Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)
1968-10-01 / nr. 189
F" \ !|SSI * '''llUUUSSi Dintru început — prin titlu si prin mottoul ales — romanul lui Iosif Petran Isi propune o dezbatere etică asupra modului de realizare a aspiraţiilor unuia dintre mulţii înfăptuitori devotaţi ai operei de construcţie socialistă contemporană. Descoperă autorul în tot acest proces spinos de integrare armonică în vastul efort colectiv, un anume contratimp, un asincronism între intenţia eroului pozitiv şi a unei comunităţi nu întotdeauna suficient de receptivă şi stimulatorie. O asemenea ,,operație" a întreprins de curînd şi Marin Preda în ,,Intrusul", dar cită deosebire între cele două travalii artistice ! Personajele lui Iosif Petran au consistentă de reportaj în vreme ce la Marin , Preda totul se asamblează în jismuri largi sociale cu profunde implicaţii etice, într-un solid edificiu literar. » Naraţiunea, în „Contratimp", se scurge fluent ca lit III HI II»" într-un documentar. Scriitorul acţionează pe o singură dimensiune — cea orizontală, nefondînd secant fenomenul. De aici o evidentă lipsă de identitate a personajelor, existente anonime fără fişă la starea civilă ! Romancierul zilelor noastre, oricum, pentru a crea o operă durabilă are, oricând, deînvăţat de la Balzac! Sunt prea numeroase faptele brute la Iosif Petran, şi mult prea puţină „literatură". Tacă ar fi trebuit să fie în centrul unei drame, dar structura sa psihică îl face să străbată un drum pe care asperităţile sînt simple baloane de săpun, lichidate dezinvolt de personaj cu umorul său caracteristic (în treacăt fie zis, de slabă calitate). Băiat inteligent, ne încredinţează autorul, Tică trăieşte insatisfacţia nerealizării depline, i se „întîmplă" o temporară scindare a cuibului familial, timp în care gustă din tribulaţiile amorului clandestin, se ceartă spectaculos , cu nişte şefi obstrucţionişti, obţine o dată cu schimbarea vechilor funcţionari, dispensă pentru a da examen la facuitate, reuşeşte, consoarta i se întoarce înfrîntă acasă, și totul se încheie cu binel Participanții la acțiune ( sínt prezente eterate, ca- racterele lor sínt clădite pe vorbe, rareori marii Rodini spunea că „numai forța / caracterului face frumusețea arteil". I Un roman trăiește prin caracterele sale, prin tipu- u rile umane conţinute. Din acest punct de vedere „ro- mânul" lui Iosif Petran s-a ^ născut vlăguit, iar spectacu- losul verbal şi sentinţele debitate ocazional, rămîn I palide calităţi valorificabile altundeva. Romanul se vrea o cronică a cotidianului, fapt foarte modern şi re-l marcabil, imprimînd acţiunii , ritm şi culoare. Scriitorul a-re simţul limbii, dar cade victimă propriilor virtuţi, alunecând în grotesc. Sunt foarte multe puncte comune între „Bărăgan" de V. Eml Galan şi „Contratimp". Con- 1 ticienta se realizează în păr-i tile slabe ale ambelor seri- i eri, din care esenţialul este I neaprofundarea faptului de viaţă, incoerenta tipologică. Povestirea lui Iosif Petran este vulnerabilă în fond, re- zistlnd doar în intenţii! In- tenţiile sunt aceleaşi ca la : Marin Preda, rezultatele sînt însă altele! Mesajul scrierii rămîne schematic, neinstructiv. C. COSTIN CRONICA CĂRȚII IOSIF PETRAN CONTRA TIME Trif Vful fost flCtl€if Ore de lectură plăcută la Biblioteca orășenească din Gheorgheni. £ MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : Asventurierii — fiita francez, in culori (cinemascop). ODORHEIUL SECUIESC — Cinematograful „Homorod": ss Duelul lung — film englez, în culori (cinemascop). £ £ GHEORGHENI — Cinematograful „Miorița" : Prin Kurdistanul sălbatic — film germano-spaniol, în cu 3 lori (cinemascop). Completare : Cărţile de început. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Zidul înalt — film cehoslovac. Completare : Jocuri periculoase. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Sfidarea — film halo-spaniol. Completare : Dacă o iubeşti. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Şapte oameni de aur — film franco-italo-spaniol, în culori. Completare : Sidney. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul" : Nebunul din laboratorul nr. 4 — film francez, în culori. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Verificat, nu există mine — film iugoslavo-sovietic. Completare: Lumea minunată a lui Karl Zalman. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful, „Bradul" : Arşiţa — film bulgar (cinemascop). Completare : Gravuri revoluţionare. 3 CIUMANI — Cinematograful „Cultural" . Pasărea Phoe- 3 nix — film american, în culori. Completare : Jude- 3 cata lui Paris. I 1 MIERCURI, 2 OCTOMBRIE 10.00 Consultaţii la matematică (clasa a Xll-a). 10.30 Consultaţii la limba română (clasa a VIII-a). 11.00 Curs de limba franceză (reluarea lecţiei de luni). 11.30 Curs de limba engleză. 12.00 TV pentru specialiştii din industrie. 12.30 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Pentru copii. 18.00 Telecronica economică. 18.30 Curs de limba germană. 19.00 Emisiune pentru tineret. O experienţă de viaţă. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Studioul de poezie. 20.10 Solişti de muzică populară.20.25 Transfocator. 20 55 Estrada tinereţii. 21.10 Avanpremieră. 21.20 Telecinemateca : „Viaţa lui Emile Zola“ cu Paul Muni. 23.15 Telejurnalul de noapte. INFORMAŢIA HARGHITEI Activitate intensă în cluburile toplitene în scopul îmbunătăţirii conţinutului muncii culturale şi de propagandă tehnică, a formelor muncii artistice din întreprinderi, Consiliul judeţean al U.G.S.R a organizat în zilele de 27 şi 28 septembrie un schimb de experienţă la clubul „23 August“, din Topliţa, la care au participat directorii de cluburi şi bibliotecarii din întreprinderi, secretarii consiliilor sindicale municipal şi orăşeneşti, membrii comisiei culturale a consiliului judeţean al sindicatelor, reprezentanţi ai casei judeţene a creaţiei populare, ai secţiei cinematografice judeţene etc. Cu ocazia schimbului de experienţă au fost prezentate expuneri şi referate privind diferite aspecte ale muncii cultural-educative şi artistice. . De asemenea, participanţii au fost — o dată cu brigada complexă — oaspeţi ai tăietorilor de lemne de la parchetul Hurdugaş, au vizionat programe artistice prezentate de formaţiile clubului gazdă. Demonstraţiile practice, ca şi discuţiile purtate pe marginea referatelor, a planurilor de activităţi, au îmbogăţit cunoştinţele directorilor de cluburi şi bibliotecarilor privind conţinutul şi metodica organizării activităţilor cultural-educative şi artistice, ceea ce se va răsfrînge în îmbunătăţirea programelor culturale şi artistice, a muncii cu cartea şi a propagandei tehnice. Imagine din filmul „Duelul lung“ care rulează la Odorheiu Secuiesc. Expoziţia pictoriţei VIORICA BĂLAN Salonul muzeului din Miercurea-Ciuc, consacrat artei plastice găzduieşte în aceste zile expoziţia pictoriţei ieşene Viorica Bălan. Ineditul acestei prezenţe, raportată la altele precedente, este dat de predilecţia funciară a artistei pentru universul floral, exploatat plastic cu o recuzită polimorfă împrumutată din Van Gogh, Gauguin şi postimpresionişti. Copleşeşte galbenul şi verdele peisajelor, iar pretenţiosul violet cînd este prezent are o valoare pur descriptivă. Tonalităţile de pastel ale uleiurilor sînt epigonice, în marginea impresionismului sfîrşitului de veac. Culorile vii sufocă percepţia nelăsînd jog ideilor, înregistrînd superficial sugestiile multiple ale naturii. Cézanne, marele pictor al peisajului, studia natura cu scrupulozitatea omului de ştiinţă, şi abia după o radiologie minuţioasă îşi urma calea descoperirii cifrului estetic al tainei, al inefabilului („Pentru a picta bine un peisaj trebuie mai întîi să-i descoperi caracteristicile lui geologice“). Pînzele Vioricăi Bălan improvizează prea mult, estompînd febra vegetală, erupţiile feerice ale materiei, linele tablouri redau cu suavitate interioare ludice. Micile jucării prind viaţă antropomorfic. Portretele surprinse static, sugerează o tăcere tristă şi calmă. Circulă în pînzele Vioricăi Bălan o sensibilitate deosebită pentru microclimatul plastic. Natura este privită pe dimensiuni fără profunditate, apropiată privirii într-un prim plan unidimensional. Miniaturile sale sînt intime, reflexive, incitînd la reverie. Chiar cînd culorile vibrează intens, ne duc subtil cu gîndul la enigma ofilirilor autumnale! Poate pentru că de cele mai multe ori pictoriţa contemplă natura în seară, departe de farmecul codrului şi al cîmpiei... V. EMIL La izvoarele de ape minerale din Homorod, amenajări turistice moderne. Foto: P. COZIA FAJA în FAŢĂ f Iţele încurcate... „în una din zile m-am deplasat la Policlinica din Topliţa pentru un consult. Nu aveam bilet de trimitere de la circumscripţia teritorială, din lipsă de medic. Orciantul sanitar de la policlinică, Vela Constantin, m-a trimis de colo-colo după bilet de trimitere. Nici de la fişier nu am putut obţine suficiente lămuriri. Pînă una alta, după ce am fost trimis la circumscripţiile 1 şi 2, am obţinut biletul. Vă rog să interveniţi pentru ca acei care îmbracă halatul alb să se ocupe cu mai multă răbdare de solicitările pacienţilor“. Cu stimă, POP LEON str. Lungă nr. 77, Topliţa ...s-au descurcat Copia sesizării cititorului Pop Leon din oraşul Topliţa a fost trimisă la Direcţia sanitară a judeţului Harghita de unde am primit următorul răspuns : „Vă comunicăm că am primit copia sesizării şi ne-am deplasat imediat la faţa locului. Cazul semnalat de Pop Leon este real şi a fost analizat la Policlinica din Topliţa. Oficiantul sanitar Vela Constantin este vinovat pentru cele sesizate. Drept „răsplată“ i s-a aplicat o sancţiune de către direcţiunea spitalului din Topliţa“. Director, AMBRUS ZOLTÁN Medic inspector, JAKAB KALMAN DIALOG CU CLASA A Xll-a Recentele măsuri privind dezvoltarea învăţământului în ţara noastră — începînd cu acest an şcolar — ne-au pus în faţa unei realităţi cu totul noi: existenţa clasei a Xll-a. Prelungirea cu un an a duratei învăţămîntului liceal — aşa cum reiese din documentele de partid şi de stat — oferă tinerilor elevi posibilitatea acumulării unui volum mult mai bogat de cunoştinţe. Elevii îşi însuşesc astfel o mai consistentă cultură generală pregătindu-se pentru învăţămîntul de specialitate din facultăţi. Existenţa clasei a XII-a la liceelede cultură generală şi de specialitate pune firesc în faţa cadrelor didactice, noi sarcini privitoare la desfăşurarea procesului în curînd va apare „ROMÂNIA LITERARĂ“ săptămînal de literatură şi artă instructiv-educativ, sarcini ce vor putea fi rezolvate numai prin cunoaşterea profundă a tuturor aspectelor pe care le ridică procesul constructiv-educativ al elevilor ultimei clase de liceu. Intr-o discuţie purtată cu elevii de această categorie de la Liceul din Miercurea-Ciuc, ni s-au relevat unele probleme deosebite care frămîntă pe viitorii absolvenţi şi care fac substanţa efervescenţei, agitaţiei spirituale a majorităţii celor aflaţi în ultima clasă a liceului. Prelungirea cu un an a duratei de şcolarizare aşa cum ne-au relatat tinerii noştri interlocutori, înseamnă posibilitatea de a-şi contura personalitatea, prin acumularea de cunoştinţe mai complexe, prin închegarea lor într-un sistem avînd ca rezultat neîndoielnic o viziune justă şi profundă asupra diversităţii aspectelor vieţii. Necesitatea, şi în acest caz posibilitatea, acumulării unui volum de cunoştinţe generale coi mai complexe — condiţie a intelectualului de astăzi — a fost subliniată în discuţiile purtate de către elevii Galaczi Petru şi Viorica Csaba, care plini de entuziasm, îmi vorbeau despre pasiunea şi interesul cu care au început să studieze încă din primele zile de şcoală. Programa de învăţămînt a clasei a XII-a introduce noi obiecte de studiu ca: istoria literaturii universale, istoria artelor, statistica, biologia moleculară, logica, precum şi noi capitole ca de exemplu: calculul probabilităţilor, la matematică sau noţiuni de teoria relativităţii şi radiotehnică, la fizică. — In contextul dezvoltării societăţii contemporane — ne-au spus ei — introducerea acestor obiecte şi capitole noi, completează cantitatea de cunoştinţe generale, cultura pe care orice tînăr doreşte s-o acumuleze şi să şi-o formeze în timpul anilor de liceu, întăreşte şi consolidează individualitatea tânărului absolvent, Iacob Eugen, Galaczi Petru, precum şi alţi elevi ne-au arătat cît de binevenit este studiul logicii, care va contribui la formarea unui sistem dialectic închegat de gîndire. Spre deosebire de absolvenţii de pînă acum ai liceului — ne-a spus eleva Piros Eva — ni se oferă posibilitatea de a studia unele obiecte de sinteză, ca biologia moleculară, cu atbaşterea căreia este indispensabilă omului de ştiinţă din zilele noastre, şi aceasta cu atît mai mult, cu cît eu vreau să urmez facultatea de biologie după absolvirea liceului. Cu nostalgia regretului în priviri, unii elevi printre care Csaba Viorica şi Piros Eva, de la secţia reală, se arătau nemulţumiţi de faptul că nu li se oferă posibilitatea de a studia în cadrul şcolii istoria artelor şi istoria literaturii universale, pe care programa clasei a XII-a* prevede numai la secţia umană a liceului de cultură generală. Evident, această afirmaţie scoate în relief în mod cît se poate de clar, dorinţa tinerilor de a se forma ca adevăraţii intelectuali, cu o cultură generală multilaterală. — Un inginer, care în primă instanţă este un intelectual — spunea Czitro Zoltán — de ce nu ar avea cunoştinţe privind istoria artei sau a literaturii universale? Mai ales că in perioada facultăţii studiul aprofundat al obiectelor de specialitate nu va permite acumularea unor cunoştinţe de această natură. De ce să nu le primim în timpul liceului? Credem că opinia tinerilor merită să stea pe viitor în atenţia Ministerului Invăţămîntului. Pasiunea şi entuziasmul cu care elevii clasei a XII-a discutau despre programa şcolară, despre perspectivele împlinirii iar în anii liceului dovedesc seriozitate, maturitatea gîndirii lor, dorinţa firească a tinerilor societăţii noastre de a clădi evoluţia lor spirituală pe temelia unei bogate culturi. Grija elevilor de a-şi însuşi un bagaj de cunoştinţe cit mai complet şi sistematic s-a manifestat concret şi prin perseverenţa cu care, încă de pe acum, se pregătesc în vederea exameului de bacalaureat şi a examenului de admitere la facultate. V. SIMIONESCU =][==]. radio MIERCURI, 2 OCTOMBRIE LIJ PROGRAMUL I 6.00—8.25 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.25 Moment poetic. ~ 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.05 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Ansambluri artistice şcolare. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Din cele mai cunoscute melodii populare. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Dialog cu muzica uşoară. 11.25 Muzică instrumentală. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Dansuri de estradă. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.00 Din înregistrările taragotistului Iosif Milu. 14.15 Antena tineretului. 14.50 Cînt pentru tine — muzică uşoară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.15 Meridiane. 15.30 Melodiile anotimpurilor — muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pe strunele viorii — melodii populare. 16.30 Corespondenţă specială. 16.45 Concertul nr. 17 în Sol major pentru pian şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart 17.15 Odă limbii române. 17.45 Patrie cu viitor de aur. 18.00 Buletin de ştiri. 18.02 Radiosimpozion. 18.20 Frumos curgi. Argeş la vale — muzică populară. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de ştiri. 20.05 Ţării, inima şi versul. 20.20 Emisiunea .De la 1 la 5“ (reluare). 20.55 Noapte bună copii. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Moment poetic. 24.00 Buletin de ştiri 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 7.00 Jocuri populare interpretate la diferite instrumente. 7.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 7.30 Buletin de ştiri. 7.37 Notaţi-vă din programele noastre. 7.45 In sunet de fanfară. 8.00 Prelucrări de folclor. 8.30 Buletin de ştiri. 8.35 Suita de balet „Căprioarele“ de Francis Poulenc. 9.00 Pagini din opera „Freischütz“ de Weber. , 9.25 Poemul vocal-simfonic „Visul lui Bălcescu“ de Ion Hartulary Darclée. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Amintiri din vacanţă — muzică uşoară. 10.30 Emisiune literară pentru şcolari. 10.55 Coruri din opere. 11.15 Viers şi joc.. 11.30 Nume dragi — muzică uşoară 12.00 Buletin de ştiri. 12.05 Notaţi-vă din programele noastre. 12.15 Recital de operă Ileana Cotrubaş. 12.25 Almanah sonor. 13.00 Muzică instrumentală de Tudor Ciortea. 13.19 Arii din operete. 13.30 Muzică populară. 14.00 Radiojurnal. 14.08 Concert de prin/ 15.00 Melodii de Gherase Dendrino şi Tetnistiocle Popa. 15.30 Orizont ştiinţific. 15.48 Pe poteca de la stînă — cîntece ciobăneşti. 16.00 Recital de chitară Andres Segovia. 16.15 Muzică. 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Parada succeselor de muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Lexicon folcloric muzical. 17.50 Simfonia ploieșteană de Paul Constantinescu. 18.09 Piese alese din muzica corală. 18.30. Rampa. 18.50 Două melodii cu Elena Neagu. 18.55 Buletin de ştiri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Curs de limba germană (Lecţia I, ciclul II) 9.50 Cercul melomanilor: J. J. Rousseau — muzician. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Teatru radiofonic. Pescarii din Brooklin. 22.20 Concert din opere. 23.00 Radiojurnal. 13.07 Muzică simfonică de tineri compozitori români. 13.34 Corale de Johann Sebastian Bach. 0.01 Voci, orchestre, melodii. 0.55—1.00 Buletin d* ştiri. DÖE ANUL I, nr. 189 In pragul unei noi activităţi De curînd s-a constituit noul comitet al femeilor din comuna Sărmaş, care va aduce în continuare, o contribuţie susţinută la intensificarea muncii politice, cultural-educative şi sanitare în rîndul femeilor. In acest scop s-a întocmit planul de activitate, în care s-a stabilit ca în munca de educaţie patriotică şi cetăţenească a femeilor în perioada de iarnă să se organizeze seri tematice, simpozioane, expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri etc.