Inainte, mai 1973 (Anul 30, nr. 8753-8779)
1973-05-29 / nr. 8777
Proletar din toate țările, unul-vă ! amte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX Nr. 8777 MARȚI 29 MAI 1973 4 PAGINI 30 BANI 8TrywiiwiiiiiiiiMiMMW»r'iinBi'>fliwiMiiii iyi«Biuiiii iii1 ! LA U.E.I.L ! J CRAIOVA i J J Producție j supliment |tară de J I peste 1 800000 lei ! De la începutul anului în curs, colectivele l de muncă ale Unității ’ J de exploatare și industrializare a lemnului | l Craiova au obținut succese deosebite, evidențiindu-se datorită subistanțialelor depășiri ale 11 sarcinilor de producție. 1 > Astfel, față de planul la zi, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul unității înregistrează o producție glo- lobală suplimentară de J 1 peste 800 000 lei și un 1 L spor de producție mariă de peste 2 900 000 lei. / 1 în perioada de referință, la produsele filmice au fost consemnate te însemnate? i \ depășiri: 500 mc bușteni de stejar, 800 mc lemn de mină, 1 000 mc / lemn celuloză, 3 000 mc 1 i lemn construcții, 400 l ^ mc cherestea și altele. ^ Ia întîmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei Ulei comestibil peste pian reangajat în unacompetiție pentru întîmpinarea aniversării eliberării patriei cu noi și remarcabile realizări, colectivul de muncă al Fabricii de ulei „Oltenia" — Podari, printr-o mai bună întreținere a instalațiilor și prin asigurarea unei optime funcționări a întregului flux tehnologic, a înscris pe graficul de producție un remarcabil succes: depășirea lui de ulei planucomestibil, de la începutul acestui an și pînă în prezent, cu 718 tone. La producția globală, planul pe primele două decade ale lunii curente a fost realizat în proporție de 103,1 la sută, la producția marfă cu 103,3 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 3,1 la sută față de plan. In mod deosebit s-au evidențiat la obținerea acestor realizări Nicolae Neagoe și Ioan maiștri, Constantin, Dumitru Paraschiv și Petre Zaharia, operatori la extracție, precum și Romeo Antoniu, lăcătuș. Canetatoarea Fugaru Elena de la Fabrica de textile „Independența“ Craiova se află în rîndul fruntașelor în întrecerea socialistă, în special datorită calității superioare a produselor pe care le realizează. In sala Casei de cultură a tineretului, sute de meșteșugari cooperatori din Craiova au luat parte la festivitatea prilejuită de decernarea unor prestigioase distincții acordate colectivelor care au obținut cele mai bune rezultate în 1972, în întrecerea socialistă pe țară și pe județ. In expunerea prezentată de tov. Constantin Baran, președintele U.J.C.M. Dolj, au fost relevate principalele succese ale celor aproape 8 000 de meșteșugari cooperatori din județ, care, la capătul anului 1972 și-au depășit sarcinile de plan la producția marfă și la prestările de servicii cu aproape 40 milioane lei față de anul anterior ; în același timp, prestările de servicii către populație au sporit cu 10,3 la sută, au fost livrate suplimentar la fondul pieței mărfuri în valoare de 22 milioane lei, iar exportul a înregistrat o creștere de 10,8 la sută ; s-au obținut importante beneficii, precum și reducerea substanțială a prețului de cost. Pentru rezultatele deosebite obținute în tradiționala întrecere a cooperativelor meșteșugărești din țară, tov. Ion Fulga, membru al Comitetului Executiv al UCECOM, director general, a înmînat diplome conferite de UCECOM: Cooperativei „Arta populară" din Craiova — titlul de cooperativă evidențiată pe țară în specialitatea artă populară și meșteșuguri artistice ; Cooperativei „Voința" Craiova (care recent a fuzionat cu cooperativa „Îmbrăcămintea“) — titlul de cooperativă evidențiată pe țară pe anul 1972, în sectorul textile-tricotaje. In același timp, biroul executiv al U.J.C.M. Dolj a acordat următoarele distincții : diploma și drapelul de cooperativă fruntașă pe județ —Cooperativei ,,Arta încălțămintei“ din Craiova , diplomele de cooperative meșteșugărești evidențiate pe județ — cooperativelor „Stăruința" și „Deservirea“. In cuvîntul de răspuns, președinți ai unor cooperative evidențiate au exprimat hotărîrea fermă a meșteșugarilor cooperatori de a-și intensifica eforturile pentru îndeplinirea la un înalt nivel calitativ a planului pe 1973 și a cincinalului înainte de termen, de a oferi populației mărfuri și servicii corespunzătoare exigențelor actuale. Colectivele evidențiate au fost felicitate călduros în numele Comitetului județean de partid și al Comitetului Executiv al UCECOM. Festivitatea a fost încheiată printr-un bogat program artistic prezentat de formațiile de amatori ale cooperativelor meșteșugărești. Distincții prestigioase acordate unor cooperative meșteșugărești craiovene Curier cotidian g› CONTRACTE ONORATE Recent, colectivul Uzinei „Electroputere“ B Craiova a livrat ultimele două locomotive , prevăzute în contractul pe anul în curs cu j§ Polonia. j§ Cunoscând că onorarea la timp a conntractelor perfectate cu beneficiarii de peste hotare este o condiție esențială, colectivul §1 de la „Electroputere“ a livrat cele două q³ mașini de 2100 cp cu 10 zile mai devreme. §§ Astfel, numărul locomotivelor Diesel-electrice care au fost expediate în țara amintită, în perioada care a trecut din anul curent, se cifrează la 40. 1 IN CURS DE ASIMILARE . Colectivul de muncă al întreprinderii de industrie locală metal-lemn Craiova desfășoară o intensă activitate pentru asimilarea de produse noi Astfel, în prezent, se iufirează la o remorcă tehnologică de patru tone și la o tocătoare de furaje grosiere. Noile produse vor fi livrate cooperativelor agricole de producție. BRUTĂRIE SATEASCA De curînd, a intrat în funcțiune, la întreaga capacitate, noua și moderna brutărie sătească de la Calopăr. Noua construcție, care dispune de utilaje moderne, produce 3000 kg pîine pe zi. „SĂRBĂTOAREA SALCÎMULUI“ Sub egida Consiliului județean al Organizației pionierilor, unitatea de pionieri de la Școala generală din Ghizdăvești a organizat, în pădurea din perimetrul localității, o interesantă „Sărbătoare a salcîmului“. Sub acest generic, s-au desfășurat un concurs de orientare turistică, jocuri distractive, un concurs avînd ca temă romanul „Cireșarii“ de Constantin Chiriță un carnaval pionieresc , recitări, monologuri, cîntece populare și pionierești, iar în final un frumos foc de tabără. — i - A1 X C.A.P. „16 Februarie“ Segarcea. In clișeu : mecanizatorii Constantin Anghel, Ion Trană și Florea Cică, de la secția nr. 4 a S.M.A. Segarcea, efectuează prășitul mecanic. Foto : P. Iovan fI_________________________________ r O imagine despre tinerețea grăitoare Băniei : în cartierul lui Novac noile Brazdastrucții își etalează conlinia modernă. Foto : M. Vasile La Uzina 1,Electroputere"a"Craiova 55 la sută din producția marfă - sortimente noi Colectivul Uzinei „Electroputere" din Craiova și-a îndeplinit unul dintre principalele angajamente asumate în muncă pe acest an : proiectanții, tehnologii și ceilalți specialiști din cadrul Centrului de cercetări și proiectări Craiova al Centralei industriale electrotehnice, precum și cei din secțiile de fabricație ale uzinei au reușit ca, prin eforturi comune, să introducă în producție de serie noi tipuri și variante de motoare electrice și transformatoare de forță, de aparataj de medie și înaltă tensiune; în acest fel, 55 la sută din volumul total al producției marfă fabricată, în intervalul scurs din acest an, a fost format din sortimente noi. Volumul respectiv este superior celui stabilit în angajamentul anual și întrece cu mai mult de o cincime pe cel prevăzut în cincinal, pentru anul în curs, situîndu-se la nivelul anului 1975. Această realizare constituie un răspuns concret pe care constructorii de mașini electrice și aparataj de la cunoscuta întreprindere craioveană îl dau patrioticei chemări a partidului de a îndeplini înainte de termen obiectivele actualului cincinal Sunt semnificative, în acest sens, considerațiile ce ni le-a făcut într-o recentă discuție inginerul Sergiu Stamate, directorul Centrului din Craiova de cercetări și proiectări al Centralei industriale electrotehnice . Inginerii și tehnicienii proiectanți și tehnologi din cadrul centrului nostru de cercetare au pornit de la premisa că realizarea indicatorilor calitativi ai planului de producție și a angajamentelor uzinei pentru 1973 nu este posibilă decit printr-o puternică mobilizare a tuturor capacităților din domeniul muncii de concepție. Indicatori de o importanță deosebită, precum reducerea cheltuielilor materiale, creșterea productivității muncii, creșterea volumului producției pentru export și reducerea importului, se vor putea realiza la nivelul propus îndeosebi prin creșterea corespunzătoare a ritmului de introducere a progresului tehnic. Faptul că, în prezent, mai mult de jumătate din producția marfă a uzinei o reprezintă produsele noi proiectate sau reproiectate în ultima perioadă, evidențiază cit se poate de clar preocuparea pentru devansarea termenelor de îndeplinire a obiectivelor cincinalului actual. De altfel, acest lucru a fost și este impus și de cerințele actualei revoluții tehnico-științifice, de necesitatea ca produsele noastre să răspundă cerințelor beneficiarilor și, prin caracteristicile lor tehnico-economice superioare, să fie com MARIN COANDA (Continuare în pag. a IlI-a) Președintele Consiliului de Stat, Isoiie Ceaușescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 20 și 29 iunie 1973. ü0BHES ® 0BBSBBraE ® BBKSH5ffl ® SB!3BSH!«fill3raa ș COMUNICAT COMUN cu privire ln văzuta oficială în Republica San Harm © 0 a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu ÎN PAG. A IV-A 1 a aaaaasamaa a BBBiaarai si Baa H aHBH îi!Ba ® aBiB»si BiB«a«BiK Un fructuos schimb de experiență privind activitatea primăriilor în cursul zilei de primari și vicepreședinți ieri, ai consiliilor populare comunale din județ au participat la un schimb de experiență pe tema activității primăriilor, organizat de comitetul executiv al Consiliului popular județean la Poiana Mare, Calafat, Maglavit și Cetate. La schimbul de experiență au luat parte, de asemenea, tovarășii Petre I. Gigea, prim vicepreședinte al Consiliului popular județean, Gabriel Ciupagea, vicepreședinte al Consiliului popular județean, alte cadre de conducere și specialiști din aparatul propriu. Prima zi a fost consacrată vizitării celor patru localități ale căror primării, îmbunătățindu-și necontenit stilul de muncă, au acumulat o bogată experiență și au obținut succese deosebite în dezvoltarea economică și social-culturală, In acțiunea de sistematizare, gospodărire și înfrumusețare. La sediul Consiliului popular județean continuă azi dialogul rodnic al reprezentanților puterii locale de stat din comunele doljene. Sunt prevăzute și alte activități cu caracter de informare și instruire. F. ADRIAN AgLoMerarea și suprapunerea lucrărilor agricole de sezon reclamă: MOBILIZARE TOTALĂ DE FOIELE ȘI MIJLOACE, REZULTATE CÂT MAI CONCLUDENTE : 1. APROAPE 6000 DE COOPERATORI ȘI 1 MECANIZATORI AU LUCRAT EFECTIV JANTAFAGA ȘI LUMINAs J 2. SUPRAFAȚA PE CARE S-A EXECUTAT 1 DUMINICA PPAȘI LA MECANICĂ ȘI MANUALĂ SE RIDICĂ LA 3000 HA 1. PESTE 850 HA AU FOST ÎNSĂMIMIȚATE SAL/ PLANTATE CU CULTURI | FURAJ FRF, RICIN, TUTUN, LEGUME ȘI 4 SE IMPUNE TERMINAREA CÂT MAI GRABNICĂ A PRIMEI COASE LA LUI CERNA, STRÎNGEREA ȘI CONSERVAREA FURAJELOR ȘI ÎNSĂMÎN fIȚAREA SUPRAFEȚELOR ELIBERATE DE SECARĂ ȘI ORZ MASĂ VERDE Duminică, îmbrăcind haine de lucru Duminică, o dată cu revărsatul zorilor, aproape toți oamenii apți de muncă din satele județului nostru se aflau în cîmp la întreținerea culturilor, plantatul tutunului și legumelor, însămînțarea plantelor furajere în cultură dublă, cositul și strînsul lucernei de pe ultimele suprafețe și la alte munci de sezon. In fiecare din comune ca : Măceșu de Sus, Amărăștii de Jos, Gîngiova, Daneți, Colaru, Gighera, Bratovoești, Bistreț, Goicea, Apele Vii, Bîrca, Vîrvor, Mîrșani — ca să ne referim numai la cîteva exemple — au participat duminică la lucru între 400 și 1000 de țărani cooperatori și mecanizatori. Pe ogoarele C.A.P. din Ghidici mecanizatorii Ilarie Sclipcea, Gheorghe Begu, Tudor Sava și alții, sute de cooperatori, între care amintim pe Ștefan Butoi, Maria Chircu, Ion Scrieciu, Marin Sclipcea, adevărați fruntași între fruntași, au reușit ca, în cursul zilei de duminică, să execute prașila pe 40 ha cu porumb, să administreze îngrășăminte pe 60 ha, să planteze o însemnată suprafață cu tutun și legume. Prin folosirea celor 28 de cultivatoare, mecanizatorii S.M.A. Locusteni reușiseră ca, pînă duminică seara, să efectueze prafila mecanică în unitățile deservite pe aproape 3 000 ha. „Din controlul făcut la fața locului — subliniatov. ing. Ion Jianu, directorul S.M.A. Locusteni — am reținut în mod deosebit strădania mecanizatorilor Constantin Mîrșanu, Mihai Toană, Ion Țecu de la Dobrești, Constantin I. Diaconescu, Florea Bițu, Ion Stănică de la Daneți, Marin Cojocaru, Gheorghe Iordache, Ion Savu, Gheorghe Bălașa de la Locusteni, de a respecta cu strictețe zona de protecție a plantelor, de a avea grijă ca, la toate cultivatoarele, cuțitele să fie perfect ascuțite. De altfel, noi avem deja asigurate cuțite de rezervă pentru schimb în raport de 1,5 față de numărul cultivatoarelor de care dispunem“. Prin volumul de lucrări executate duminică, în multe unități s-a luat un avans sensibil la întreținerea culturilor și strîngerea furajelor. Calitate ireproșabilă la întreținerea culturilor La cooperativele agricole „Unirea“ (președinte Ilie Ristea) și „16 Februarie“ (președinte Ion Gavriloiu), din Segarcea, există o preocupare deosebită pentru rezolvarea cu competență a principalelor sarcini din actuala campanie de întreținere a culturilor. Membrii cooperatori din C.A.P. „Unirea“ Segarcea au efectuat prașila a doua manuală și săritul pe întreaga suprafață de 310 ha, cultivată cu sfeclă de zahăr. De asemenea, s-a încheiat prașila întîi mecanică și manuală la floarea-soarelui pe 220 ha. Cu sprijinul efectiv al mecanizatorilor, au fost prășite mecanic toate suprafețele cultivate cu porumb. Cele opt cultivatoare sînt folosite de la orele cinci dimineața și pînă seara tîrziu. Calitatea ireproșabilă a lucrărilor de întreținere reprezintă corolarul muncii pline de devotament a harnicilor mecanizatori Marin Mite, Nicolae Bălan, Marin Anghel, Aurel Colciu, Gheorghe Tutunaru, Grigore Popa și a celorlalți tovarăși din secția condusă de Oprică Vais. Și mecanizatorii de la C.A.P. „16 Februarie“ Segarcea lucrează în ritm alert pe tarlale. Din discuțiile purtate cu ambii șefi de fermă, în tarlalele 2 și 4, am reținut că și la aceste formațiuni de lucru s-a încheiat rănitul și prașila întîi la sfecla de zahăr și floareasoarelui, demarîndu-se puternic la prașila manuală a porumbului. (Continuare în pag. a III-a) Zoresc prașila a doua La C.A.P. din Bîrza s-a reușit să se execute prașila întîi pe cele 320 ha cu sfeclă de zahăr și furajeră, 630 ha cu porumb și 200 ha cu floarea-soarelui. Datorită ploilor din ultimul timp, pe suprafețele prășite mai din vreme au început să răsară buruienile. De aceea, au fost luate măsuri pentru a se trece cu toate forțele la prașila a doua. Pînă în prezent, această lucrare a fost încheiată pe suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr și furajeră, pe 100 din cele 200 ha cu floarea-soarelui și pe circa un sfert din suprafața cultivată cu porumb. sA