Inainte, mai 1972 (Anul 29, nr. 8445-8469)

1972-05-14 / nr. 8455

n a,uite NUMĂRĂTOARE IN­V­­ER­S LA PORȚILE FIER D­E La Gura Văii și Sip, așe­zări bine cunoscute cititori­­lor noștri, s-au materializat ultimele detalii din proiecte­le Sistemului hidroenergetic și de navigație de pe Du­năre, pe care­­ l-am durat în colaborare cu popoarele Iu­goslaviei socialiste. Con­structorii și mentorii, care timp de aproape 2600 de zi­le efective de muncă au de­pus impresionante energii pentru a le amplifica prin captarea și folosirea forței bătrînului Danubiu, se află astăzi în pragul unui eve­niment sărbătoresc i inaugu­rarea oficială a obiectivelor Sistemului. “Este un minunat prilej pentru o succintă trecere în revistă a succe­selor pe care le-au înscris în cartea de aur a impresi­onantei cetăți a lumnii, pun­te a prieteniei și colaborării dintre cele două țări vecine și prietene. ...7 septembrie 1964. Un excavator își înfige cupa în pământ, o sonetă împlîntă în roca dură a Dunării o palplanșe din oțel menită să etanșeze batardoul în spatele căruia urma să a­­pară incinta îndiguită pre­văzută pentru fixarea fun­dației obiectivelor principa­le ale sistemului. Intr-un continuu du-te-vino, autoca­mioane de mare tonaj trans­portă materialul excavat. Este momentul demarării lucrărilor la marile obiec­tive pe care guvernul țării noastre și cel al Iugoslaviei socialiste frățești au hotărît să le construiască în comun. Pe malurile fluviului încep să se materializeze cele din­ții prevederi din proiectele elaborate împreună de că­tre specialiști români și iu­goslavi. Veniți de la Bicaz, Argeș și Craiova, de pe alte mari șantiere ale țării, din institute de cercetări și de învățământ superior, cei mai buni hidrotehnicieni au ana­lizat, la fața locului, zeci de variante tehnologice. Oame­nii au inaugurat cea mai grea bătălie pentru a pune în slujba celor două popoa­re o imensă forță hidroe­nergetică și de a spori ca­pacitatea navigabilă a flu­viului. ...20 aprilie 1966. A fost închis digul din amonte de viitorul ax al barajului. Es­te primul succes, prima vic­torie a constructorilor care permite ca, la 7 mai, în cin­stea aniversării a 45 de ani de la crearea partidului, să fie închisă complet incinta .1 „A“. Un uriaș batardou i­­zolează astfel aproape 200 000 mp din albia Dunării, su­prafață care, în luna urmă­toare, după zece zile de lu­cru neîntrerupt, a fost dese­­cată și — pentru întîia oară în istoria ei milenară — al­bia fluviului a ieșit la ivea­lă. ...13 iunie 1966. Prezent în mijlocul constructorilor, to­varășul Nicolae Ceaușescu a declanșat, de la un pupitru automat de comandă, cea dinții explozie care a mar­cat începerea excavațiilor pentru construirea clădirii centralei hidroelectrice și a ecluzei. O lună mai tîrziu, este încheiată, cu 150 de zile mai devreme, închide­rea unei alte porțiuni din Dunăre — incinta 1 „B“, unde a fost construit avan­­portul dinspre Tr. Severin se betonează primul din cei șase piloni ai portului amon­te, fiind fixate purtătoare ale celui cablurile mai mare funicular al țării — un adevărat portativ metalic ce a traversat, pe 460 me­tri, șenalul navigabil al flu­viului, servind la aducerea pietrișului­ din insula Golu la stația de betoane a șan­tierului. ...13 iulie 1968. Construc­torii, care de patru ani se aflau într-o impresionantă MARIN COANDA (Continuare în pag. a V-a) Vedere din elicopter a barajului de la Porțile de Fier • AZI SARBATOAREA BUJORULUI Astăzi, la orele 10,30 se deschide a doua ediție a „Sărbătorii bujorului“ din pădurea de lingă Plenița. Devenită tradițională, a­­ceastă manifestare cultural­­artistică se desfășoară într-un decor natural fără egal, conferit, în primul rînd, de rezervația cu exemplare de bujori sălbatici de o rară frumusețe. Participînd la „Sărbătoa­rea bujorului“, veți trăi cli­pe de neuitat, avin­d prile­jul să admirați dărnicia na­turii, să vă descrețiți frun­țile asistind la frumoasele programe prezentate de nu­meroase formațiuni cultu­­ral-artistice și ascultînd me­lodii ale tezaurului nostru folcloric, interpretate cu măiestrie de către vestite ta­­rafuri de lăutari. • PUNCT FARMACEUTIC Cu puține zile în urmă, în comuna Predești a fost deschis un punct farmaceu­tic de categoria întîi. Bine aprovizionat cu medicamen­tele solicitate de cetățeni, punctul farmaceutic amin­tit reușește să deservească în prezent nu numai popu­lația din comună, dar și pe aceea din alte localități ve­cine. • VERNISAJ PLASTIC Ieri, la Muzeul de artă din Craiova, in prezența unui nu­meros public, a avut loc vernisajul expoziției „Al­brecht Dürer“, prilejuită de aniversarea a 500 de ani de la nașterea marelui artist plas­tic. Expoziția cuprinde 128 lucrări de gravură, pictură și sculptură. LA PRĂȘIT, CU TOATE FORȚELE. Pînă în prezent, luna mai, deosebit de bogată în precipi­tații, a stînjenit, în bună parte, desfășurarea normală a lucră­rilor de întreținere a culturi­lor. Cu toate că plantele de cultură, cum sunt sfecla de zahăr, floarea-soarelui, po­rumbul, soia și legumele, au avut totuși condiții destul de favorabile de a răsări și dez­volta, nici buruienile n-au stat pe loc. Datorită puterii mari de asimilare a apei și substan­țelor nutritive din sol, la fi­nele specii depășind de 2 și chiar 3 ori pe cea a plantelor de cultură, buruienile s-au dezvol­tat mult mai bine înăbușind, în unele părți, porumbul, sfe­cla de zahăr și floarea-soare­lui. Pentru combaterea imediată a buruienilor, cooperatorii spri­jiniți de mecanizatori, au hotă­­rît să treacă de urgență la prășitul tuturor culturilor, or­­ganizîndu-și în așa fel munca încît să poată folosi din plin nu numai zilele bune de lucru în cîmp, ci chiar și intervalele dintre ploi. Așa după cum ne-a relatat tov. ing. Mihai Pană, di­rector general adjunct al Direcției generale ju­dețene a agriculturii, industri­ei alimentare și apelor, munca de întreținere a culturilor fost organizată în toate coope­a­rativele agricole pe baza prin­cipiului de retribuire în acord global, fiecare cooperator sau formație de lucru încheind cu conducerea unității respective angajament scris. Pînă ieri, a­­semenea angajamente au fost încheiate în toate cooperativele agricole. Pe teren,­­au fost: Ing. FLOREA STAICU Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimen­tare și apelor (Continuare în pag. a II-a) Proletari din toate țările, uniți-vă ! COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Hai România! DE LA GUADALAJARA LA....WEMBLEY“ Vă amintiți ? Guadalajara, Ciudad de Mexico, Puebla, Toluca și Leon, nume cu rezonanță exotică, orașe pli­ne de pitoresc și de vestigii ale unor străvechi civilizații, au fost arenele u­­nei pasionante confruntări sportive. O­­cupîndu-și locul ciștigat eroic între cele mai bune 16 echipe de fotbal din lume, România a scris pe gazonul sta­dionului cu 70 000 de locuri, istoria participării sale în turneul final al campionatului mondial. Așa a fost a­­tuncii în marea... aventură a anului 1970.. Și acum, această zi de 14 mai... Ia­­tă-ne cu gîndul și cu inima (pizmuin­­du-i pe cei fericiți cu prezența fizică­) acolo unde, alături de suporterii cu i­­nimile fripte de arșița unei emoții îm­pinsă la paroxism, vom aștepta perea celor 90 de minute de joc, înce­Și credem în echipa noastră cea care ne va dărui calificarea mult visată în tur­neul final al campionatului european. Orice s-ar spune, echipa României — cea care a risipit în vînt povestea, bro­dată cu alge din Marea Speranței, a invincibilității unor mituri, apare astăzi în succesul mondial drept o echipă e­­chilibrată în angrenajul ei, curajoasă, eliberată de complexele vechi moște­nite, o echipă căreia antrenorul Angelo Niculescu i-a dat strălucire. GEORGE DINU (Continuare în pag. a V-a) si IN­ TURNEUL FINAL UNGARIA • 4 - A CEHOSLOVACIA ȚARA GALILOR FINLANDA: ,, Desen de : Garo Papazian * <* . ÖUMINICÁ I I I W ANUL XXVMJ Hr. 0455 ^ 6 P&GIWI É*V 36 BANI t Biblioteca Municipala J ,C R A IOVA HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste au a­­doptat recent Hotărîrea cu pri­vire la acțiunile ce se vor or­ganiza în întîmpinarea aniver­sării a 25 de ani de la procla­marea Republicii Populare Ro­mâne — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democrație și pro­gres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru ca­re au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu ce­lelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă su­­perioară în dezvoltarea statului român, în desfășurarea revo­luției populare, instaurarea ce­lei mai democratice forme de guvernămînt din istoria nați­unii noastre, trecerea la înfăp­tuirea revoluției socialiste. In cei 25 de ani care au tre­cut de la proclamarea Republi­cii, socialismul a învins de­finitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd Româ­nia în rîndul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunos­cut un puternic avînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, învățămîntul și cultu­ra, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporu­lui, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adop­tarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsurilor care privesc vii­torul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al sta­tului socialist care, sub con­ducerea clarvăzătoare a Parti­dului Comunist Român, a mo­bilizat talentul și energia oa­menilor muncii, capacitățile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noa­stră — români, maghiari, ger­mani și de alte naționalități — întîmpină sărbătoarea Republi­cii în condițiile avîntului crea­tor și muncii însuflețite pen­tru înfăptuirea mărețelor obi­ective ale programului făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului și ale programului adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Repu­blicii, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității Socialiste, vor desfă­șura o susținută muncă politico­­educativă în vederea mobiliză­rii oamenilor muncii de orașe și sate la înfăptuirea sar­­a­cinilor economice, social-cultu­­rale pe acest an și buna pregă­tire a condițiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în va­loare a energiilor și marilor ca­pacități creatoare de care dis­pune poporul nostru pentru continua dezvoltare și moderni­zare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici și calitativi ai produselor, pen­tru sporirea eficienței întregii activități economice. Organiza­țiile de partid, sindicale și de U.T.C. ■— din unitățile indus­triale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folo­sirii raționale a capacităților de producție, a materiilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării producti­vității muncii, punerii în func­țiune la termen și la parametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile socia­liste din agricultură, executării la timp și la un nivel calitativ , corespunzător a lucrărilor agri­cole, înfăptuirii prevederilor programelor naționale de îm­bunătățiri funciare și dezvol­tare­a zootehniei, întreaga activitate politico­­educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfă­șura sub semnul pregătirii Pron­­ferinței Naționale a P.C.^și înfăptuirii hotărîrilor sale^ La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprin­deri, instituții, școli și facultăți, organizațiile din componența Frontului Unității Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultural-educative și artistice într-o mare diversi­tate de forme — expuneri, sim­pozioane, întîlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea eco­nomiei, învățămîntului, științei și culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan inter­național, precum și perspecti­vele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a socie­­­tații socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei față de patrie, de partid și popor, a internaționa­lismului socialist, a prieteniei frățești dintre oamenii muncii români și cei aparținînd națio­nalităților conlocuitoare, aplica­­carea consecventă a programu­lui de educație comunistă, a­­doptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. (Continuare In pag. a II-a) Organizarea conducerii și planificarea activității economice pot fi, în continuare, perfecționate După cum este cunoscut, la Plenara Comitetului Central al P.C.R., din aprilie a.c., s-a sta­bilit ca, în cursul lunii iulie să aibă loc Conferința Națională a partidului care va dezbate importante probleme ale dezvoltării calitative a econo­miei noastre naționale, ale con­strucției socialismului în actuala etapă a dezvoltării multilatera­le. Conferința Națională va re­prezenta, fără îndoială, un mo­­­­ment important pentru perfec­ționarea în continuare a activi­tății partidului și statului nos­tru, pentru îmbunătățirea con­ducerii activității economice, a organizării producției și mun­cii, a întregii opere de edificare a societății socialiste multilate­ral dezvoltate. Pentru a ne da seama și mai mult de progresele înregistrate în cei aproape cinci ani parcurși de la ultima Conferință Națio­nală pe linia perfecționării or­ganizării conducerii și planifi­cării activității economice, re­dacția ziarului nostru a organi­zat o masă rotundă la care au participat tovarășii Marin Langa, inginer șef adjunct al între­prinderii de prefabricate be Ion Craiova, și secretar din al comitetului de partid din unita­te, Mircea Geor­­gescu, șeful ser­viciului plan al Direcției jude­țene de industrie locală Dolj, și Dan Georgescu, economist în ca­drul serviciului organizarea pro­ducției la Trus­tul de construc­ții Craiova. Dis­cuția s-a axat pe trei probleme importante: îm­bunătățirea or­ganizării condu­cerii producției și a muncii, pre­gătirea și Pro­movarea cadre­lor și, în final, ridicarea p­e trepte calitativ superioare­­ a eficienței economice. REDACȚIA . In urma Confe­rinței Naționale din decembrie 1967 și a altor indicații ulterioa­re ale conducerii superioare de partid și de stat, întreprinderile industriale au preluat de la mi­nisterele economice unele com­petențe și atribuții. Lărgirea competențelor unităților econo­mice le-a creat acestora o mai largă au­­t­tonomie, dîn­­du-le posibili­tatea să găsească cele mai adec­vate modalități de îndeplinire și depășire can­titativă și cali­tativă a tuturor indicatorilor e­­conomici. Ru­găm, tovarășii invitați, să se refere la mo­dul cum au fost respectate și transpuse în practică măsu­rile preconizate și la efectele pe care le-au avut competențele ce au fost acordate întreprinderilor în care își desfășoară activita­tea. In același timp, dorim să trecem succint în revistă mo­dul cum s-a realizat conlucra­rea întreprindere-centrală, pre­­zentind și greutățile întîmpinate în raporturile cu forurile dv., tutelare. M. LANGA: Competențele preluate și exercitate de între­prindere se referă, In primul­­ rînd, la posibilitatea pe care o are unitatea economică de a-și stabili o schemă de organizare, de a-și fixa organigrama. Evi­dent, aceasta se realizează în deplină concordanță cu sarcini­le revenite din planul de stat pentru o anumită perioadă, co­relate cu obiectivele din planul de perspectivă. De aici, a apă­rut necesitatea adăugirii sau renunțării la unele funcții, în­treprinderea avînd latitudinea să-și modifice organigrama ori de cîte ori este nevoie. Refe­­rindu-mă strict la problema ri­dicată, mi se pare deosebit de important faptul că unitatea poate să se organizeze după un sistem propriu, rezultat al unor analize amănunțite. Numeroasele studii pe care le-am întocmit ne-au condus la concluzia că ridicarea nivelului calitativ cantitativ al producției nu de­șl­pinde în cea mai mare măsură de numărul personalului tehnic din conducere, ci de modul cum aceste cadre sunt folosite, de nivelul lor de pregătire. Acest efectiv de personal tehnic a fost destul de numeros la noi, dar pînă la urmă am renunțat la Masă rotundă consemnată N. FETOLESCU (Continuare In pag. a V-a) CONFERINȚEI NAȚIONALE A P. C. R. din iulie 1972 de In întîmpinarea Vedere parțială a Fabricii de confecții Craiova Foto : R. Florea CINE SUNT VINOVAȚII PENTRU POLUAREA APELOR DIN PARC? Pe urmele materialelor publicate în ziarul nostru din 12 aprilie a.c., am publicat ar­­ticolul-anchetă intitulat : „CINE POLUEAZĂ APELE CRAIOVEI“, în care rela­tam faptul că apele din Parcul poporului (lacul) ca și pîrîul Cornițoiu cu lacul din cartierul Craiovița, ca urmare a unei inadmisibile iresponsabilități de care au dat dovadă unii oameni, au fost poluate în mare parte. Propuneam atunci organe­lor locale municipale să des­chidă grabnic o anchetă, să fie trași la răspundere cei vinovați. Care a fost ecoul anche­tei noastre ? Ce efecte au avut numeroasele scrisori și sesizări ale cetățenilor cra­­ioveni pe baza cărora am investigat această dificilă problemă? In mai­ puțin de 48 de ore, comitetul execu­tiv al Consiliului municipal Craiova, popular luînd, între altele, in discuție și problema poluării apelor din Parcul poporului, a hotărît constituirea, imediat, a u­­nei comisii de anchetă de­­semnînd în fruntea acesteia pe tovarășul ing. M. Năsta­­sie, prim-vicepreședinte Consiliului popular munici­al pal. Din comisie au mai fă­cut parte alți patru specia­liști (ingineri, medici) care s-au deplasat la fața locului spre a depista pe cei vinovați și a urmări cu atenție pro­cesul de poluare a apelor. Apreciind operativitatea cu care s-a lucrat în soluțio­narea acestei chestiuni de larg importante interes public, cetățenesc, trebuie să arătăm, însă, că lucrările de combatere a infestării IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII apei n-au fost de ioc ușoa­re, ele durînd circa două săptămîni. Dar cine sunt vinovații ? Cine sînt oamenii aceia lip­siți de discernământ­ și răs­pundere în aprecierea efec­telor nocive ale­ reziduurilor petroliere ajunse în apele a­­mintite ? Iată doar cîteva dintre concluziile puse la cazul în speță de către comisia amin­tită : „Poluarea apelor din Valea Fetii și lacurile din Parcul poporului a fost pro­dusă de unitățile ce-și des­fășoară activitatea în această zonă : U.M.M.R., I.T.A. (Au­tobaza 2), I.R.U.C. și I.U.C.T.“. U.M.M.R. Craiova a eva­cuat produse petroliere pro­venite de la golirea rezer­voarelor locomotivelor Die­­­sel, operațiune desfășurată pe rampe sub cerul liber, in canalizarea pluvială ce debușează în Valea Fetii, autorii încâlcind, astfel, a­­vizul dat de organul local de stat și Comitetul de stat al apelor. Conducerea aces­tei unități se constituie, ast­fel, ca principal vinovat al poluării apelor lacurilor din Parcul poporului. Alături de întreprinderea amintită se mai fac vinovate Autobaza 2 a I.T.A. Craiova, I.U.T.C.,­­I.R.U.C. și I.M.T.­T.C.I.F. care au infectat, și ele, zo­na respectivă, cu produse petroliere In timpul anchetei, comi­sia a constatat că, din or­dinul șefului serviciului mecanic șef și investiții — A­­drian Dragu de la LUCIAN TRIȚA (Continuare în pag. a V-a)

Next