Inainte, iulie 1972 (Anul 29, nr. 8496-8521)
1972-07-04 / nr. 8498
* 1 ÎN INTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. $1 A CELEI DE-A XXV A ANIVERSARI A REPUBLICII Toate eforturile, întreaga energie creatoare în scopul realizării cu succes a marelui obiectiv național SON CINALUL IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! AUTODOTAREA înseamnă eficiență, creativitate, dezvoltare, modernizare la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții, printre multiplele probleme supuse dezbaterilor a figurat și cea a autodotară — acțiune de amploare, cu implicații deosebite asupra eficienței economice. Prin dezvoltarea continuă a acțiunii de autodotare, se urmărește valorificarea rațională a resurselor interne de capacitate și creativitate, sporirea zestrei tehnice a unităților prin efort pro■ upriu și constituirea de disponibilități pentru export, Convorbire cu ing. VIRGIL PETCU directorul Uzinei de reparații auto Craiova concomitent cu diminuarea, pe aceste căi, a importului de mașini, utilaje și instalații — cu efecte pozitive asupra valutariităririi fondului acest an, acțiunea de autodotare cumpătă noi dimensiuni, ca un corolar al sporirii sarcinilor de plan, a necesității ridicării, în continuare, a eficienței întregii activități productive, pentru mai buna valorificare a potențialului tehnic și uman de care dispune fiecare întreprindere industrială, de construcții etc. Pe această temă, a realizării unor utilaje din surse irabii, pentru continua autoînzestrare tehnică, am purtat o discuție cu ing. VIRGIL PETCU, directorul Uzinei de reparații auto Craiova. — Mai întîi, tovarășe director, vă rugăm să faceți o succintă prezentare a realizărilor în domeniul care ne interesează obținute de colectivul dv. de muncă, în anul precedent. — Autodotarea este privită de noi ca o importantă cale de înzestrare încă de mult timp, tehnică N. N. PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) OAMENI ÎNTRE OAMENI Delegași la Conferința Națională a partidului A In slujba sănătății oamenilor " ,,Entuziasmului creator al oamenilor muncii, care își suplimentează angajamentele in cinstea Conferinței Naționale a partidului se alătură hotărîrea fermă a colectivelor medicale de a contribui prin activitatea lor, la realizarea acestui deziderat major. Chemării adresată de partid întregului popor de a spori eforturile creatoare trebuie să-i răspundem și noi, medicii, angrenați deopotrivă in marea întrecere a țării". Aceste cuvinte aparțin medicului Ioan Bîrzu, șeful laboratorului de igienă al I.S.S. Dolj. Ele constituie elemente definitorii pentru o sumară schiță a activității prestigioase a unui medic cetățean care, vreme de 40 de ani petrecuți în universul cercetărilor, a contribuit la descifrarea tainicului limbaj intern al unor maladii umane. „Astăzi, medicina preventivă — susține medicul delegat la Conferința Națională — constituie baza politicii sanitare a partidului nostru. Pe lângă creativitatea sa, progresul industrial probleme ridică De aceea, noi trebuie să facem totul pentru ca mediul în care trăiesc și muncesc oamenii muncii să fie curat, lipsit de noxe“. Și, intr-adevăr, sunt bine cunoscute activitatea și, mai ales, rezultatele cercetărilor medicului Ioan Bîrzu, în domeniul combaterii toxi-infecțiilor alimentare, tifosului exantematic, infecțiilor streptococice și leptospirozelor. Autor a peste 100 de lucrări de specialitate, doctorul Ioan Bîrzu a devenit unul dintre cei mai competenți cercetători în domeniul medicinei preventive. Ordinul Muncii clasa a III-a, Steaua Republicii clasa a V-a și alte numeroase distincții dobîndite în decursul îndelungatei sale activități atestă meritele sale profesionale incontestabile. Dovedind o mare capacitate de muncă, de efort creator, comunistul Ioan Bîrzu este și un neobosit activist obștesc. In prezent îndeplinește funcțiile de președinte al Consiliului județean A.R.S.U.S., președinte al Comisiei de răspîndire a științei și culturii din cadrul Comitetului județean de cultură și educație socialistă, președinte al secției de microbiologie a U.S.S.M. — filiala Dolj, membru al consiliului de conducere al U.S.S.M. și al Consiliului sanitar superior. Acum, în preajma Conferinței Naționale a partidului la care va participa ca delegat, doctorul Ioan Bîrzu, împreună cu colectivul de cercetători al laboratorului de igienă Craiova, a extins aria investigațiilor sanitare. „Alegerea mea ca delegat la Conferința Națională a partidului — ne-a spus dînsul — constituie un imbold pentru întregul colectiv de medici pe care îl reprezint, care este hotărît să depună toate eforturile pentru apărarea sănătății oamenilor". " TRAIAN ROȘIANU Biblioteca Municipala It Sál OJA MARȚI 4 IULIE 1972 ANUL XXVI» NR. B490 4 i^AGINI 30'BANI LA U.M.A. »7 NOIEMBRIE“ Competiția entuziastă a tineretului întrecerea socialistă, care se desfășoară în cinstea celor două mari evenimente din viața partidului și a poporului nostru — Conferința Națională și aniversarea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii — a atras mai mult ca oricînd, atenția oamenilor muncii pentru a îndeplini obiectivele actualului cincinal înainte de termen. Cum sînt materializate aceste angajamente, aveam să aflăm și din discuția pe care am purtat-o, zilele trecute, cu mai mulți tineri care lucrează la Uzina de mașini agricole „7 Noiembrie" din Craiova. Fiecare dintre cei pe care i-am cunoscut lucra, cu cîtva timp în urmă, intr-o altă echipă. Fabricația plugului PDA-4, produs ce trebuie livrat într-un timp record partenerului de contract — Chile, impunea luarea unor măsuri hotărîte. Astfel, sectorul II prelucrare al uzilanei a luat ființă, de cîteva luni, o nouă echipă, condusă de strungarul Mihai Trușcă, formată din tineri care prezentau garanția realizării operative a unor piese de calitate Rezultatele muncii superioară lor i-a făcut pe unii să o numească „o echipă de tineri model“. Suplimentarea angajamentelor in întrecerea socialistă i-a însuflețit pe cei 24, cîți numără echipa. Intr-un singur gînd, într-un moment cînd răspunderea fiecăruia pentru o idee devenea tot mai mare, ei au hotărît să îndeplinească, în fiecare lună, sarcinile de producție revenite, cu trei zile mai devreme. I-am urmărit pe acești minunați tineri la ieșirea din schimbul de noapte. Contrar așteptărilor, erau cu se poate de proaspeți, de tineri. L-am întîlnit pe șeful echipei și apoi pe alți cîțiva dintre ai săi. I-am atras într-o scurtă discuție. „Noi, tinerii, căutăm să ajungem la nivelul realizărilor celor mai experimentați oameni ai uzinei — relata Mihai Trușcă. La rîndul nostru îi pregătim, însă, și pe alții, pentru că ucenicii de azi, sînt cadrele, de mîine. Prin angajamentele noastre vrem să arătăm tuturor, că încrederea cu care am fost investiți o merităm. Ne mîndrim că putem să dăm mai mult economiei naționale". Am consemnat spusele acestui tînăr inimos care sînt, mărgărit olteanu (Continuare în pag. a IlI-a) Curier cotidian UN FRUMOS SUCCES AL CORULUI SINDICATULUI C.F.R. Corul sindicatului Regionalei C.F.R. Craiova a obținut un frumos succes la concursul „Cîntare patriei", organizat de către Televiziunea română. Participînd la faza a doua a prestigiosului concurs coral, formația corală craioveană s-a bucurat de o bună apreciere din partea publicului spectator și al juriului, obținînd 140 puncte din cele 150 posibile și calificîndu-se în faza următoare. Este un succes pentru care membrii experimentatei formații merită calde felicitări și urări de noi succese în continuare. MOMENT INAUGURAL Duminică a avut loc, la Siliștea Crucii, festivitatea de deschidere a noului magazin universal. Noua unitate, dispunînd de spații comerciale largi, este în măsură să satisfacă cerințele populației cu mărfurile necesare. In afara încăperilor rezervate desfacerii produselor alimentare, textile-încălțăminte și tricotaje, magazinul mai are și un bufet sătesc. Obiectivul fost construit în cea mai maare parte cu contribuția voluntar-patriotică a locuitorilor acestei localități, cifra orelor prestate ridicindu-se la aproape 10 000. OPREA FIRAN coresp. SIMPOZION ȘTIINȚIFIC Filiala Craiova a Societății numismatice române a organizat duminică, la Liceul industrial de mecanică agricolă, un simpozion științific. Cu acest prilej au prezentat comunicările: „Migrația hunilor și circulația monetară în Oltenia", „Agricultura oglindită în medalistică", „Cîteva descoperiri de monede romane republicane în județul Dolj“, „Descoperiri monetare pe raza comunei Dăbuleni", „Cum a luat ființă sistemul monetar în România“, „Drobeta-Tr. Severin în arheologia și numismatica românească" și „Sigiliul inelar și titulatura neobișnuită a lui Vasile Lupu", susținute de lect. univ. Octavian Toropa, ing. Gheorghe V. Tudor, prof. Onoriu Stoica, prof. Traian Pană, prof. Dinică Ciobotea, conf. univ. dr. Ion Pătrașcu și conf. univ. dr. Aurel Golimaș. Participanții la simpozion au vizitat, apoi, expoziția numismatică organizată cu acest prilej în incinta liceului. Să încheiem cît mai grabnic recoltatul păioaselor! • Zece cooperative agricole au terminat recoltatul păioaselor: „Drumul lui Lenin" și „7 Noiembrie” Bîrca, Curmătura, Lipov, Plosca, Cerat, Ciocănești, Livezi, Goicea Mică și Goicea Mare • Numeroase unități agricole recoltează griul de pe ultimele suprafețe. Pe întregul județ, în cooperativele agricole griul a fost recoltat, pînă la data de 3 iulie a.c., de pe 54 la sută din suprafață Se impune lichidarea decalajului între recoltat, eliberarea de paie, pregătirea terenului și însămînțarea culturilor duble în arta județului Dolj, reprezentînd în procente situația recoltatului păioaselor în coopetivele agricole la data de 3 iulie a.c.ÚV@pfNV > Y" s%h / Prin concentrarea eforturilor și folosirea timpului bun de lucru, în majoritatea cooperativelor agricole din județ s-a reușit, în ultimele zile, intensificarea sensibilă a ritmului de lucru la recoltatul păioaselor. In multe unități agricole lucrarea s-a încheiat sau e aproape, de sfîrșit. In zece cooperative agricole din județ recoltatul păioaselor este încheiat de cîteva zile. Intre acestea se numără C.A.P. „Drumul lui Lenin“ și „7 Noiembrie" Bîrca, Curmătura, Lipov, Plosca, Cerăt, Ciocănești, Livezi, Goicea Mică și Goicea Mare. In alte unități agricole ca cele din Poiana Mare, Giurgița, Rast, Ciupercenii Noi, Bistreț, Cetate, Unirea, Segarcea, Drănic, Bariera Vîlcii, Leu, Dioști, Urzicuța, recoltatul păioaselor s-a executat în procent mediu de 70—90 la sută din suprafețele planificate. La nivelul comunelor, ca urmare a eforturilor deosebite depuse de către comitetele comunale de partid, de către consiliile populare comunale și alți factori de răspundere, recoltatul griului a fost încheiat în toate unitățile din Bîrca, Lipov și Cerăt. Din datele centralizate pe județ, pînă în ziua de 3 iulie a.c., se recoltase griul de pe suprafața de 69 913 ha în cooperativele agricole, ceea ce reprezintă 54 la sută din suprafața planificată. Numai In cursul zilei de duminică 2 iulie, s-a reușit să se stringă Legendă ț 1 Franzise V//zi Cum ninmeera recolta păioaselor de pe mai bine de 4000 ha. Rezultatele obținute pînă în prezent reflectă concludent efortul oamenilor muncii de pe ogoare, efectul măsurilor operative și eficiente întreprinse de către Comitetul județean de partid în direcția impulsionării activității in timpul campaniei de vară, la recoltat, transportul produselor în bazele de recepție, eliberarea terenurilor de paie, pregătirea patului germinativ și însămînțarea culturilor duble. Se impune, însă, cu necesitate lichidarea grabnică a decalajului existent în momentul de față între lucrările de sezon amintite, în multe cooperative agricole. Se cere, în continuare, folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor, a preselor de balotat pale, plugurilor, grapelor cu discuri și semănătorilor, astfel incit, după recoltat, imediat să fie executate alături și, pe toate suprafețele planificate, să se însămînțeze grabnic culturi duble. De asemenea, este nevoie de atingerea ritmului zilnic de lucru prevăzut pentru actuala campanie și în cooperativele agricole din zona colinară a județului: — Secu, Brabova, Melinești, Fărcașu, Mischii, Murgaș, Bulzești, Gogoșu, Botoșești-Paia, Grecești și altele, — unde strinsul păioaselor s-a realizat pe suprafețe destul de mici, deși grîul este, peste tot, bun de recoltat. M. MIHAI Qumigsggi pe intensul jfydef#ggiai Zi fierbinte de lucru pe ogoare De cînd se știe, duminica e zi de odihnă. Și totuși, în această zi, mecanizatorii și cooperatorii, toți cei ce lucrează pe ogoare au îmbrăcat haine de lucru și au ieșit din nou la cîmp. ...Se crapă de ziuă. La Segarcea, cele 53 combine C-1 și C-3 și cele 12 combine autopropulsate C-12 sunt verificate încă o dată de mecanizatori. Pînă se ridică rouă, nu se pierde nici măcar un minut. 30 de tractoriști urcă la volanul hergheliilor de cai-putere și pornesc la arat. Se lucrează efectiv patru ore împlinite. Aproape de ora 9, cînd griul devine bun de recoltat, suprafața arată pe întreprindere a atins cifra de 1300 ha. In cîteva minute, încep să mărșăluiască combinele. La fermele Aeroport, Valea Rea, Bîrca suprafețele care au mai rămas de recoltat se micșorează din ce in ce mai mult. La volanul unei „Glorii" C-12, care lucrează pe tarlalele fermei nr. 11 Bîrca, îl recunoaștem pe iscusitul și apreciatul mecanizator Sebastian Cercel. Ne agățăm de scara combinei și-l întrebăm cu glas tare, din mers : — Cît v-ați luat angajamentul să recoltați zilnic cu mașina pe care o conduceți ? — Cincizeci de tone — vine prompt răspunsul. — Și cît realizați ? — Pînă acum nouăzeci de tone, dar să știți că astăzi nu mă las pină nu voi realiza suta. Vreau ca, in cinstea Conferinței Naționale a partidului, să-mi dublez angajamentul. — Și să știți — întărește tov. Titu Glăvan, directorul I.A.S. Segarcea, care se afla alături că Sebastian Cercel își respectă cuvîntul dat. De altfel, apreciindu-i eforturile deosebite, l-am propus pentru premiere, la sfîrșitul campaniei, cu 1500 lei. Merită cu prisosință. < Trecînd din fermă în fermă, constatăm că la I.A.S. Segarcea aproape toți mecanizatorii se aliniază după fruntași. Adrian Dobre, de la ferma Aeroport, reușește să recolteze zilnic peste 50 de tone cu „Gloria“ pe care o conduce. El însă țintește să-l ajungă și să-l depășească pe Sebastian Cercel. Ni urăm succes deplin... Lăsăm în urmă Segarcea și ne îndreptăm spre nord, către Valea Amărăzii. La I.A.S. Goești, se lucrează mai abitir ca într-o zi obișnuită. La C.A.P. Melinești, nouă combine C-1 și C-3 și o combină „Gloria" strînseseră, pînă la ora prînzului, recolta de pe aproape 45 ha. Părăsim șoseaua asfaltată, îndreptîndu-ne de la Bodăeștii de Sus spre Filiași. La Fratoștița, pe tarlalele de lingă pădurea Bungețelului, munca era în așa fel organizată incit se lucra în flux continuu. In urma celor șapte combine, paiele erau strînse și balotate de două prese echipate cu sănii. Pe terenul eliberat, patru tractoare erau la arat, unul la discuit și altul la semănat. Tractoristul Iulian Nițoaica, care se afla cu combina în fruntea celorlalte mașini, supraveghea ca nici un spic să nu rămînă pe jos: în urma sa, mecanizatorii Ion Badea și Ilie Voicilă se străduiau să folosească combinele la întreaga capacitate, avînd grijă ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. Inginerul șef al cooperativei, Mihai Cadidatu, este omniprezent. Supraveghează cu atenție atît lucrul combinelor cit și al tractoarelor care ară și seamănă. Șeful secției de mecanizare, Gheorghe Neacșu, dă semne de neliniște. Din cînd în cînd, își privește ceasul și pune mina streașină la ochi, scrutind în zare drumul ce vine dinspre Filiași. Deodată, însă, îi apare un zîmbet pe față. Tractorul care, cu o oră mai înainte, fusese trimis la stațiune să i se repare radiatorul se înapoia în perfectă stare de funcționare. Prin mișcări repezi, dar sigure, combina este cuplată la tractor și astfel agregatul respectiv reia lucrul. Se scurg minutele, trec una după alta orele. Se apropie seara. Pe cîmp însă, forfota obișnuită unei zile de lucru nu contenește. In aerul răcoros al serii se ridică parcă cea mai dulce mireasmă a pământului : mirosul pâinii. A. FRIGIOIU ------------1 „SINGE VIENEZ“ Iată, așadar, că pe fundalul unor frumoase tradiții muzicale, cînd în urmă cu un veac opereta era primită cu ropote de aplauze în Cetatea Băniei, jucîndu-se cu succes deplin ani de-a rîndul, azi, în noua cetate a Craiovei, acest gen de spectacol — accesibil, fastuos, antrenant prin muzicalitate și dinamism scenic inaugurează, cu premiera „Singe vienez“, secția de operetă a Filarmonicii „Oltenia“, instituție artistică ce va sărbători în curând un sfert de veac de activitate. Evenimentul artistic împlinește, deci, un deziderat mai vechi, realizarea operetei la Craiova constituind rodul preocupărilor organelor locale de partid și de stat pentru diversificarea climatului artistic al unui oraș aflat într-o spectaculoasă devenire economică și socială. Spectatorii, prezenți în număr mare au primit ca la premieră, aplauze călduroase pe tinerii interpreți, majoritatea debutanți în acest gen, talente autentice care au tălmăcit expresiv limbajul muzicii nemuritorului Johann Strauss. „Singe vienez“, una din cele mai solicitate piese ale compozitorului, în viziunea spectaculară a unor nume consacrate — Ion Dacian, artist al poporului, laureat al premiului de stat, Elena Penescu-Liciu, maestră de balet, arhitect Ștefan Norris, scenograf, a adus pe PUICA MONDOC (Continuare în pag. a I-a)