorului de la locomotiva electrică. Din studiile și cercetările între­prinse pînă în prezent s-a tras concluzia că vechii pa­rametri pot fi adaptați unor noi condiții de lucru, dife­rite de cele din țara noastră. MURTA-LIȘTEAVA — UN NOU OBIECTIV AL CONSTRUCTORILOR DIN AGRICULTURA Pe malul sting al Jiului, în zona Murta-Lișteava, co­lective de muncă și specia­liști aparținînd unităților Trustului de construcții pen­tru îmbunătățiri funciare execută ample lucrări des­tinate punerii în valoare — prin desecări și irigații — a terenurilor agricole. Prin în­făptuirea programului de îm­bunătățiri funciare în a­­ceastă zonă, agricultura se va îmbogăți cu încă 8 200 ha productive, care vor avea condiții optime de irigații și producție. U „U“ CRAIOVA PLEACA ÎN FRANȚA la Ieri, următorii fotbaliști de „U" Craiova : Papuc, Oprea, Niculescu, Bîtlan, Tacoi, Deselnicu, Velea, Ivan, Strîmbeanu, Boșoteaîiu, Oblemenco, Neagu, Niță, Martinovici, Țarălungă, Bă­lan, Donose — au plecat la București de unde, cu un avion special, își vor con­tinua drumul, în cursul zi­lei de azi, spre capitala Franței. Timp de șapte zile, uni­versitarii vor reprezenta fot­balul craiovean și, implicit, pe cel românesc în fața unor formații cum sunt selecțio­nata studențească a Franței, Monaco și altele, în cadrul unui turneu ce se va desfă­șura la Nisa. Noul complex de locuințe din Valea Vlăicii — Craiova Foto : FI. Roșoga LA COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA După revizia generală, la majoritatea fabricilor s-a luat un start bun Strădania colectivelor de muncă precum și numeroasele măsuri tehnico-organizatorice luate s-au concretizat în mai buna funcționare a instalațiilor tehnologice și a­ utilajelor, fapt ce a condus, la realizarea unor cantități însemnate de produse. Bilanțul încheiat la capătul pri­melor șase luni trecute, con­semna, la producția globală, un spor de 2,8 la sută, iar la va­loarea producției fabricate de 2,7 la sută. Cel de-al doilea semestru a fost început cu hotărîrea fermă a colectivelor de muncă de a-și amplifica și mai mult succe­sele dobîndite, prestigiul de care se bucură, în prezent, în oricare fabrică, secție și atelier numitorul comun este același : folosirea maximă, eficientă fiecărui minut. La o mare parte a dintre fabrici s-au obținut deja unele sporuri însemnate. La fa­brica de separare aer, de pildă, valoarea producției suplimen­tare obținută în prima jumă­tate a lunii iulie la produsul fi­nit — oxigen tehnic îmbuteliat — se ridică la suma de 471 845 lei. Succese de prestigiu au fost în­registrate și la fabricile acid azotic, acetilenă din gaz, azo­tat de amoniu, uree. La fabri­cile de azotat de amoniu planul de producție, revenit pe primele 15 zile ale lunii iulie, a fost de­­­pășit cu 1­770 tone , la uree pro­ducția obținută suplimentar se ridică la 410 tone. In primul bi­lanț din cel de-al doilea semes­tru, cu rezultate bune se în­scriu și colectivele fabricilor de amoniac și acetaldehidă cu cele 1 400 tone și respectiv 111 tone produse obținute de la plan, îmbunătățirile aduse peste In instalații cu ocazia recentei revi­zii generale, precum și faptul că lucrările efectuate au fost în majoritatea lor de bună cali­tate, au făcut, ca, spre deose­bire de perioadele anterioare, anul acesta chiar din start să se atingă nivelul normal al pro­ducției. La fabrica de acetal­dehidă nu numai producția este in creștere, față de cît se rea­liza înaintea reviziei generale, ci și consumurile specifice sunt din ce în ce mai mici. Consumul specific la elementul de bază — mercurul — s-a redus deja față de cel planificat cu aproape două procente, ceea ce va da posibilitatea ca numai în a­­ceastă lună să se obțină o eco­nomie în valoare de circa 200 000 lei. La fabricile de amoniac I, acid azotic I, uree I, azotat de amoniu, acetilenă gaz și aceti­lenă din carbid, pulsul activi­tății bate normal chiar din pri­mele zile de după revizie și se scontează să se obțină noi spo­ruri. Tovarășii Constantin Pîr­­vuleț, István Mateffi, Ion Radu, Gheorghe Budulan, Teodor Boari, șefi de fabrici, ne spu­neau în discuțiile purtate că intr-adevăr recenta revizie ge­nerală le-a dat posibilitatea ca să readucă instalațiile în bună stare de funcționare pe o pe­rioadă mai mare față de trecut. Rămîne numai ca din partea acestor colective de muncă să se manifeste o preocupare spo­rită și în direcția exploatării și întreținerii corecte a acestor u­­tilaje și instalații tehnologice, pentru a se putea consemna de fiecare dată, izbînzi tot mai prestigioase. GH. TECULESCU coresp. Secvență de campanie Măsurile stabilite de Comite­tul județean de partid cu pri­vire la dinamizarea proceselor de modernizare a agriculturii cooperatiste, implică ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a acțiunilor de mărire și diver­sificare a volumului de lucrări mecanizate, sporirea cantităților de îngrășăminte chimice, extin­derea suprafețelor irigate, îm­bunătățirea asistenței tehnice etc. In acest context, industria locală are misiunea de a con­tribui direct la rezolvarea unor probleme pe care le ridică me­canizarea proceselor de pro­ducție în agricultură. Convorbi­rea pe care am avut-o, recent, cu tov. ing. Ștefan Duță, vice­președinte al comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean Dolj, pune în evidență preocuparea industriei locale de a se ridica la înălțimea sar­cinilor ce i-au fost încredințate pe această linie. — Cum și pe ce căi contri­buie industria locală din județul nostru la intensificarea meca­nizării și automatizării princi­palelor procese de producție din agricultură?. — In cadrul rolului său de a valorifica cit mai superior re­sursele locale, în vederea satis­facerii cerințelor oamenilor muncii și ale unităților econo­miei socialiste, industria locală din județul nostru manifestă o preocupare deosebită cooperarea cu industria pentru repu­blicană și cu unități socialiste din agricultură. In acest sens, in anul care a trecut, în pro­ducția întreprinderii de indus­trie locală Băilești au fost asi­milate o serie de instalații utilaje necesare, în special, pen­­i­tru dotarea halelor industriale de creștere a păsărilor. S-au pro­dus și s-a­u livrat unităților agri­­cole din întreaga țară un în­semnat număr de alimentatoare mecanice tip T.L., elevente adăpători automate pentru pă­și­nări. In vederea cooperării cu unitățile din domeniul agricul­turii, atît la I.I.L. Băilești cit și la I.I.L. metal­ lemn Craiova au fost asimilate în producție o se­rie de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. Printre acestea menționăm : plazuri de diferite tipuri, pentru pluguri, șantiere pentru pînzele de combină, traverse față și spate pentru remorci, cabluri de tracțiune, diferite tipuri de bride etc. Valoarea acestor pie­se depășește suma de 12 mili­oane lei. Subliniem, de aseme­nea, că cele două întreprinderi amintite execută, în cooperare cu Uzina „Tractorul“ Brașov și Uzina de mașini agricole „Se­mănătoarea“, o serie de alte piese turnate din fontă și prelu­­crate la strung, de mai mică complexitate, pentru producția de mașini agricole­ — în ce se concretizează efi­ciența economică și tehnică a mecanizării acestor procese de producție ? — Este, de la sine înțeles, că, în general, mecanizarea conduce la creșterea productivității muncii și­­ la reducerea costurilor de producție. In cazul în speță, mecanizarea operației de hră­nire a păsărilor prin introdu­cerea alimentatoarelor meca­nice, adăpătorilor automate și elementelor, a avut o eficiență concretizată în reducerea forței de muncă cu circa 30 la sută, reducerea risipei de furaje la care s-a obținut o economie de circa 5—6 la sută, pe lângă fap­tul că alimentarea cu ajutorul acestor instalații — datorită mo­dului de mișcare intermitentă a­ furajelor — stimulează păsările în hrănirea lor. — Ce ne puteți spune despre preocupările viitoare ale indus­triei locale pentru mecanizarea altor procese de producție în agricultură ? — Stimulați de indicațiile se­cretarului general al partidului, receptivi la sarcinile ce decurg din hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 și mai 1971, de măsurile stabilite de Comitetul județean de partid, lucrătorii­ din industria locală se preocupă de găsirea unor noi soluții pentru mecanizarea altor procese de producție în agri­cultură, de îmbunătățirea para­metrilor de funcționare a ma­șinilor și utilajelor existente. Astfel, în momentul de față, la I.I.L. metal­ lemn Craiova se află în studiu, pentru asimi­lare, un aparat de pulverizare a substanțelor insecto-fungicide folosibil în legumicultură, care va înlocui utilaje similare ce în prezent se importă. Totodată o echipă de specialiști din cadrul industriei locale și Direcției generale agricole face studii pen­tru construirea unei instalații de tocat, uscat și măcinat furaje verzi pentru hrănirea anima­lelor existente în cooperativele agricole. Această instalație va facilita posibilitatea uscării și înmagazinării în spații reduse a unor însemnate cantități de furaje, care vor servi cu efi­ciență sporită la furajarea ani­malelor. De asemenea, specia­liștii din cadrul industriei locale studiază în prezent posibilita­tea de îmbunătățire a parame­trilor funcționali, ai instalațiilor de adăpare, precum și a trans­portului furajelor în adăpostu­rile de vaci, îmbunătățirea in­stalațiilor de evacuare a guno­iului de grajd, în cadrul I.I.L. Băilești Se fac studii pentru gă­sirea unor soluții de combinare a cultivatorului mecanic cu ma­șina de împrăștiat­­ îngrășăminte chimice în scopul creării unui singur agregat care să efectu­eze concomitent ambele ope­rații. Pentru o mai largă cooperare între industria locală și ceai­ re­publicană, comitetul executiv al Consiliului popular județean Dolj va iniția o consfătuire de lucru între­­ specialiștii din agri­cultură și cei ai întreprinderi­lor de industrie locală. In a­­ceastă reuniune se vor analiza problemele privind mecanizarea proceselor de producție în agri­cultură, la care lucrătorii din industria locală vor trebui să-și aducă un aport și mai mare în viitor. Convorbire consemnată de ing. A. FRIGIOIU­ ­l răspunde industria locală cerințelor mecanizării proceselor de producție in agricultură ? — Ne răspunde tov. ing. ȘTEFAN DUȚA, vicepreșe­dinte al comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean Dolj — .WAVAV.WAVW.W.W.WAVAWAV.W.W­AWW.Wrii Azi vă Informăm despre Noul cartier H­S de locuințe „1 Mai din Craiova In apropierea modernului spital de peste 1600 de paturi din Craiova, colective specializate ale Trustului de construcții locale Craiova au început lucrările de construcție a prime­lor blocuri din noul cartier de locuințe „1 Mai“. Venind în întâmpinarea dorinței exprimate de numeroși cititori ai ziarului nostru, am solicitat arhitectului NICOLAE PENCIOIU, din cadrul Institutului de proiectare județean Dolj să ne răspundă la câteva întrebări în legătură cu acest viitor cartier. — Dorim mai întîi, tovarășe arhitect, să precizați coordo­natele amplasării cartierului „1 Mai“. Ce v-a determinat să alegeți această zonă de construcție a unor noi blocuri de lo­cuințe ? — Cartierul de locuințe „1 Mai“ va fi amplasat între punc­tul de intersecție al bulevardului cu același nume cu bulevar­dul „Mureș“ și intrarea a doua în Parcul poporului. Prin caracterul său central și datorită faptului că în ultimii ani aici s-au construit cîteva obiective economice și social-cul­­turale importante, cum sînt : Fabrica de confecții, spitalul, liceul de muzică etc, interesul de urbanizare a acestei zone a sporit. In acest sens s-a trecut la modernizarea bulevar­dului „1 Mai“ în raport cu noile cerințe urbanistice. De a­­semenea, in partea de est a respectivei artere de circulație, îți începînd de la Calea Unirii și pînă în fața Fabricii de con­­­t­recții, întrucît existau terenuri neconstruite, s-a proiectat un ansamblu de locuințe care va cuprinde 432 apartamente în blocuri cu parter, trei sau patru nivele. In general, apar­tamentele cu confort sporit au fost proiectate în blocuri la parter și trei etaje, iar cele de categoria întîi de confort în blocuri la parter și patru nivele. Natura terenului a pus probleme speciale de fundație, ală­turi de lucrări de sistematizare pe verticală unde, prin tera­­samente importante, terenul amenajat al noului cartier „1 % Mai“ urmează să fie ridicat la nivelul cotei bulevardului mo­­­ dernizat. — înfățișați cîteva detalii privind suprafața locuibilă a a­­partamentelor, gradul de confort, alte elemente de proiectare. — Atît apartamentele cu confort sporit, cît și cele de ca­tegoria întîia de confort au fost proiectate cu recomandarea tuturor încăperilor de locuit, în general, pe același palier de scară se situează numai două apartamente, ia­r la o scară, pentru blocurile cu parter și patru etaje, vor fi grupate nu­mai 10 apartamente (respectiv clte opt apartamente, în ca­zul celor cu confort sporit, în blocuri la parter și trei ni­vele). De asemenea, va fi asigurată sută la sută ventilarea directă a băilor și, în proporție de 50 la sută, a cămărilor. Acolo unde nivelul hidrostatic a permis executarea unui subsol folosibil s-au proiectat boxe spațioase. Ca plastică exterioară, la blocurile ce se vor construi aici a stat o concepție unitară de proiectare, evitîndu-se mono­tonia și­ realizîndu-se aliniamente (ale blocurilor) în „zimți“ sau în „trepte“. In acest sens se vor folosi placaje de că­rămidă, terasit și tencuieli cu praf de piatră, diferite ele­mente decorative stilizate. La parterul unui bloc, cu front de zonă verde, ce se va construi spre bulevardul „Mureș“ se vor amenaja spații pentru diferite unități comerciale. Așadar, la sfîrșitul anului 1971 vor fi terminate primele 5> 70 apartamente; simultan, la alte 126 apartamente se va î­­ncepe execuția în acest an.­­ AUREL POPESCU 'AWAVAW.V.VWAVAV.WAV.WAV.V.VA^WAVAV.’Î

Next