Inainte, iulie 1972 (Anul 29, nr. 8496-8521)

1972-07-04 / nr. 8498

* 1 ÎN INTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. $1 A CELEI DE-A XXV A ANIVERSARI A REPUBLICII Toate eforturile, întreaga energie creatoare în scopul realizării cu succes a marelui obiectiv național SO­N C­I­N­A­L­U­L IN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! AUTODOTAREA înseamnă eficiență, creativitate, dezvoltare, modernizare la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale in­dustriale și de construcții, printre multiplele proble­me supuse dezbaterilor a figurat și cea a autodota­ră — acțiune de amploare, cu implicații deosebite a­­supra eficienței economice. Prin dezvoltarea continuă a acțiunii de autodotare, se urmărește valorificarea ra­țională a resurselor interne de capacitate și creativita­te, sporirea zestrei tehnice a unităților prin efort pro­­■­­ upriu­ și­ constituirea­­ de dis­ponibilități pentru export, Convorbire cu ing. VIRGIL PETCU directorul Uzinei de repa­rații auto Craiova concomitent cu diminuarea, pe aceste căi, a importului de mașini, utilaje și insta­lații — cu efecte pozitive asupra­­ valutar­­i­i­tăririi fondului acest an, acțiu­nea de autodotare cumpătă noi dimensiuni, ca un coro­lar al sporirii sarcinilor de plan, a necesității ridicării, în­ continuare, a eficienței întregii activități produc­tive, pentru mai buna va­lorificare a potențialului tehnic și uman de care dispune fiecare întreprin­dere industrială, de con­strucții etc. Pe această temă, a reali­zării unor utilaje din surse irab­ii, pentru continua a­u­­toînzestrare tehnică, am purtat o discuție cu ing. VIRGIL PETCU, directorul Uzinei de reparații auto Cra­iova. — Mai întîi, tovarășe di­rector, vă rugăm să faceți o succintă prezentare a reali­zărilor în domeniul care ne interesează obținute de colec­tivul dv. de muncă, în anul precedent. — Autodotarea este pri­vită de noi ca o importantă cale de înzestrare încă de mult timp, tehnică N. N. PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) OAMENI ÎNTRE OAMENI Delegași la Conferința Națională a partidului A In slujba sănătății oamenilor " ,,Entuziasmului creator al oamenilor muncii, care își supli­mentează angajamentele in cinstea Conferinței Naționale a parti­dului se alătură hotărîrea fermă a colectivelor medicale de a contribui prin activitatea lor, la realizarea acestui deziderat major. Chemării adresată de partid întregului popor de a spori eforturile creatoare trebuie să-i răspundem și noi, medicii, an­grenați deopotrivă in marea întrecere a țării". Aceste cuvinte aparțin medicului Ioan Bîrzu, șeful laborato­rului de igienă al I.S.S. Dolj. Ele constituie elemente definitorii pentru o sumară schiță a activității prestigioase a unui medic cetățean care,­­ vreme de 40 de ani petrecuți în universul cerce­tărilor, a con­tribuit la desci­frarea tainicului limbaj intern al unor maladii u­­mane. „Astăzi, medi­cina preventivă — susține me­dicul delegat la Conferința Na­țională — con­stituie baza po­liticii sanitare a partidului no­stru. Pe lângă creativitatea sa, progresul in­dustrial probleme ridică De aceea, noi­ tre­buie să facem totul pentru ca mediul în care trăiesc și muncesc oamenii muncii să fie curat, lipsit de noxe“. Și, intr-adevăr, sunt bine cunoscute activitatea și, mai ales, re­zultatele cercetărilor medicului Ioan Bîrzu, în domeniul comba­terii toxi-infecțiilor alimentare, tifosului exantematic, infecțiilor streptococice și leptospirozelor. Autor a peste 100 de lucrări de specialitate, doctorul Ioan Bîrzu a devenit unul dintre cei mai competenți cercetători în domeniul medicinei preventive.­ Or­dinul Muncii clasa a III-a, Steaua Republicii clasa a V-a și alte numeroase distincții dobîndite în decursul îndelungatei sale ac­tivități atestă meritele sale profesionale incontestabile. Dovedind o mare capacitate de muncă, de efort creator, comu­nistul Ioan Bîrzu este și un neobosit activist obștesc. In pre­zent îndeplinește funcțiile de președinte al Consiliului județean A.R.S.U.S., președinte al Comisiei de răspîndire a științei și culturii din cadrul Comitetului județean de cultură și educație socialistă, președinte al secției de microbiologie a U.S.S.M. — fi­liala Dolj, membru al consiliului de conducere al U.S.S.M. și al Consiliului sanitar superior. Acum, în preajma Conferinței Naționale a partidului la care va participa ca delegat, doctorul Ioan Bîrzu, împreună cu­ co­lectivul de cercetători al laboratorului de igienă Craiova, a extins aria investigațiilor sanitare. „Alegerea mea ca delegat la Con­ferința Națională a partidului — ne-a spus dînsul — constituie un imbold pentru întregul colectiv de medici pe care îl re­prezint, care este hotărît să depună toate eforturile pentru apă­rarea sănătății oamenilor". " TRAI­AN ROȘI­AN­U Biblioteca Municipala It Sál OJA MARȚI 4 IULIE 1972 ANUL XXVI» NR. B490 4 i^AGINI 30'BA­NI LA U.M.A. »7 NOIEMBRIE“ Competiția entuziastă a tineretului întrecerea socialistă, care se desfășoară în cinstea ce­lor două mari evenimente din viața partidului și a po­porului nostru — Conferința Națională și aniversarea u­­nui sfert de veac de la pro­clamarea Republicii — a a­­tras­ mai mult ca oricînd, atenția oamenilor muncii pentru a îndeplini obiectivele actualului cincinal înainte de termen. Cum sînt materiali­zate aceste angajamente, a­­veam să aflăm și din discu­ția pe care am purtat-o, zi­lele trecute, cu mai mulți tineri care lucrează la Uzina de­ mașini agricole „7 Noiem­brie" din Craiova. Fiecare dintre cei pe care i-am cunoscut lucra, cu cîtva timp în urmă, intr-o altă e­­chipă. Fabricația plugului PDA-4, produs ce trebuie li­vrat într-un timp record partenerului de contract — Chile, impunea luarea unor măsuri hotărîte. Astfel, sectorul II prelucrare al uzi­la­nei a luat ființă, de cîteva luni, o nouă echipă, con­dusă de strungarul Mihai Trușcă, formată din tineri care prezentau garanția rea­lizării operative a unor pie­se de calitate Rezultatele muncii superioară­ lor i-a făcut pe unii să o numească „o echipă de tineri model“. Suplimentarea angajamente­lor in întrecerea socialistă i-a însuflețit pe cei 24, cîți numără echipa. Intr-un sin­gur gînd, într-un moment cînd răspunderea fiecăruia pentru o idee devenea tot mai mare, ei au hotărît să îndeplinească, în fiecare lu­nă, sarcinile de producție re­venite, cu trei zile mai de­vreme. I-am urmărit pe acești minunați tineri la ieșirea din schimbul de noapte. Con­trar așteptărilor, erau cu­ se poate de proaspeți, de ti­neri. L-am întîlnit pe șeful echipei și apoi pe alți cîțiva dintre ai săi. I-am atras într-o scurtă discuție. „Noi, tinerii, căutăm să ajungem la nivelul realizărilor celor mai experimentați oameni ai uzinei — relata Mihai Truș­că. La rîndul nostru îi pre­gătim, însă, și pe alții, pen­tru că ucenicii de azi, sînt cadrele, de mîine. Prin an­gajamentele noastre vrem să arătăm tuturor, că încrede­rea cu care am fost inves­tiți o merităm. Ne mîndrim că putem să dăm mai mult economiei naționale". Am consemnat spusele a­­cestui tînăr inimos care sînt, mărgărit olteanu (Continuare în pag. a IlI-a) Curier cotidian UN FRUMOS SUC­CES AL CORULUI SINDICATULUI C.F.R. Corul sindicatului Regiona­lei C.F.R. Craiova a obținut un frumos succes la con­cursul „Cîntare patriei", or­ganizat de către Televiziunea română. Participînd la faza a doua a prestigiosului con­curs coral, formația corală craioveană s-a bucurat de o bună apreciere din partea publicului spectator și al ju­riului, obținînd 140 puncte din cele 150 posibile și cali­­ficîndu-se în faza următoare. Este un succes pentru care membrii experimentatei for­mații merită calde felicitări și urări de noi succese în continuare. MOMENT INAUGU­RAL Duminică a avut loc, la Si­liștea Crucii, festivitatea de deschidere a noului magazin universal. Noua unitate, dis­­punînd de spații comerciale largi, este în măsură să satis­facă cerințele populației cu mărfurile necesare. In afara încăperilor rezervate desfa­cerii produselor alimentare, textile-încălțăminte și trico­taje, magazinul mai are și un bufet sătesc. Obiectivul fost construit în cea mai ma­a­re parte cu contribuția vo­­luntar-patriotică a locuitori­lor acestei localități, cifra orelor prestate ridicindu-se la aproape 10 000. OPREA FIRAN coresp. SIMPOZION ȘTIIN­ȚIFIC Filiala Craiova a Societă­ții numismatice române a or­ganizat duminică, la Liceul industrial de mecanică agri­colă, un simpozion științi­fic. Cu acest prilej au pre­zentat comunicările: „Migra­­ția hunilor și circulația mo­netară în Oltenia", „Agricul­tura oglindită în medalisti­că", „Cîteva descoperiri de monede romane republicane în județul Dolj“, „Descope­riri monetare pe raza comu­nei Dăbuleni", „Cum a luat ființă sistemul monetar în România“, „Drobeta-Tr. Se­verin în arheologia și nu­mismatica românească" și „Sigiliul inelar și titulatura neobișnuită a lui Vasile Lu­­pu", susținute de lect. univ. Octavian Toropa, ing. Gheor­­ghe V. Tudor, prof. Onoriu Stoica,­ prof. Traian Pană, prof. Dinică Ciobotea, conf. univ. dr. Ion Pătrașcu și conf. univ. dr. Aurel Goli­­maș. Participanții la simpo­zion au vizitat, apoi, expo­ziția numismatică organizată cu acest prilej în incinta liceului. Să încheiem cît mai grabnic recoltatul păioaselor! • Zece cooperative agricole au terminat recoltatul păioaselor: „Dru­mul lui Lenin" și „7 Noiembrie” Bîrca, Curmătura, Lipov, Plosca, Cerat, Ciocănești, Livezi, Goicea Mică și Goicea Mare • Numeroase unități agricole recoltează griul de pe ultimele supra­fețe. Pe întregul județ, în cooperativele agricole griul a fost recoltat, pînă la data de 3 iulie a.c., de pe 54 la sută din suprafață Se impune lichidarea decalajului între recoltat, eliberarea de paie, pregătirea terenului și însămînțarea culturilor duble î­n arta județului Dolj, repre­­zentînd în procente situația re­coltatului păioaselor în coope­­tivele agricole la data de 3 iulie a.c.Ú­V@pfN­V > Y" s%­h / Prin concentrarea eforturilor și folosirea tim­pului bun de lucru, în majoritatea cooperati­velor agricole din județ s-a reușit, în ulti­mele zile, intensificarea sensibilă a ritmu­lui de­ lucru la recoltatul păioaselor. In multe unități agricole lucrarea s-a încheiat sau e aproape, de sfîrșit. In zece coope­rative agricole din județ recoltatul păioase­lor este încheiat de cîteva zile. Intre aces­tea se numără C.A.P. „Drumul lui Lenin“ și „7 Noiembrie" Bîrca, Curmătura, Lipov, Plosca, Cerăt, Ciocănești, Livezi, Goicea Mică și Goicea Mare. In alte unități agricole ca cele din Poiana Mare, Giurgița, Rast, Ciupercenii Noi, Bistreț, Cetate, Unirea, Segarcea, Drănic, Bariera Vîlcii, Leu, Dioști, Urzicuța, recoltatul păioaselor s-a executat în procent mediu de 70—90 la sută din su­prafețele planificate. La nivelul comunelor, ca urmare a efor­turilor deosebite depuse de către comitetele comunale de partid, de către consiliile popu­lare comunale și alți factori de răspundere, recoltatul griului a fost încheiat în toate unitățile din Bîrca, Lipov și Cerăt. Din datele centralizate pe județ, pînă în ziua de 3 iulie a.c., se recoltase griul de pe su­prafața de 69 913 ha în cooperativele agri­cole, ceea ce reprezintă 54 la sută din su­prafața planificată. Numai In cursul zilei de­ duminică 2 iulie, s-a reușit să se stringă Legendă ț 1 Fran­zise V//zi Cum­ ninmeera recolta păioaselor de pe mai bine de 4000 ha. Rezultatele obținute pînă în prezent re­flectă concludent efortul oamenilor muncii de pe ogoare, efectul măsurilor operative și eficiente întreprinse de către Comitetul județean de partid în direcția impulsionării activității in timpul campaniei de vară, la recoltat, transportul produselor în bazele de recepție, eliberarea terenurilor de paie, pregătirea patului germinativ și însămînța­­rea culturilor duble. Se impune, însă, cu necesitate lichidarea grabnică a decalajului existent în momentul de față între lucră­rile de sezon amintite, în multe cooperative agricole. Se cere, în continuare, folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor, a pre­selor de balotat pale, plugurilor, grapelor cu discuri și semănătorilor, astfel incit, după recoltat, imediat să fie executate ală­turi și, pe toate suprafețele planificate, să se însămînțeze grabnic culturi duble. De asemenea, este nevoie de atingerea rit­mului zilnic de lucru prevăzut pentru ac­tuala campanie și în cooperativele agricole din zona col­inară a județului: — Secu, Bra­­bova, Melinești, Fărcașu, Mischii, Murgaș, Bulzești, Gogoșu, Botoșești-Paia, Grecești și altele, — unde strinsul păioaselor s-a rea­lizat pe suprafețe destul de mici, deși grîul este, peste tot, bun de recoltat. M. MIHAI Qumigsggi pe intensul jfydef#ggiai Zi fierbinte de lucru pe ogoare De cînd se știe, dumi­nica e zi de odihnă. Și totuși, în această zi, me­canizatorii și cooperatorii, toți cei ce lucrează pe o­­goare au îmbrăcat haine de lucru și au ieșit din nou la cîmp. ...Se crapă de ziuă. La Segarcea, cele 53 combi­ne C-1 și C-3 și cele 12 combine autopropulsate C-12 sunt verificate încă o dată de mecanizatori. Pînă se ridică rouă, nu se pierde nici măcar un minut. 30 de tractoriști urcă la volanul herghelii­lor de cai-putere și por­nesc la arat. Se lucrează efectiv patru ore împli­nite. Aproape de ora 9, cînd griul devine bun de recoltat, suprafața arată pe întreprindere a atins ci­fra de 1300 ha. In cîteva minute, încep să mărșălu­­iască combinele. La fer­mele Aeroport, Valea Rea, Bîrca suprafețele ca­re au mai rămas de re­coltat se micșorează din ce in ce mai mult. La volanul unei „Glorii" C-12, care lucrează pe tarlalele fermei nr. 11 Bîr­ca, îl recunoaștem pe is­cusitul și apreciatul me­canizator Sebastian Cer­cel. Ne agățăm de scara combinei și-l întrebăm cu glas tare, din mers : — Cît v-ați luat anga­jamentul să recoltați zil­nic cu mașina pe care o conduceți ? — Cincizeci de tone — vine prompt răspunsul. — Și cît realizați ? — Pînă acum nouăzeci de tone, dar să știți că astăzi nu mă las pină nu voi realiza suta. Vreau ca, in cinstea Conferinței Na­ționale a partidului, să-mi dublez angajamentul. — Și să știți — întăreș­te tov. Titu Glăvan, di­rectorul I.A.S. Segarcea, care se afla alături­­ că Sebastian Cercel își res­pectă cuvîntul dat. De alt­fel, apreciindu-i eforturi­le deosebite, l-am propus pentru premiere, la sfîrși­­tul campaniei, cu 1500 lei. Merită cu prisosință. < Trecînd din fermă în fermă, constatăm că la I.A.S. Segarcea aproape toți mecanizatorii se ali­niază după fruntași. A­­drian Dobre, de la ferma Aeroport, reușește să re­colteze zilnic peste 50 de tone cu „Gloria“ pe care o conduce. El însă ținteș­te să-l ajungă și să-l de­pășească pe Sebastian Cercel. Ni urăm succes de­plin... Lăsăm în urmă Segar­cea și ne îndreptăm spre nord, către Valea Amără­­zii. La I.A.S. Goești, se lucrează mai abitir ca în­tr-o zi obișnuită. La C.A.P. Melinești, nouă combine C-1 și C-3 și o combină „Gloria" strînse­­seră, pînă la ora prînzu­­lui, recolta de pe aproape 45 ha. Părăsim șoseaua asfalta­tă, îndreptîndu-ne de la Bodăeștii de Sus spre Fi­­liași. La Fratoștița, pe tarlalele de lingă pădurea Bungețelului, munca era în așa fel organizată incit se lucra în flux continuu. In urma celor șapte com­bine, paiele erau strînse și balotate de două prese echipate cu sănii. Pe te­renul eliberat, patru trac­toare erau la arat, unul la discuit și altul la se­mănat. Tractoristul Iulian Nițoaica, care se afla cu combina în fruntea celor­lalte mașini, supraveghea ca nici un spic să nu ră­­mînă pe jos: în urma sa, mecanizatorii Ion Badea și Ilie Voicilă se străduiau să folosească combinele la întreaga capacitate, a­­vînd grijă ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. Inginerul șef al cooperativei, Mihai Cadi­­datu, este omniprezent. Supraveghează cu atenție atît lucrul combinelor cit și al tractoarelor care ară și seamănă. Șeful secției de mecani­­zare, Gheorghe Neacșu, dă semne de neliniște. Din cînd în cînd, își pri­vește ceasul și pune mina streașină la ochi, scrutind în zare drumul ce vine dinspre Filiași. Deodată, însă, îi apare un zîmbet pe față. Tractorul care, cu o oră mai înainte, fusese trimis la stațiune să i se repare radiatorul se îna­poia în perfectă stare de funcționare. Prin mișcări repezi, dar sigure, combi­na este cuplată la tractor și astfel agregatul respec­tiv reia lucrul. Se scurg minutele, trec una după alta orele. Se apropie seara. Pe cîmp în­să, forfota obișnuită unei zile de lucru nu conte­nește. In aerul răcoros al serii se ridică parcă cea mai dulce mireasmă a pă­mântului : mirosul pâinii. A. FRIGIOIU ------------1 „SINGE VIENEZ“ Iată, așadar, că pe fun­dalul unor frumoase tradi­ții muzicale, cînd în urmă cu un veac opereta era primită cu ropote de aplau­ze în Cetatea Băniei, jucîn­­du-se cu succes deplin ani de-a rîndul, azi­, în noua cetate a Craiovei, acest gen de spectacol — acce­sibil, fastuos, antrenant prin muzicalitate și dina­mism scenic inaugurează, cu premiera „Singe vienez“, secția de operetă a Filar­monicii „Oltenia“, institu­ție artistică ce va sărbători în curând un sfert de veac de activitate. Evenimentul artistic împlinește, deci, un deziderat mai vechi, reali­zarea operetei la Craiova constituind rodul preocupă­rilor organelor locale de partid și de stat pentru di­versificarea climatului ar­tistic al unui oraș aflat într-o spectaculoasă deve­nire economică și socială. Spectatorii, prezenți în număr mare au primit ca la premieră, aplauze căl­duroase pe tinerii interpreți, majoritatea debutanți în acest gen, talente autenti­ce care au tălmăcit expre­siv limbajul muzicii nemu­ritorului Johann Strauss. „Singe vienez“, una din cele mai solicitate piese ale compozitorului, în viziunea spectaculară a unor nume consacrate — Ion Dacian, artist al poporului, laureat al premiului de stat, Elena Penescu-Liciu, maestră de balet, arhitect Ștefan Nor­ris, scenograf, a adus pe PUICA MONDOC (Continuare în pag. a I­-a)

Next