Inainte, mai 1973 (Anul 30, nr. 8753-8779)

1973-05-29 / nr. 8777

Proletar­ din toate țările, unu­l-vă ! amte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX Nr. 8777 MARȚI 29 MAI 1973 4 PAGINI 30 BANI 8TrywiiwiiiiiiiiMiMMW»r'iinBi'>fliwiMiiii iyi«Biuiiii iii1 ! LA U.E.I.L ! J CRAIOVA i J J Producție j­­ suplimen­­t |­tară de J I peste­­­ ­ 1 800000 lei ! De la începutul anu­­­­­­lui în curs, colectivele l­­ de muncă ale Unității ’ J de exploatare și indus­­­­­­trializare a lemnului | l Craiova au obținut suc­­­­­­cese deosebite, eviden­­­­­­țiindu-se datorită sub­­­­i­stanțialelor depășiri ale 1­1 sarcinilor de producție. 1 > Astfel, față de planul­­­­ la zi, muncitorii, ingi­­­­­­nerii și tehnicienii din­­ cadrul unității înregis­­­­­­trează o producție glo- l­o­­bală suplimentară de J 1 peste 800 000 lei și un 1 L spor de producție mar­­i­­­­ă de peste 2 900 000 lei. / 1 în perioada de refe­­­­­­rință, la produsele fi­­­­l­mice au fost consemna­­t­e te însemnate? i \ depășiri: 500 mc buș­­­­teni de stejar, 800 mc­­­­ lemn de mină, 1 000 mc /­­ lemn celuloză, 3 000 mc 1 i lemn construcții, 400 l ^ mc cherestea și altele. ^ Ia întîmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei Ulei comestibil peste pian rea­­ngajat în una­competiție pentru întîmpina­rea aniversării e­­liberării patriei cu noi și remarcabile realizări, colecti­vul de muncă al Fabricii de ulei „Oltenia" — Po­dari, printr-o mai bună întreținere a instalațiilor și prin asigurarea unei optime func­ționări a întregu­lui flux tehnolo­gic, a înscris pe graficul de producție un re­marcabil succes: depășirea lui de ulei planu­co­mestibil, de la începutul acestui an și pînă în pre­zent, cu 718 tone. La producția glo­bală, planul pe primele două de­cade ale lunii cu­rente a fost rea­lizat în proporție de 103,1 la sută, la producția mar­fă cu 103,3 la su­tă, iar producti­vitatea muncii a crescut cu 3,1 la sută față de plan. In mod deose­bit s-au eviden­țiat la obținerea acestor realizări Nicolae Neagoe și Ioan maiștri, Constantin, Dumitru Paraschiv și Petre Zaharia, operatori la extracție, pre­cum și Romeo Antoniu, lăcătuș. Canetatoarea Fugaru Elena de la Fabrica de textile „In­dependența“ Craiova se află în rîndul fruntașelor în în­trecerea socialistă, în special datorită calității superioare a produselor pe care le reali­zează. In sala Casei de cultură a tineretului, sute de meșteșu­gari cooperatori din Craiova au luat parte la festivitatea prilejuită de decernarea u­­nor prestigioase distincții a­­cordate colectivelor care au obținut cele mai bune re­zultate în 1972, în întrecerea socialistă pe țară și pe ju­deț. In expunerea prezentată de tov. Constantin Baran, pre­ședintele U.J.C.M. Dolj, au fost relevate principalele suc­cese ale celor aproape 8 000 de meșteșugari cooperatori din județ, care, la capătul anului 1972 și-au depășit sar­cinile de plan la producția marfă și la prestările de ser­vicii cu aproape 40 milioane lei față de anul anterior ; în același timp, prestările de servicii către populație au sporit cu 10,3 la sută, au fost livrate suplimentar la fondul pieței mărfuri în valoare de 22 milioane lei, iar exportul a înregistrat o creștere de 10,8 la sută ; s-au obținut impor­tante beneficii, precum și re­ducerea substanțială a prețu­lui de cost. Pentru rezultatele deosebi­te obținute în tradiționala în­trecere a cooperativelor meș­teșugărești din țară, tov. Ion Fulga, membru al Comitetu­lui Executiv al UCECOM, di­rector general, a înmînat di­plome conferite de UCECOM: Cooperativei „Arta populară" din Craiova — titlul de coo­perativă evidențiată pe țară în specialitatea artă populară și meșteșuguri artistice ; Coo­perativei „Voința" Craiova (care recent a fuzionat cu cooperativa „Îmbrăcămintea“) — titlul de cooperativă evi­dențiată pe țară pe anul 1972, în sectorul textile-tricotaje. In același timp, biroul exe­cutiv al U.J.C.M. Dolj a a­­cordat următoarele distincții : diploma și drapelul de coo­perativă fruntașă pe județ —­­Cooperativei ,,Arta încălță­mintei“ din Craiova , diplo­mele de cooperative meșteșu­gărești evidențiate pe județ — cooperativelor „Stăruința" și „Deservirea“. In cuvîntul de răspuns, pre­ședinți ai unor cooperative evidențiate au exprimat ho­­tăr­îrea fermă a meșteșugari­lor cooperatori de a-și inten­sifica eforturile pentru înde­plinirea la un înalt nivel ca­litativ a planului pe 1973 și a cincinalului înainte de ter­men, de a oferi populației mărfuri și servicii corespun­zătoare exigențelor actuale. Colectivele evidențiate au fost felicitate călduros în nu­mele Comitetului județean de partid și al Comitetului E­­xecutiv al UCECOM. Festivitatea a fost încheiată printr-un bogat program ar­tistic pr­ezentat de formațiile de amatori ale cooperativelor meșteșugărești. Distincții prestigioase acordate unor cooperative meșteșugărești craiovene Curier cotidian g› CONTRACTE ONORATE Recent, colectivul Uzinei „Electroputere“ B Craiova a livrat ultimele două locomotive , prevăzute în contractul pe anul în curs cu j§ Polonia. j§ Cunoscând că onorarea la timp a con­n­­tractelor perfectate cu beneficiarii de peste­­ hotare este o condiție esențială, colectivul §1 de la „Electroputere“ a livrat cele două q³ mașini de 2100 cp cu 10 zile mai devreme. §§ Astfel, numărul locomotivelor Diesel-elec­­­­trice care au fost expediate în țara amin­­­tită, în perioada care a trecut din anu­l curent, se cifrează la 40. 1 IN CURS DE ASIMILARE . Colectivul de muncă al întreprinderii d­e industrie locală metal-lemn Craiova desfă­­­șoară o intensă activitate pentru asimilarea­­ de produse noi Astfel, în prezent, se iu­fi­­rează la o remorcă tehnologică de patru­­ tone și la o tocătoare de furaje grosiere. Noile produse vor fi livrate cooperativelor agricole de producție. BRUTĂRIE SATEASCA De curînd, a intrat în funcțiune, la în­treaga capacitate, noua și moderna bru­tărie sătească de la Calopăr. Noua con­strucție, care dispune de utilaje moderne, produce 3000 kg pîine pe zi. „SĂRBĂTOAREA SALCÎMULUI“ Sub egida Consiliului județean al Or­ganizației pionierilor, unitatea de pionieri de la Școala generală din Ghizdăvești a or­ganizat, în pădurea din perimetrul locali­tății, o interesantă „Sărbătoare a salcîmu­­lui“. Sub acest generic, s-au desfășurat un concurs de orientare turistică, jocuri distractive, un concurs avînd ca temă ro­manul „Cireșarii“ de Constantin Chiriță un carnaval pionieresc , recitări, monolo­­guri, cîntece populare și pionierești, iar în final un frumos foc de tabără. — i - A1 X C.A.P. „16 Februarie“ Segarcea. In clișeu : me­canizatorii Constantin An­gh­el, Ion Trană și Florea Cică, de la secția nr. 4 a S.M.A. Segarcea, efectuează prășitul mecanic. Foto : P. Iovan fI_________________­________________ r O imagine despre tinerețea grăitoare Băni­ei : în cartierul lui Novac noile Brazda­strucții își etalează con­li­nia modernă. Foto : M. Vasile La Uzina 1,Electroputere"a"­Craiova 55 la sută din producția marfă - sortimente noi Colectivul Uzinei „Electro­­puter­e" din Craiova și-a în­deplinit unul dintre princi­palele angajamente asumate în muncă pe acest an : pro­iectanții, tehnologii și ceilalți specialiști din cadr­ul Centru­lui de cercetări și proiectări Craiova al Centr­alei industri­ale electrotehnice, pr­ecum și cei din secțiile de fabricație ale uzinei au reușit ca, pr­in eforturi comune, să introducă în producție de serie noi ti­puri și variante de motoare electrice și transformatoare de forță, de aparataj de me­die și înaltă tensiune; în a­­cest fel, 55 la sută din volu­mul total al producției marfă fabricată, în intervalul scurs din acest an, a fost format din sortimente noi. Volumul respectiv este superior celui stabi­lit în angajamentul a­nual și întrece cu mai mult de o cincime pe cel prevă­zut în cincinal, pentru anul în curs, situîndu-se la nivelul anului 1975. Această realizare constituie un răspuns concret pe care constructorii de mașini elec­trice și aparataj de la cu­noscuta întreprindere craio­­veană îl dau patrioticei che­mări a partidului de a înde­plini înainte de ter­men o­­biectivele actualului cincinal Sunt semnificative, în acest sens, considerațiile ce ni le-a făcut într-o recentă discuție inginerul Sergiu Stamate, di­rectorul Centrului din Craio­va de cercetări și proiectări al Centralei industriale elec­trotehnice .­­ Inginerii și tehnicienii proiectanți și tehnologi din cadrul centrului nostru de cercetare au pornit de la pre­misa că realizarea indicato­rilor calitativi ai planului de producție și a angajamente­lor uzinei pentru 1973 nu es­te posibilă decit printr-o pu­ternică mobilizare a tuturor capacităților din domeniul muncii de concepție. Indica­tori de o importanță deosebi­tă, precum reducerea cheltu­ielilor materiale, creșterea productivității muncii, crește­rea volumului producției pen­tru export­­ și reducerea im­portului, se vor putea realiza la nivelul propus îndeosebi prin creșterea corespunzătoa­re a ritmului de introducere a progresului tehnic. Faptul că, în prezent, mai mult de jumătate din producția mar­fă a uzinei o reprezintă pro­dusele noi proiectate sau re­­proiectate în ultima perioadă, evidențiază cit se poate de clar preocuparea pentr­u de­vansarea­ termenelor de în­deplinire a obiectivelor cin­cinalului actual. De altfel, a­­cest lucru a fost și este im­pus și de cerințele actualei revoluții tehnico-științifice, de necesitatea ca produsele noa­stre să răspundă cerințelor beneficiarilor și, prin carac­teristicile lor tehnico-econo­­mice superioare, să fie com­ MARIN COANDA (Continuare în pag. a IlI-a) Președintele Consiliului de Stat, Isoiie Ceaușescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gus­tav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită ofi­cială în Republica Federală Germania între 20 și 29 iunie 1973. ü0BHES ® 0BBSBBraE ® BBKSH5ffl ® SB!3BSH!«fill3raa ș COMUNICAT COMUN cu privire ln văzu­ta oficială în Republica San Harm © 0 a președintelui Consiliului de Stat­­ al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu ÎN PAG. A IV-A 1 a aaaaasamaa a ­BBBiaarai si Baa H aHBH îi!Ba ® aBiB»si BiB«a«BiK Un fructuos schimb de experiență privind activitatea primăriilor în cursul zilei de primari și vicepreședinți ieri, ai consiliilor populare comunale di­n județ au participat la un schimb de experiență pe te­m­a activității primăriilor, or­ganizat de comitetul execu­tiv al Consiliului popular ju­dețean la Poiana Mare, Ca­lafat, Maglavit și Cetate. La schimbul de experiență au luat parte, de asemenea, tovarășii Petre I. Gigea, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, Gabriel Ciu­­pagea, vicepreședinte al Con­siliului popular județean, al­te cadre de conducere și spe­cialiști din aparatul propriu. Prima zi a fost consacrată vizitării celor patru localități ale căror primării, îmbunătă­­țindu-și necontenit stilul de muncă, au acumulat o bogată experiență și au obținut suc­cese deosebite în dezvoltarea economică și social-culturală, In acțiunea de sistematizare, gospodărire și înfrumusețare. La sediul Consiliului popu­lar județean continuă azi dia­logul rodnic al reprezentanți­lor puterii locale de stat din comunele doljene. Sunt pre­văzute și alte activități cu caracter de informare și in­struire. F. ADRIAN AgLoMerarea și suprapunerea lucrărilor agricole de sezon reclamă: MOBILIZARE TOTALĂ DE FOIELE ȘI MIJLOACE, REZULTATE CÂT MAI CONCLUDENTE : 1. APROAPE 6000 DE COOPERATORI ȘI 1 MECANIZATORI AU LUCRAT EFECTIV J­ANTAFAGA ȘI LUMINAs J 2. SUPRAFAȚA PE CARE S-A EXECUTAT 1 DUMINICA PPAȘI LA MECANICĂ ȘI MANUALĂ SE RIDICĂ LA 3000 HA 1­­. PESTE 850 HA AU FOST ÎNSĂMI­M­­I­ȚATE SAL/ PLANTATE CU CULTURI | FU­RAJ FRF, RICIN, TUTUN, LEGUME Ș­I 4 SE IMPUNE TERMINAREA CÂT MAI­­ GRABNICĂ A PRIMEI COASE LA LU­­I CERNA, STRÎNGEREA ȘI CONSER­VAREA FURAJELOR ȘI ÎNSĂMÎN­ fI­ȚAREA SUPRAFEȚELOR ELIBERATE DE­­ SECARĂ ȘI ORZ MASĂ VERDE Duminică, îmbrăcind haine de lucru Duminică, o dată cu revăr­satul zorilor, aproape toți oa­menii apți de muncă din sa­tele județului nostru se aflau în cîmp la întreținerea cul­turilor, plantatul tutunului și legumelor, însămînțarea plan­telor furajere în cultură du­blă, cositul și strînsul lucer­­nei de pe ultimele suprafețe și la alte munci de sezon. In fiecare din comune ca : Mă­­ceșu de Sus, Amărăștii de Jos, Gîngiova, Daneți, Cola­­ru, Gighera, Bratovoești, Bis­­treț, Goicea, Apele Vii, Bîr­­ca, Vîrvor, Mîrșani — ca să ne referim numai la cîteva exemple — au participat du­minică la lucru între 400 și 1000 de țărani cooperatori și mecanizatori. Pe ogoarele C.A.P. din Ghidici mecaniza­torii Ilarie Sclipcea, Gheorghe Begu, Tudor Sava și alții, su­te de cooperatori, între care amintim pe Ștefan Butoi, Ma­ria Chircu, Ion Scrieciu, Ma­rin Sclipcea, adevărați frun­tași între fruntași, au reușit ca, în cursul zilei de dumini­că, să execute prașila pe 40 ha cu porumb, să administre­ze îngrășăminte pe 60 ha, să planteze o însemnată su­prafață cu tutun și legume. Prin folosirea celor 28 de cultivatoare, mecanizatorii S.M.A. Locusteni reușiseră ca, pînă duminică seara, să efec­tueze prafila mecanică în u­­nitățile deservite pe aproape 3 000 ha. „Din controlul fă­cut la fața locului — sublinia­tov. ing. Ion Jianu, directorul S.M.A. Locusteni — am reți­nut în mod deosebit străda­nia mecanizatorilor Constan­tin Mîrșanu, Mihai Toană, Ion Țecu de la Dobrești, Constantin I. Diaconescu, Flo­rea Bițu, Ion Stănică de la Daneți, Marin Cojocaru, Gheorghe Iordache, Ion Sa­­vu, Gheorghe Bălașa de la Locusteni, de a respecta cu strictețe zona de protecție a plantelor, de a avea grijă ca, la toate cultivatoarele, cuți­tele să fie perfect ascuțite. De altfel, noi avem deja asigu­rate cuțite de rezervă pen­tru schimb în raport de 1,5 față de numărul cultivatoa­relor de care dispunem“. Prin volumul de lucrări e­­xecutate duminică, în multe unități s-a luat un avans sen­sibil la întreținerea culturi­lor și strîngerea furajelor. Calitate ireproșabilă la întreținerea culturilor La cooperativele agricole „Unirea“ (președinte Ilie Ristea) și „16 Februarie“ (pre­ședinte Ion Gavriloiu), din Se­garcea, există o preocupare deosebită pentru­ rezolvarea cu competență a principalelor sarcini din actuala campanie de întreținere a culturilor. Membrii cooper­atori din C.A.P. „Unirea“ Segarcea au efectuat pr­așila a doua ma­nuală și săritul pe întreaga suprafață de 310 ha, cultivată cu sfeclă de zahăr. De aseme­nea, s-a încheiat prașila în­tîi mecanică și manuală la floarea-soarelui pe 220 ha. Cu sprijinul efectiv al mecaniza­torilor, au fost prășite mecanic toate suprafețele cultivate cu porumb. Cele opt cultivatoare sînt folosite de la orele cinci dimineața și pînă seara tîrziu. Calitatea ireproșabilă a lucră­rilor de întreținere reprezintă corolarul muncii pline de de­votament a harnicilor mecani­zatori Marin Mite, Nicolae Bălan, Marin Anghel, Aurel Colciu, Gheorghe Tutunaru, Grigore Popa și a celorlalți tovarăși din secția condusă de Oprică Vais. Și mecanizatorii de la C.A.P. „16 Februarie“ Segarcea lu­crează în ritm alert pe tarlale. Din discuțiile purtate cu am­bii șefi de fermă, în tarlalele 2 și 4, am reținut că și la aceste formațiuni de lucru s-a încheiat rănitul și prașila întîi la sfecla de zahăr și floarea­­soarelui, demarîndu-se puter­nic la prașila manuală a po­rumbului. (Continuare în pag. a III-a) Zoresc prașila a doua La C.A.P. din Bîrza s-a reușit să se execute prași­la întîi pe cele 320 ha cu sfeclă de zahăr și furajeră, 630 ha cu porumb și 200 ha cu floarea-soarelui. Datorită ploilor din ultimul timp, pe suprafețele prășite mai din vreme au început să răsară buruienile. De a­­ceea, au fost luate măsuri pentru a se trece cu toate forțele la prașila a doua. Pînă în prezent, această lu­crare a fost încheiată pe suprafața cultivată cu sfe­clă de zahăr și furajeră, pe 100 din cele 200 ha cu floarea-soarelui și pe circa un sfert din suprafața cul­tivată cu porumb. sA

Next