Inainte, iunie 1973 (Anul 30, nr. 8780-8805)

1973-06-10 / nr. 8788

V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX NR. 8788 DUMINICĂ 10 IUNIE 19736 PAGINI 30 BANI intîmpinarea marii sărbători RITM /Slip>ENT ÍNfRECÉRfl SUB 0EVÍ2Í cincinalul Înainte de termeni Suplimentar, 20 000 metri cubi de oxigen tehnic Colectivul secției de îm­­buteliere oxigen tehnic, din cadrul Combinatului chimic Craiova, este hotă­­rît să-și realizeze sarcinile de plan pe anul în curs înainte de termen. Pînă în prezent, aici s-au obținut suplimentar circa 20 000 mc de oxigen tehnic. Față de aceeași perioadă a a­­nului trecut, sporul respec­tiv este mai mare cu 356 820 mc. Acest rezultat s-a obținut datorită îmbu­nătățirilor aduse instala­ției, în special compresoa­­relor, perfecționării pregă­­ tește prevederile de plan Intensificarea întrecerii socialiste în întîmpinarea Zilei de 23 August s-a soldat cu obținerea de rezultate deosebite, ce re­­dimensionează bilanțul cu care harnicul colectiv de muncă al întreprinderii de industrializarea celui din Craiova a lap­în­cheiat activitatea producti­vă din cea de-a cincea lu­nă a anului. Drept urmare a unei mai bune aprovizionări cu materie primă și folosirii cu randament spo­­­rit a instalațiilor tehnolo­gice, planul producției globale a fost depășit cu 800 000 lei, iar al produc­ției marfă cu 424 000 lei. La total brînzeturi, înregistrat o depășire s­a de 115,7 tone, tinii profesionale, precum și modului conștiincios în care au înțeles să lucreze echipele de îmbuteliatori, manipulanți, lăcătuși veri­ficatori și compresoriști, conduse de Flore­a Lazăr, Laurențiu Botar, Dinu E­­lisei și Tudor Ivan. In ace­lași sens, merită să fie con­semnat și faptul că s-au redus aproape în întregime opririle accidentale, spo­rind numărul orelor de funcționare între reparații­le planificate. Ca urmare a funcționării din ce în ce mai bune a instalației, s-a reușit ca, într-o perioadă relativ scurtă — opt ani — să se obțină un spor de producție cu care, pe drept cuvînt, întregul colectiv de muncă se mîndrește. Este vorba de realizarea celui de-al 20-lea milion de me­tri cubi de oxigen îmbute­liat. GH. TECULESCU coresp. Comunistul Nicolae Boz­­dog de la Combinatul chi­mic, fruntaș în întrecerea socialistă Foto : El. Anton minimum FESTIVALUL CULTURAL ARTISTIC DE LA CALAFAT Vineri seara, în orașul rozelor, bucuria­­ exploziilor florale și a împlinirilor prin muncă, sub albastrul imaculat al cerului, s-a înfrățit cu cîntecul și po­ezia, într-o atmosferă săr­bătorească, prilejuită de a doua ediție a festivalului „Cununa rozelor“, mani­festare cultural-artistică de amploare, găzduită de Casa de cultură din locali­tate la care participă con­curenți și invitați din ju­dețele Gorj, Mehedinți, Olt și Dolj. Prima seară a concursului a adus pe scena Casei de cultură din Calafat interpreți ai cîn­­tecului popular oltenesc și recitatori din Slatina, Tg. Jiu, Băilești, Segarcea, Fi­­liași și Calafat, ale căror evoluții, desfășurate sub semnul unei competiții e­­xigente s-au bucurat de un remarcabil succes în rîndul celor peste 400 de spec­tatori prezenți în sală. Din rîndurile concurenților de la muzică populară, frumoasă impresie au lă­­­sat evoluțiile Ionelei Biti (Filiași), posesoarea unei voci deosebite, Constandi­­nei Dinu (Segarcea), ale cărei posibilități vocale sînt indiscutabile, precum și ale Virginiei Jianu (Cra­iova) și tinerei interprete Stela Știrlea. Concursul de recitări a venit în întîmpinarea op­țiunii publicului pentru poezia patriotică și socială: GH. POPESCU (Continuare în pag. a VI-a)I ­ ANCHETA NOASTRA S-----------------------------------------------­întreprinderi pentru recoltarea și conservarea virajelor ? Majoritatea cooperativelor agricole au încheiat strîn­­sul recoltei din prima coasă de lucernă și se depun strădanii, acolo unde este posibil, să se irige cultura spre a obține o producție cit mai mare la clasa a doua și în perioada următoare. Să vedem, însă, prin inter­mediul unor factori de răspundere din C.A.P., ce mă­suri s-au întreprins în anumite unități, pentru recol­tarea și conservarea corespunzătoare a furajelor. Ing. LIDIA PĂUN, șeful fermei zootehnice la C.A.P. Calafat. „Dacă am fi recoltat și conservat lucerna din pri­ma coasă ca fin, am fi pier­dut foarte mult din producție. Mai întîi, întîrziam mult lu­crarea de recoltare, ceea ce ar fi îngreunat creșterea și dezvoltarea plantelor de lu­cernă din clasa a doua. Cali­tatea finului obținut ar fi fost necorespunzătoare, deoarece pierdeam perioada optimă de recoltare a furajelor; în ace­lași timp, prin uscarea finu­lui în aer liber pierderile de substanțe nutritive ar fi fost inevitabile. Bazați pe aceste considerente, producția de pe cea mai mare suprafață cul­tivată cu lucernă veche am contractat-o cu stația de des­hidratare a furajelor, de la Poiana Mare. Pînă la 7 iunie a.c., toată lucerna din coasa întîi, de pe cele 100 ha. a fost recoltată, depozitată și conser­vată corespunzător. în unita­te am conservat prin semiîn­­silozare circa 300 tone, iar restul producției a preluat-o stația de deshidratare a fura­jelor, care ne-a livrat 10 va­goane de făină de lucernă. Aceasta se conservă mai u­­șor și, fiind administrată în cantități mici în rația anima­lelor, dă sporuri de producție mari“. FILIP BACIOIU, pre­ședintele C.A.P. Mîrșani: „în­­trucît în unitatea noastră și culturile furajere au fost re­partizate cooperatorilor mecanizatorilor spre a se lu­și era în acord global, recolta de a lucerna de pe 140 ha s-a strîns într-o perioadă foarte scurtă. O parte din produc­ție a fost conservată ca se­­misiloz, iar restul, aproxima­tiv 50 la sută din recolta rea­lizată la coasa întîi, s-a balo­tat și depozitat in fînare. Ca urmare a îngrijirii raționale a culturii de lucernă, vegeta­ția din recolta a doua este foarte bogată. Estimăm că, pînă la sfîrșitul anului, vom obține, în medie, 7—8 tone fîn/ha“. CONSTANTIN RADU, președintele C.A.P. Amărăștii de Sus: „Pentru a recolta cît mai operativ cele 100 ha cul­tivate cu lucernă veche, la indicația organelor de resort am mobilizat toate forțele A. NICOLA (Continuare în pag. a V-a) ■ tăți Ieri, în sala de festivi­a Universității din Craiova, s-au desfășurat lucrările simpozionului „Naționalizarea — moment decisiv al progresului eco­nomic și social al Româ­niei“, dedicat împlinirii a 25 de ani de la înfăptui­rea actului revoluționar de la 11 iunie 1948. Corpului profesoral al Universității craiovene, prezent la acest interesant simpozion, i-au fost expuse 11 referate. în comunicarea „Semnificația istorică actului revoluționar al na­­­ționalizării din 11 iunie 1948, în România“, tovară­șul prof. dr. doc. Titu Georgescu, rectorul versității, s-a referit ani­la sensul politic al naționali­zării principalelor mijloace de producție de către cla­sa muncitoare sub condu­cerea Partidului Comunist Român. Tovarășul conf. dr. Ion Cetățeanu a prezentat lu­crarea: „Naționalizarea din 11 iunie 1948 și crearea pe baze noi a sistemului financiar-bancar unitar în România“, în care a rele­vat importanța pentru dez­voltarea țării noastre a trecerii sistemului finan­ciar-bancar sub controlul efectiv al partidului. în expunerea „Momente semnificative în înfăptui­rea naționalizării în Olte­nia“, tovarășul prof. univ. Neculce Popescu s-a refe­rit la aspectele concrete în care s-a înfăptuit acest act de importanță majoră. Tot cu acest prilej, au mai prezentat comunicări tovarășii: conf. C. Barbu, conf. dr C. Bărbăcioiu, conf. dr. Tiberiu Nicola, conf. dr. Victor Oncescu și alții. N. P. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uni­unii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe în­treg cuprinsul țării îl aduc glorioasei a­­niversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pa­șoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pen­tru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazecaș, Petre Lupu, Dumitru Popes­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Io­­niță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în ex­poziție, critici de specialitate și alți oa­meni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala ex­poziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. (Continuare în pag. a VI-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă a­­dresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Con­siliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru în­cheierea cu succes a confe­rinței pe țară a Uniunii ar­tiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de condu­cerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în ca­drul acestei expoziții alcătu­ite de artiștii plastici în cin­stea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, de­oarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ce­ea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie u­­nor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o via­ță mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o des­pre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în sti­luri deosebite. Ceea ce con­stituie însă caracteristica ge­nerală a expoziției, caracteri­stică ce corespunde orientări­lor date de Congresul al X- lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosin­­du-se stiluri și maniere dife­rite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod mi­nunat să dea expresie orien­tării date de Congresul al X- lea al partidului nostru. (A­­plauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, in fața tuturor celor care au ex­pus aci, să exprim preferin­țele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucră­rile. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiș­tii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate a­­cestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din mari­le momente ale istoriei Româ­niei, și să le urez succese și (Continuare în pag. a VI-a) Premiul I pe țară în munca cu filmul Timp de două zile, s-a des­fășurat la Craiova consfătui­rea pe țară a lucrătorilor din rețeaua cinematografică, orga­nizată de Centrala „România­­film“. La consfătuire au partici­pat tovarășii Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului jude­țean de partid. Marin Stanciu, director general în Centrala „România-film“; Elena Cojan, secretar­ al Uniunii sindicate­lor din învățămînt, știință și cultură, Florea Firan, pre­ședinte al Comitetului jude­țean de cultură și educație socialistă. Tovarășul Ion Cetățeanu a deschis lucrările consfătuirii. După ce a transmis tuturor participanților salutul Comi­tetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, vorbitorul a subliniat rezul­ P. MONDOC (Continuare în pag. a VI-a) Se înmînează premiul I între­prinderii cinematografice județene Dolj Ziua miliției General maior CONSTANTIN SPRÎNCENATU șeful Inspectoratului județean Dolj al Ministerului de Interne Sărbătorim 24 de ani de la înființarea miliției, organ al administrației de stat, creat din ințiativa și sub conducerea partidului în primii ani ai etapei de făurire a unei orîndu­­iri noi în țara noastră. In amplul proces de fă­urire a socialismului în România, miliția a lup­tat cu abnegație împotri­va elementelor ostile po­porului și partidului pen­tru că, prin compoziția sa, prin însăși misiunea ei, este indisolubil legată de­­ clasa muncitoare, este pusă în slujba întregului popor. Lupta și munca a­­paratului de miliție este uneori anonimă, dar ero­ică. Nu puține au fost cazurile în care ofițerii și subofițerii de miliție și-au jertfit viața în încleșta­rea lor cu dușmanul pen­tru a asigura o evoluție și prosperitate mereu as­cendentă întregii noastre societăți. Educate și crescute de partid în spiritul de­votamentului nețărmurit față de patrie și popor, al respectului și solidarității față de cetățeni, al apli­cării corecte și ferme a legilor, cadrele de miliție, sub conducerea organelor și organizațiilor de par­tid, a comandanților, de­pun eforturi susținute pen­tru a-și face cu cinste și conștiinciozitate datoria. Activitatea organelor de miliție se desfășoară în conformitate cu prevederi­le și spiritul istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea și Conferinței Na­ționale ale partidului. „A­­vînd în vedere rolul im­portant pe care îl au or­ganele de miliție și secu­ritate — arăta Nicolae Ceaușescu, tovarășul secre­tarul general al partidului nostru, la Conferința Na­țională din 1972 — necesar să se acorde este mai mare atenție îmbună­­­tățirii în continuare a ac­tivității lor, combătîndu-se orice manifestare de abuz și ilegalitate, veghindu-se cu strictețe la aplicarea legilor, la apărarea inte­reselor întregului nostru popor“. Răspunzînd înaltelor e­­xigențe puse de partid și guvern în fața celor care apără cuceririle revoluțio­nare ale clasei muncitoare, miliția își perfecționează necontenit activitatea. In această ordine de idei, trebuie arătat că a căpă­tat un conținut nou, mai concret și eficace activita­tea de prevenire a infrac­torilor ori a altor abateri. Cadrele de miliție își în­dreaptă atenția mai cu sea­­mă către împiedicarea co­miterii abaterilor, a în­călcării legilor de cetățeni. Partidul de către în­vață să considerăm că am acționat bine numai a­­tunci cînd am reușit să prevenim manifestările an­tisociale și cînd am in­tervenit operativ, cu promptitudine, pentru ză­(Continuare în pag. a V-a) Curățenia este cartea de vizită a oricărei localități, fie ea urbană sau din mediul să­tesc. Frumusețea unui oraș, a unei comune sau gospodă­rii personale este de necon­ceput fără curățenie, ordine. In amplul proces de igieniza­re necontenită a localităților, nouă, cetățenilor, ne revine un rol deosebit. Aceasta nu înseamnă, însă, că primăria și-ar diminua cumva din a­­tribuțiile sale ci, dimpotrivă, îndatoririle ei devin pe zi ce trece tot mai mari. Sîntem, cred, unanim de acord în a aprecia faptul că municipiul Craiova, care a cunoscut în ultimii 5—10 ani ritmuri de dezvoltare spectaculoase, populația sa ajungînd azi la peste 220 000 de locuitori, a devenit tot mai frumos, mai curat, a crescut simțitor gra­dul său de dotare edilitară și de urbanizare. Că așa stau­lucrurile o atestă multiple fapte pe care nu le mai a­­mintim în articolul de față, di­n simplul motiv că ele sunt cunoscute de noi toți. Din capul locului ținem să precizăm că problemele ce vor fi vizate nu prezintă nici pe departe un grad ridicat de dificultate pentru a fi so­luționate. Este necesar, însă, in acest sens, să se declanșe­ze o acțiune de masă, cu par­ticiparea majorității cetățeni­lor orașului, a deputaților și unităților aparținătoare În­treprinderii județene de gos­podărire comunală și fond lo­cativ. In această ordine de idei­, o primă problemă care, la ora actuală, este insufici­ent soluționată o constituie depozitarea în condiții cores­punzătoare a gunoiului mena­­ger, precum și ridicarea în mod ritmic a acestuia și ori de câte ori este nevoie, de că­tre lucrătorii Exploatării de gospodărie comunală (fostă I.G.C.). Să vedem ce greutăți exis­tă la acest „capitol“, în plat­formele de depozitare a gu­noiului, amplasate în fiecare cartier al municipiului, unii cetățeni, în loc să introducă resturile menajere în recipi­ent le aruncă la întîmplare, creind astfel serioase greutăți lucrătorilor de pe autogunoie­re atunci cînd aceștia vin să le ridice. Sînt și situații cînd recipienții de colectare a gu­noiului s-au deteriorat și, în acest caz, zadarnic se mai încearcă de către cetățeni fo­losirea acestora. Nu întotdea­una asociațiile de locatari ma­nifestă interes pentru a în­treține în stare de curățenie platformele din cvartalele de locuințe, care trebuie văruite, spălate cu jet de apă și mă­turate. In raidul pe care l-am e­­fectuat zilele trecute cu spri­jinul Inspectoratului sanitar de stat al județului Dolj (dr. A. Mathias), asemenea aspecte, ce demonstrează un insufi­cient simț de răspundere, am întîlnit în Valea Roșie și Brazda lui Novac, in timp ce în cartierul Calea București și în cvartalul de locuințe de pe strada Dezrobirii platfor­mele de gunoi erau gospodă­rite cu grijă. Credem că este LUCIAN TRIȚA (Continuare în pag. a V-a) igiena municipiului nostru (Cîteva probleme cărora municipalitatea, noi, cetățenii Craiovei, tre­buie să le acordăm atenția cuvenită)

Next