Inainte, iunie 1973 (Anul 30, nr. 8780-8805)
1973-06-10 / nr. 8788
V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX NR. 8788 DUMINICĂ 10 IUNIE 19736 PAGINI 30 BANI intîmpinarea marii sărbători RITM /Slip>ENT ÍNfRECÉRfl SUB 0EVÍ2Í cincinalul Înainte de termeni Suplimentar, 20 000 metri cubi de oxigen tehnic Colectivul secției de îmbuteliere oxigen tehnic, din cadrul Combinatului chimic Craiova, este hotărît să-și realizeze sarcinile de plan pe anul în curs înainte de termen. Pînă în prezent, aici s-au obținut suplimentar circa 20 000 mc de oxigen tehnic. Față de aceeași perioadă a anului trecut, sporul respectiv este mai mare cu 356 820 mc. Acest rezultat s-a obținut datorită îmbunătățirilor aduse instalației, în special compresoarelor, perfecționării pregă tește prevederile de plan Intensificarea întrecerii socialiste în întîmpinarea Zilei de 23 August s-a soldat cu obținerea de rezultate deosebite, ce redimensionează bilanțul cu care harnicul colectiv de muncă al întreprinderii de industrializarea celui din Craiova a lapîncheiat activitatea productivă din cea de-a cincea lună a anului. Drept urmare a unei mai bune aprovizionări cu materie primă și folosirii cu randament sporit a instalațiilor tehnologice, planul producției globale a fost depășit cu 800 000 lei, iar al producției marfă cu 424 000 lei. La total brînzeturi, înregistrat o depășire sa de 115,7 tone, tinii profesionale, precum și modului conștiincios în care au înțeles să lucreze echipele de îmbuteliatori, manipulanți, lăcătuși verificatori și compresoriști, conduse de Florea Lazăr, Laurențiu Botar, Dinu Elisei și Tudor Ivan. In același sens, merită să fie consemnat și faptul că s-au redus aproape în întregime opririle accidentale, sporind numărul orelor de funcționare între reparațiile planificate. Ca urmare a funcționării din ce în ce mai bune a instalației, s-a reușit ca, într-o perioadă relativ scurtă — opt ani — să se obțină un spor de producție cu care, pe drept cuvînt, întregul colectiv de muncă se mîndrește. Este vorba de realizarea celui de-al 20-lea milion de metri cubi de oxigen îmbuteliat. GH. TECULESCU coresp. Comunistul Nicolae Bozdog de la Combinatul chimic, fruntaș în întrecerea socialistă Foto : El. Anton minimum FESTIVALUL CULTURAL ARTISTIC DE LA CALAFAT Vineri seara, în orașul rozelor, bucuria exploziilor florale și a împlinirilor prin muncă, sub albastrul imaculat al cerului, s-a înfrățit cu cîntecul și poezia, într-o atmosferă sărbătorească, prilejuită de a doua ediție a festivalului „Cununa rozelor“, manifestare cultural-artistică de amploare, găzduită de Casa de cultură din localitate la care participă concurenți și invitați din județele Gorj, Mehedinți, Olt și Dolj. Prima seară a concursului a adus pe scena Casei de cultură din Calafat interpreți ai cîntecului popular oltenesc și recitatori din Slatina, Tg. Jiu, Băilești, Segarcea, Filiași și Calafat, ale căror evoluții, desfășurate sub semnul unei competiții exigente s-au bucurat de un remarcabil succes în rîndul celor peste 400 de spectatori prezenți în sală. Din rîndurile concurenților de la muzică populară, frumoasă impresie au lăsat evoluțiile Ionelei Biti (Filiași), posesoarea unei voci deosebite, Constandinei Dinu (Segarcea), ale cărei posibilități vocale sînt indiscutabile, precum și ale Virginiei Jianu (Craiova) și tinerei interprete Stela Știrlea. Concursul de recitări a venit în întîmpinarea opțiunii publicului pentru poezia patriotică și socială: GH. POPESCU (Continuare în pag. a VI-a)I ANCHETA NOASTRA S-----------------------------------------------întreprinderi pentru recoltarea și conservarea virajelor ? Majoritatea cooperativelor agricole au încheiat strînsul recoltei din prima coasă de lucernă și se depun strădanii, acolo unde este posibil, să se irige cultura spre a obține o producție cit mai mare la clasa a doua și în perioada următoare. Să vedem, însă, prin intermediul unor factori de răspundere din C.A.P., ce măsuri s-au întreprins în anumite unități, pentru recoltarea și conservarea corespunzătoare a furajelor. Ing. LIDIA PĂUN, șeful fermei zootehnice la C.A.P. Calafat. „Dacă am fi recoltat și conservat lucerna din prima coasă ca fin, am fi pierdut foarte mult din producție. Mai întîi, întîrziam mult lucrarea de recoltare, ceea ce ar fi îngreunat creșterea și dezvoltarea plantelor de lucernă din clasa a doua. Calitatea finului obținut ar fi fost necorespunzătoare, deoarece pierdeam perioada optimă de recoltare a furajelor; în același timp, prin uscarea finului în aer liber pierderile de substanțe nutritive ar fi fost inevitabile. Bazați pe aceste considerente, producția de pe cea mai mare suprafață cultivată cu lucernă veche am contractat-o cu stația de deshidratare a furajelor, de la Poiana Mare. Pînă la 7 iunie a.c., toată lucerna din coasa întîi, de pe cele 100 ha. a fost recoltată, depozitată și conservată corespunzător. în unitate am conservat prin semiînsilozare circa 300 tone, iar restul producției a preluat-o stația de deshidratare a furajelor, care ne-a livrat 10 vagoane de făină de lucernă. Aceasta se conservă mai ușor și, fiind administrată în cantități mici în rația animalelor, dă sporuri de producție mari“. FILIP BACIOIU, președintele C.A.P. Mîrșani: „întrucît în unitatea noastră și culturile furajere au fost repartizate cooperatorilor mecanizatorilor spre a se luși era în acord global, recolta de a lucerna de pe 140 ha s-a strîns într-o perioadă foarte scurtă. O parte din producție a fost conservată ca semisiloz, iar restul, aproximativ 50 la sută din recolta realizată la coasa întîi, s-a balotat și depozitat in fînare. Ca urmare a îngrijirii raționale a culturii de lucernă, vegetația din recolta a doua este foarte bogată. Estimăm că, pînă la sfîrșitul anului, vom obține, în medie, 7—8 tone fîn/ha“. CONSTANTIN RADU, președintele C.A.P. Amărăștii de Sus: „Pentru a recolta cît mai operativ cele 100 ha cultivate cu lucernă veche, la indicația organelor de resort am mobilizat toate forțele A. NICOLA (Continuare în pag. a V-a) ■ tăți Ieri, în sala de festivia Universității din Craiova, s-au desfășurat lucrările simpozionului „Naționalizarea — moment decisiv al progresului economic și social al României“, dedicat împlinirii a 25 de ani de la înfăptuirea actului revoluționar de la 11 iunie 1948. Corpului profesoral al Universității craiovene, prezent la acest interesant simpozion, i-au fost expuse 11 referate. în comunicarea „Semnificația istorică actului revoluționar al naționalizării din 11 iunie 1948, în România“, tovarășul prof. dr. doc. Titu Georgescu, rectorul versității, s-a referit anila sensul politic al naționalizării principalelor mijloace de producție de către clasa muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Român. Tovarășul conf. dr. Ion Cetățeanu a prezentat lucrarea: „Naționalizarea din 11 iunie 1948 și crearea pe baze noi a sistemului financiar-bancar unitar în România“, în care a relevat importanța pentru dezvoltarea țării noastre a trecerii sistemului financiar-bancar sub controlul efectiv al partidului. în expunerea „Momente semnificative în înfăptuirea naționalizării în Oltenia“, tovarășul prof. univ. Neculce Popescu s-a referit la aspectele concrete în care s-a înfăptuit acest act de importanță majoră. Tot cu acest prilej, au mai prezentat comunicări tovarășii: conf. C. Barbu, conf. dr C. Bărbăcioiu, conf. dr. Tiberiu Nicola, conf. dr. Victor Oncescu și alții. N. P. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazecaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. (Continuare în pag. a VI-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X- lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X- lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, in fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și (Continuare în pag. a VI-a) Premiul I pe țară în munca cu filmul Timp de două zile, s-a desfășurat la Craiova consfătuirea pe țară a lucrătorilor din rețeaua cinematografică, organizată de Centrala „Româniafilm“. La consfătuire au participat tovarășii Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean de partid. Marin Stanciu, director general în Centrala „România-film“; Elena Cojan, secretar al Uniunii sindicatelor din învățămînt, știință și cultură, Florea Firan, președinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă. Tovarășul Ion Cetățeanu a deschis lucrările consfătuirii. După ce a transmis tuturor participanților salutul Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, vorbitorul a subliniat rezul P. MONDOC (Continuare în pag. a VI-a) Se înmînează premiul I întreprinderii cinematografice județene Dolj Ziua miliției General maior CONSTANTIN SPRÎNCENATU șeful Inspectoratului județean Dolj al Ministerului de Interne Sărbătorim 24 de ani de la înființarea miliției, organ al administrației de stat, creat din ințiativa și sub conducerea partidului în primii ani ai etapei de făurire a unei orînduiri noi în țara noastră. In amplul proces de făurire a socialismului în România, miliția a luptat cu abnegație împotriva elementelor ostile poporului și partidului pentru că, prin compoziția sa, prin însăși misiunea ei, este indisolubil legată de clasa muncitoare, este pusă în slujba întregului popor. Lupta și munca aparatului de miliție este uneori anonimă, dar eroică. Nu puține au fost cazurile în care ofițerii și subofițerii de miliție și-au jertfit viața în încleștarea lor cu dușmanul pentru a asigura o evoluție și prosperitate mereu ascendentă întregii noastre societăți. Educate și crescute de partid în spiritul devotamentului nețărmurit față de patrie și popor, al respectului și solidarității față de cetățeni, al aplicării corecte și ferme a legilor, cadrele de miliție, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, a comandanților, depun eforturi susținute pentru a-și face cu cinste și conștiinciozitate datoria. Activitatea organelor de miliție se desfășoară în conformitate cu prevederile și spiritul istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea și Conferinței Naționale ale partidului. „Avînd în vedere rolul important pe care îl au organele de miliție și securitate — arăta Nicolae Ceaușescu, tovarășul secretarul general al partidului nostru, la Conferința Națională din 1972 — necesar să se acorde este mai mare atenție îmbunătățirii în continuare a activității lor, combătîndu-se orice manifestare de abuz și ilegalitate, veghindu-se cu strictețe la aplicarea legilor, la apărarea intereselor întregului nostru popor“. Răspunzînd înaltelor exigențe puse de partid și guvern în fața celor care apără cuceririle revoluționare ale clasei muncitoare, miliția își perfecționează necontenit activitatea. In această ordine de idei, trebuie arătat că a căpătat un conținut nou, mai concret și eficace activitatea de prevenire a infractorilor ori a altor abateri. Cadrele de miliție își îndreaptă atenția mai cu seamă către împiedicarea comiterii abaterilor, a încălcării legilor de cetățeni. Partidul de către învață să considerăm că am acționat bine numai atunci cînd am reușit să prevenim manifestările antisociale și cînd am intervenit operativ, cu promptitudine, pentru ză(Continuare în pag. a V-a) Curățenia este cartea de vizită a oricărei localități, fie ea urbană sau din mediul sătesc. Frumusețea unui oraș, a unei comune sau gospodării personale este de neconceput fără curățenie, ordine. In amplul proces de igienizare necontenită a localităților, nouă, cetățenilor, ne revine un rol deosebit. Aceasta nu înseamnă, însă, că primăria și-ar diminua cumva din atribuțiile sale ci, dimpotrivă, îndatoririle ei devin pe zi ce trece tot mai mari. Sîntem, cred, unanim de acord în a aprecia faptul că municipiul Craiova, care a cunoscut în ultimii 5—10 ani ritmuri de dezvoltare spectaculoase, populația sa ajungînd azi la peste 220 000 de locuitori, a devenit tot mai frumos, mai curat, a crescut simțitor gradul său de dotare edilitară și de urbanizare. Că așa staulucrurile o atestă multiple fapte pe care nu le mai amintim în articolul de față, din simplul motiv că ele sunt cunoscute de noi toți. Din capul locului ținem să precizăm că problemele ce vor fi vizate nu prezintă nici pe departe un grad ridicat de dificultate pentru a fi soluționate. Este necesar, însă, in acest sens, să se declanșeze o acțiune de masă, cu participarea majorității cetățenilor orașului, a deputaților și unităților aparținătoare Întreprinderii județene de gospodărire comunală și fond locativ. In această ordine de idei, o primă problemă care, la ora actuală, este insuficient soluționată o constituie depozitarea în condiții corespunzătoare a gunoiului menager, precum și ridicarea în mod ritmic a acestuia și ori de câte ori este nevoie, de către lucrătorii Exploatării de gospodărie comunală (fostă I.G.C.). Să vedem ce greutăți există la acest „capitol“, în platformele de depozitare a gunoiului, amplasate în fiecare cartier al municipiului, unii cetățeni, în loc să introducă resturile menajere în recipient le aruncă la întîmplare, creind astfel serioase greutăți lucrătorilor de pe autogunoiere atunci cînd aceștia vin să le ridice. Sînt și situații cînd recipienții de colectare a gunoiului s-au deteriorat și, în acest caz, zadarnic se mai încearcă de către cetățeni folosirea acestora. Nu întotdeauna asociațiile de locatari manifestă interes pentru a întreține în stare de curățenie platformele din cvartalele de locuințe, care trebuie văruite, spălate cu jet de apă și măturate. In raidul pe care l-am efectuat zilele trecute cu sprijinul Inspectoratului sanitar de stat al județului Dolj (dr. A. Mathias), asemenea aspecte, ce demonstrează un insuficient simț de răspundere, am întîlnit în Valea Roșie și Brazda lui Novac, in timp ce în cartierul Calea București și în cvartalul de locuințe de pe strada Dezrobirii platformele de gunoi erau gospodărite cu grijă. Credem că este LUCIAN TRIȚA (Continuare în pag. a V-a) igiena municipiului nostru (Cîteva probleme cărora municipalitatea, noi, cetățenii Craiovei, trebuie să le acordăm atenția cuvenită)