Inainte, mai 1972 (Anul 29, nr. 8445-8469)

1972-05-14 / nr. 8455

2 HOTĂRÎRE (Urmare din pag. 1) Uniunile de creație vor sti­mula creatorii — potrivit pla­nurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin con­ținutul și valoarea lor artistică, să reflecte semnificația istorică pentru destinele poporului ro­mân a actului revoluționar din decembrie 1947 și profundele transformă­ri petrecute în viața economică și social-culturală a țării în cei 25 de ani de la pro­clamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale românești“, cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai repre­zentative piese și lucrări mu­zicale din creația originală con­temporană românească. De ase­menea, în luna decembrie, va awsfcloe vernisajul salonului de pictare și sculptură al munici­piului București, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Ex­poziții asemănătoare se vor deschide în cinstea mărețului eveniment și în orașele reșe­dință de județe. Se vor edita în limba română și în limbile naționalităților conlocuitoare lucrări privind is­toria patriei și a Partidului Co­munist Român, trecutul de luptă al poporului român și cultura sa milenară, momente ale isto­riei contemporane a României, semnificația evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioa­da 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții româ­nești“, dedicată aniversării Re­publicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica", manifestări cultural-artistice ale artiștilor amatori, consacrate acestui e­­veniment : festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziții de artă populară și de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum și „Retrospecti­va filmului românesc“, în ca­drul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documen­tare și artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune științifică cu tema : „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru trans­formări revoluționare, pentru propășirea economică și social­­culturală a țării“. Muzeul de istorie al Republicii Socia­liste România, în cola­borare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, Muzeul de artă al Republicii Socialiste Româ­nia vor deschide expozi­ții jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucu­rești, Iași, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea, Tg. Mureș, Craiova, Brașov, Galați și Su­ceava se vor organiza expoziții temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeis­tice obținute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tineret și femei, celelalte orga­nizații din componența Frontu­lui Unității Socialiste vor orga­niza manifestări cultural-educa­tive adecvate categoriilor res­pective , concursuri profesio­nale și alte acțiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile locale pentru educație fizică și sport, cluburile și asociațiile, împreună cu organizațiile de masă și obștești vor organiza manifestații sportive consacrate evenimentul­ui. Presa centrală și locală, revis­tele culturale și literar-artistice, radioul și televiziunea vor marca evenimentul prin con­semnarea multilaterală a mo­mentului istoric al instaurării Republicii și a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viața poporului și a țării, prin publicarea și transmiterea de materiale legate de semnifica­ția proclamării Republicii, con­sacrate realizărilor din anii con­strucției socialismului. însemnate acțiuni sunt prevă­zute în hotărîre pentru marca­rea peste hotare a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române, în acest scop se vor publica, în limbi de circulație internațională, lu­crările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străinătate, acțiuni de populari­zare a politicii interne și ex­terne a partidului și statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a trans­formărilor revoluționare și realizărilor obținute de România­­ în viața economică, social-poli­­tică și culturală în anii socialis­mului. Publicațiile pentru stră­inătate, cât și materialele docu­mentare destinate străinătății vor prezenta realizările obținute in industrie, agricultură, con­strucții și alte ramuri ale eco­nomiei naționale, perfecționarea conducerii și organizării vieții sociale și politice, lărgirea de­mocrației socialiste, dezvoltarea științei și culturii, ridicarea ni­velului de trai al maselor, uni­tatea dintre politica internă și externă a țării noastre, mo­mente din istoria partidului și a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziții documentare, econo­mice, de artă, carte și fotomon­taje care să ilustreze dezvolta­rea țării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferințe de presă, gale de filme, seri culturale și alte ac­țiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare a țării noastre, a politicii sale interne și externe, se va iniția și spri­jini apariția, în presa din țara de reședință, de articole și știri în legătură cu evenimentul mar­cat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveni­ment din istoria poporului și a patriei noastre se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii A­­dunări Naționale, iar în centrele județene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De aseme­nea, se va institui medalia ju­biliară „25 de ani de la pro­clamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consa­crate aniversării: Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Con­siliului Național al Frontului Unității Socialiste își exprimă convingerea că, comuniștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîm­­pina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Repu­blicii cu noi și însemnate rea­lizări în toate domeniile de ac­tivitate, sporindu-și contribuția la înfăptuirea mărețelor obiec­tive stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră. La prășit, cu toate tortele!­ ­Urmare din pag. t> repartizate efectiv membrilor cooperatori culturile ce însu­mează 100 052 hectare cu po­rumb, 25 539 hectare floarea­­soarelui, 11300 ha sfeclă de zahăr, 5 084 hectare cu tutun, 590 hectare cu cartofi și aproa­pe 4000 hectare cultivate cu legume. Pînă la data de 11 mai a.c., în cooperativele agricole și în­treprinderile­ agricole de stat din județul nostru prașilele la culturile de sfeclă de porumb și floarea-soarelui zahăr, au fost efectuate pe mari supra­fețe. La sfecla de zahăr, de e­­xemplu, după terminarea celei dinții prașile pe suprafața de 12 840 hectare s-a început ră­­ritul și a doua prașilă, lucrări ce au fost făcute pe 7 200 hec­tare. La porumb, prima prașilă atît mecanic cit și manual a fost executată pe 42 000 hec­tare iar la floarea-soarelui pe 30 000 hectare. Realizările de pînă acum­­ la­ prășitul culturilor însămânțate în primăvara aceasta, luate în comparație cu suprafețele se­mănate sînt mult mai mici față de posibilități. De pildă, în cooperativele agricole din Uni­rea și Caraula nu se prășise pînă zilele trecute nici măcar un ar din cele 1 840 hectare care există însămînțate cu porumb. De asemenea, la cooperativele agricole din Leu, Coșoveni, Seaca de Pădure, Carpen și al­tele nu s-a început prașila­t la porumb, deși cultura prezintă un grad mare de îmburuienare. In alte cooperative agricole, deși s-a putut executa prășitul, nu s-a folosit integral timpul bun de lucru în cîmp și nici intervalul dintre ploi, așa că realizările sînt, comparativ cu forțele de care dispun, destul de mici. La cele două coope­rative agricole din Moțăței, de exemplu, prima prașilă manua­lă a fost făcută pe 230 hectare, față de cele 2350 hectare însă­mînțate, iar la Calafat, Basa­rabi, Ciupercenii Vechi și Smir­­dan — pe 45 hectare din cele 1­448. Față de această situație, se impune ca în toate unitățile a­­gricole să se treacă neîntîrziat la mobilizarea tuturor forțelor mecanice și manuale, astfel ca în următoarele zile să fie scoase in afara pericolului îm­­buruienării toate culturile. Tatăl și fiul Tribunalul din Salisbury, capitala Rho­­desiei, a avut de judecat un caz destul de delicat, cel al tînărului A. Douglas Smith, pentru trafic de stupefiante. Pro­nunțarea pedepsei a stîrnit senzație, fiind socotită prea blîndă: numai 200 dolari amendă și 6 luni închisoare, cu suspen­darea pedepsei. Până la urmă toată lu­mea s-a domirit. A. Douglas Smith este una și aceeași persoană cu fiul premieru­lui rasist al Rhodesiei, Ian Smith ! I iSi A­k UN MILION.. Prin așezarea și mărimea sa, comuna Argetoaia reprezintă un centru în jurul căruia gra­vitează mai multe localități în­vecinate. Tîrgul duminical, in­stituții de larg interes cetățe­nesc cum sînt unitățile comer­ciale și meșteșugărești specia­lizate, farmacia, agenția C.E.C. reprezintă, în fapt, factorii ca­re conferă localității atributul de centru. O astfel de locali­tate în care semnele noului se întîlnești la tot pasul, expri­mate în edificii de interes eco­nomic și social, în numeroase case noi, construite mai ales in ultimii cîțiva ani, asigură viață tot mai civilizată locui­­­torilor săi. In centrul preocupărilor per­manente ale forurilor locale stau și problemele edilitar-gos­­podărești și de înfrumusețare a comunei. Rezultatele în a­ceastă direcție sunt vizibile pentru oricine vizitează, în a­­ceste zile, com­una Argetoaia, împreună cu tov. Ion Doicaru, primarul comunei, pe care zil­nic il poți întîlni, timp de mai multe ore, pe „șantierul” în­frumusețării, în fruntea aces­tei acțiuni, am trecut în re­vistă obiectivele realizate. Pe ambele părți ale arterei principale a comunei, pe o por­țiune de 1,3 km, au fost plan­tați 400 arbori ornamentali tuya, 1000 de trandafiri altoiți, care, împreună cu arborii e­xistenți deja, dau un aspect foarte atrăgător arterei prin­cipale. Tot pe această porțiuni s-au efectuat lucrări de talu­­zări pe o suprafață de 600 mp, au fost amenajate în stil tra­dițional —­ cu acoperiș și îm­prejmuire, cu bănci pentru o­­dihnă — două fîntîni publice Lingă piață, unde se ridică un impunător complex comercial, s-a amenajat un parc pe o su­prafață de 15 000 mp. Frumu­sețea lui este prefigurată de cei 125 plopi canadieni, arbuști or­namentali tuga, brazi, plantați într-o simetrie inspirată, pre­cum și un gard viu de liliac pe o lungime de 250 m. Fîn­­tâna din­ mijlocul parcului, mi­ile de flori plantate în ronduri de forme variate vor crea și ele o ambianță plăcută, recon­fortantă... Și, subliniem, este vorba doar de un început. Baza materială pentru desfă­șurarea unor activități recrea­tive a stat și ea în atenția gos­podarilor, amenajindu-se de către uteciștii comunei (secre­tar U.T.C. Ion Bucur) o bază sportivă complexă, cu terenuri de fotbal, volei, handbal și nu­meroase alte amenajări pentru practicarea atletismului. Evident, am înfățișat aici numai obiectivele importante realizate in această primăvară, care, împreună cu alte lucrări de înfrumusețare și gospodări­re, se cifrează la peste un mi­lion lei. Cei peste 2000 de ce­tățeni participanți la aceste acțiuni au efectuat mai bine de 13 000 d­e muncă, înscriind astfel elemente noi, durabile la zestrea de frumusețe a comu­nei Argetoaia. La toate aces­tea ar fi multe de adăugat în legătură cu dezvoltarea econo­mică continuă a comunei — baza progresului și bunăstării acestei așezări. Și, în primul rînd, sînt de remarcat progre­sele activităților cooperatiste care se diversifică și se conso­lidează, creînd premise sigure pentru ridicarea nivelului de viață al membrilor cooperatori, pentru prosperitatea comunei... Prof. MIRCEA MOISA Energia elec­trică amplifica­tă cu ajutorul acestor compli­cate dispozitive asigură funcțio­narea neîntre­ruptă a stației de pompare de la Basarabi care trimite apele Dunării pe a­­proape 50000 ha ce­ cuprinde sis­temul de iriga­ții Calafat — Băilești. Foto : K. Florian J* '­­ ?*■ 11 21, i •v',. ț ■ Prin contribuția cetățenilor în cadru­l acțiunilor întreprinse pentru dez­voltarea dărească a edilitar-gospo­­domunei, la Mîrșani se află în­­ sta­diu avansat lucrările de construcție a unui dis­pensar uman cu o capa­citate de 50 de paturi, prevăzut cu casă de naș­tere. Noul edificiu sani­tar, care va intra ia folosință în cursul a­­cestui an, se execută prin contribuția volun­tară a cetățenilor din comună. T. NAIȘORU, coresp. & Drumeție în... ospeție Zilele trecute, pionierii din Dobrești au pri­mit în drumeție­ ospeție pe pionierii din Bra­­beți. întîlnirea pionierească s-a desfășurat sub semnul caldei ospitalități. După tradiționala primire cu „pîine și sare“, pionierii oaspeți au vizitat școala din Dobrești, ascultînd cu multă atenție explicațiile date de profesorii Paul Po­­pescu, Elena Găman și Florea Zamfir. In cadrul programului vizitei, gazdele au prezentat un frumos spectacol artistic la căminul cultural. Apoi s-a făcut o plăcută și instructivă excursie în pădurea din apropiere. Manifestarea este rodul preocupării susținute a cadrelor didacti­ce de a organiza timpul liber al elevilor în mod recreativ și instructiv-educativ. CONSTANTA POPESCU, coresp. tlMi # Moi secții de prestări se men Venind în întâmpinarea numeroaselor cerințe ale cetățenilor. Cooperativa de consum din comuna Argetoaia își extinde, permanent, spa­țiile de producție. Așa după cum ne infor­mează tov. Ștefan Ghebaur, președintele coo­perativei, in satele Novacu și Malomnic au fost înființate secțiile de dogărie, tîmplărie și broderie. In centrul comunei se va deschide, în curînd, o secție de tricotaje. R. TEODOR, coresp. @ Utilaje amplasate in flux tehnologic In scopul creșterii eficienței activității eco­nomice, la secția de dogărie și ambalaje Cerat, din cadrul Î.I.L. Băilești, s-a trecut la ampla­sarea în flux tehnologic a mașinilor de prelu­crat masă lemnoasă. Cu acest prilej, s-a mon­tat și pus în funcțiune și o instalație de ven­tilație și transportat de­șeuri rezultate din cesul de fabricație, pri­ma urmare a acestei acțiuni­­ se prevede sporirea pro­ducției, cu 300 000 lei. A. PETRESCU, coresp. sînt japonezii , întrebarea: de unde vin japonezii, care este originea lor , frămîntă istoricii și oamenii de știință niponi de multă vreme. Ei au avansat diverse ipoteze, fără să des­copere adevărul. Cea mai re­centă acțiune a durat șapte ani și a constat în studiul sîngelui diferitelor tipuri de oameni care trăiesc acum în arhipelag. Shogo Misawa, profesor de medicină legală, a anunțat recent la o con­ferință a experților în me­dicină, ținută la Kyoto, că populația ainu, despre care se crede că ar fi locuit cînd­­va cea mai mare parte sau întregul arhipelag, nu este, așa cum se afirmă, europoi­­dă. In ciuda înfățișării, a­­cești oameni cu pielea albă, considerați indigenii Japo­niei, aparțin după cum arăta studiul sîngelui lor rasei mongoloide. Studiul com­poziției sîngelui arată că populația ainu, acum izolată în insula Hokkaido (unde mai trăiesc aproximativ 15 000) se aseamănă foarte mult în ce privește structura și compoziția sîngelui cu populația din Ryukyu (Oki­nawa). Supuse analizelor unui computer datele obținute din studiul sîngelui a 1 746 per­soane arată că japonezii, ai­­nii și ryukyuanii se află în aceeași categorie sanguină însemnînd prin urmare că au avut strămoși comuni. Care au fost acești strămoși și de unde au venit ei nu se știe cu exactitate. Se fac di­verse presupuneri, rămînind în continuare deschisă cerce­tarea pentru a stabili cu certitudinea științifică cores­punzătoare de unde vin care este originea japonezi­și­lor. Miliardarul Paul Getty, considerat cel mai bogat om din lume, a fost solicitat de o societate de binefacere să-și dea obolul pentru fon­dul ajutorării aborigenilor australieni. Getty a semnat imediat un cec și l-a înminat delegatului. Mare i-a fost mirarea acestuia cînd a citit valoarea donației : 10 dolari! Aproape că s-a jenat să pre­zinte hîrtia superiorilor săi. Se spune însă că aceștia s-au declarat foarte mulțumiți, declarînd că vor pune cecul la păstrare intr-un seif ! Ei socotesc că un asemenea semn de „generozitate mi­liardară“ va deveni o mare curiozitate și valoarea cecu­lui va crește vertiginos. In­tr-adevăr, peste cîteva zile, un amator de curiozități a și oferit 100 dolari pentru cecul cu pricina ! Sunt stele«■81 In timpul recentelor între­ruperi de curent provocate de greva minerilor, un ziar londonez a publicat scrisoa­rea unuia dintre cititorii săi prin care acesta anunța „prezența pe cerul nopții a unor obiecte ciudate luminoa­se“. Autorul dorea să știe dacă observatorul național se remarcase și el. In același ziar, directorul observatoru­lui i-a răspuns în termenii următori : „Trebuie să fie vorba de acele surse lumi­ în Sicilia în apropiere de Palermo (Sicilia), au fost descoperite zece morminte datînd din se­colele V sau VI î.e.n. Arheo­logii au examinat urnele fu­nerare din argilă conținînd resturi umane și au stabilit, potrivit unor prime indicii, că, în­ zona respectivă se afla cimitirul unei cetăți grecești antice­­noase naturale pe care lumi­nile orașului împiedică să le facă observate atunci cînd totul decurge normal și care sînt cunoscute sub numele de stele“. GIGANTUL OCEANELOR La începutul lunii aprilie a fost pus în construcție, pe șantierele navale Kure din Japonia, cel mai mare petrolier din lume, care va avea 477 000 de tone . El va purta numele de „Globu­k Tokyo“ și va întrece cu 10 4000 tone pe „Niseki Maru“, cel mai mare din lume la ora actuală. „Nipon Columbia­no“ din Tokyo a realizat de curînd un interesant și in­genios instrument muzical, în forma unui disc prevăzut cu 8 butoane di­ferit colorate, care prin apăsare e­­mit tonurile octavei din gama Do ma­jor. Acest ingenios instrument mu­zical a fost realizat în scopul învă­țării cu mai multă ușurință de către micii muzicieni, a gamei de tonuri muzicale. In foto, o micuță muziciană exer­­sîndu-și urechea muzicală, cu aju­torul acestui unic instrument, numit „Jumpy". Șeful poliției newyorkeze a dat recent un ordin care a produs nedumerire în rîn­­durile celor 30 000 de subor­donați ai săi. Este vorba de introducerea obligativității pentru fiecare polițist de a se urca periodic pe ch­iar, pentru controlul greutății. Nu este admis decit un sur­plus de 10 la sută peste bare­mul fixat de șeful poliției. Polițiștii prea grași su­t o­­bligați să urmeze un regim alimentar foarte strict, con­form prevederilor Serviciului sanitar al poliției. Această măsură, se spune in ordinul sus-amintit, urmărește un singur țel t „polițiști mai să­nătoși, mai capabili și mai... veseli !“. u>­ii — V — 1U72 în construcție la sate Pentru a asigura o continuă îmbunătățire a aprovizionării și servirii populației de la sate cu produse industriale de larg consum, U.J.C.C. Dolj constru­iește, în acest an, din fonduri proprii, mai multe unități co­merciale și de alimentație pu­blică. Recent au fost recepțio­nate și urmează a îi date în folosință magazinele universale cu bufete din Valea Stanciului S. Lipov. Totodată, în comu­nele Goicea, Giurgița și Cerat se află în plină moderne magazine construcție universale cu etaj și bufete, fiecare dispa­­tând de o suprafață comercia­lă utilă de circa 800 mp. Cel din Goicea va fi dotat și cu încălzire centrală, încălzire ce va fi asigurată de centrala ter­mică a cooperativei agricole. POST RESTAMT­ Dacă se impută... Ia comuna Bîrca, ne scrie Ion N. Roșu, în numele u­­nui grup de cetățeni, exis­tă trei medici — doi veteri­nari și unul uman­. — Și care-i necazul, to­varășe Roșu ? — Că-s trei medici nu-i nici un necaz, ba, dimpotri­vă, ne bucură. Că medicii veterinari își încep progra­mul la 6 dimineața și îl ter­mină seara tîrziu, uneori sînt chemați și noaptea la ferme — nici din pricina asta nu-i necaz. — Atunci care-i of­ul ? — Bine îi ziceți ca of­es­te. Medicul uman Marghioa­la George, pe lingă faptul că face naveta la Goicea, atunci cînd este la dispen­sar (maximum cinci-șase o­­re pe zi) refuză să se depla­seze la toate cazurile anun­țate, cu toate că dispensa­rul e dotat cu șaretă și cal. — Noaptea cum rezolvați cazurile urgente la cele 6000 de suflete ? — Ne ferim să ne îmbol­năvim noaptea. — Și, ce doriți de la mine ? — Asta vrem să știm, de ce medicii veterinari răs­pund prezent și ziua și noap­tea, iar medicul uman nu ? — M-am documentat in amănunțime și vă pot răs­punde. Dacă unui medic veterinar îi moare, să zi­cem, un vițel, o vacă, un cal, sau... și se constată că... atunci i se impută și plăteș­te, că animalul respectiv es­te un bun obștesc, și-i tre­cut în inventar... Care-i cel mai bun Mitricuță B. Florea, din Rast, ne scrie că în anul 1971 a urmat cursurile de calificare de mecanici a­gricoli, de scurtă durată la S.M.A. Rast, în prezent S.M.A. Ghidici, unde, după absolvire a obținut, la exa­men, media 8,50. — Felicitări ! — Mulțumesc dar »-am ce face cu ele. — De ce ? — Fiindcă atunci cînd s-au ivit posturi libere, șase la număr, pentru secția Rast au fost angajați absolvenți cu medii mult mai mici ca mine. — Tovarășe Florea, tre­buie să știți că aceste cursuri au fost organizate pentru schimbul doi și, bineînțeles, pe măsura do­tării cu tractoare aveți și șansa angajării definitive. — Știu că am fost școla­rizați pentru schimbul doi, dar cum se face cu.... — Păi să vedem ce zice conducerea I.M.A. Dolj, prin inginerul Ion Boțilă care semnează pentru director ! „In primăvara acestui an, la secția Rast au fost li­bere șase tractoare, la care directorul S.M.A. a angajat șase absolvenți, pe bază de probă practică, în baza prin­cipiului celui mai bun, nor­mal, neținîndu-se seama de media obținută, prioritate a­­vînd cei care au corespuns la testarea practică...» etc. Acum să traducem , vasă­­zi că examenul de absolvire a fost făcut așa, de... florile mărului. Cei slabi în școală (teoretic și practic) s-au do­vedit la testare ași. Scrie în adresă că așa e... normal. — Ași, eu nu cred una ca asta. — Ai răbdare că nici eu nu cred. Și sunt convins că nu crede nici tov. Ion Bo­­țilă. — Păi dacă nu crede, de ce a semnat ? — Nu pricepi, rumînie, că a semnat pentru... director ? — Atunci eu vă salut, tot din schimbul doi ! — Poate se schimbă crite­riile de­ angajare și ne saluți din schimbul unu. Și, ține minte, că am gura aurită... ROMEO FOPESCU Pasiunea mini*caratelor [UNK] [UNK] [UNK] Cabine blin­date Administrația a­­viației federale a­­mericane (F.A.A.) intenționează s­ă transforme cabinele de pilotaj ale avioa­nelor în adevărate fortărețe blindate capabile să reziste gloanțelor și șocuri­lor de orice natură și mai ales persoa­nelor care ar inten­ționa să deturneze avionul sau să re­curgă la diferite acte de sabotaj. In urma acestei hotă­­rîri, administrația a lansat un apel tu­turor constructori­lor de cabine mai ales inventa­și­torilor. Potrivit normelor fixate de F.A.A., cabinele de pilotaj trebuie să reziste celor mai puternice la care ar muniții putea recurge un pirat a­­erian. In ce priveș­te ușile cabinelor, acestea trebuie să reziste șocului pe care l-ar produce un om cîntărind 100 kg­ învățătorul József Molnár din Paks — localitate situa­tă în sudul R.P. Ungare — are o mare pasiune : aceea de a construi din lemn că­ruțe miniaturale. Această idee i-a fost sugerată, în ur­mă cu opt ani, de lipsa de cunoștințe despre agricultu­ră a elevilor săi. Și de a­­ceea, nu de puține ori, roa­dele pasiunii sale se trans­formă în... material didac­tic. In foto , învățătorul Józ­sef Molnár, împreună cu una dintre mini-căruțele sale. -\ I Maratonul de am­be sexe De 75 de ani, maratonul de la Boston este o probă inter­națională destinată în exclu­sivitate bărbaților. Recent însă, s-a anunțat că, pentru prima dată, în această primă­vară vor avea dreptul să participe și femeile. Organi­zatorul apropiatului concurs a menționat că se vor impune aceleași condiții pentru fe­mei ca și pentru bărbați. Scepticii s-au grăbit să a­firme că emulele Atalantei, lipsite de șansa de a-i între­ce pe bărbați, vor obține o victorie a la Pyrrhus. Ră­­­mine de văzut ce vor ri­­­­posta concurentele. X

Next