Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)

1968-10-01 / nr. 189

F" \ !|SSI * '''llUUUSSi Dintru început — prin titlu si prin mottoul ales­­ — romanul lui Iosif Pe­tran Isi propune o dezba­­­­­­tere etică asupra modului­­ de realizare a aspiraţiilor unuia dintre mulţii înfăptui­tori devotaţi ai operei de construcţie socialistă con­temporană. Descoperă auto­rul în tot acest proces spi­nos de integrare armonică în vastul efort colectiv, un anume contratimp, un a­­sincronism între intenţia e­­roului pozitiv şi a unei co­munităţi nu întotdeauna su­ficient de receptivă şi sti­­mulatorie. O asemenea ,,o­­perație" a întreprins de cu­­rînd şi Marin Preda în ,,In­trusul", dar cită deosebire între cele două travalii ar­tistice ! Personajele lui Io­sif Petran au consistentă de reportaj în vreme ce la Marin , Preda totul se asam­blează în ji­sm­uri largi so­ciale cu profunde implicaţii etice, într-un solid edificiu literar. » Naraţiunea, în „Contra­timp", se scurge fluent ca lit III HI II»" într-un documentar. Scriito­rul acţionează pe o singură dimensiune — cea orizon­tală, nefondînd secant feno­menul. De aici o evidentă lipsă de identitate a perso­najelor, existente anonime fără fişă la starea civilă ! Romancierul zilelor noastre, oricum, pentru a crea o operă durabilă are, oricând, de­­învăţat de la Balzac! Sunt prea numeroase fapte­le brute la Iosif Petran, şi mult prea puţină „literatu­ră". Tacă ar fi trebuit să fie în centrul unei drame, dar structura sa psihică îl face să străbată un drum pe care asperităţile sînt sim­ple baloane de săpun, li­chidate dezinvolt de perso­naj cu umorul său caracte­ristic (în treacăt fie zis, de slabă calitate). Băiat inteli­gent, ne încredinţează auto­rul, Tică trăieşte insatisfac­ţia nerealizării depline, i se „în­tîmplă" o temporară scindare a cuibului familial, timp în care gustă din tri­bulaţiile amorului clandes­tin, se ceartă spectaculos , cu nişte şefi obstrucţionişti, obţine o dată cu schimba­rea vechilor funcţionari, dis­pensă pentru a da examen la facuitate, reuşeşte, con­soarta i se întoarce înfrîntă acasă, și totul se încheie cu binel Participanții la acțiune ( sínt prezente eterate, ca-­­ racterele lor sínt clădite pe­­ vorbe, rareori marii Rodin­i spunea că „numai forța / caracterului face frumusețea­­ arteil". I Un roman trăiește prin­­ caracterele sale, prin tipu- u rile umane conţinute. Din­­ acest punct de vedere „ro-­­ mânul" lui Iosif Petran s-a ^ născut vlăguit, iar spectacu-­­ losul verbal şi sentinţele­­ debitate ocazional, rămîn I palide calităţi valorificabile­­ altundeva. Romanul se vrea­­ o cronică a cotidianului,­­ fapt foarte modern şi re-­l marcabil, imprimînd acţiunii , ritm şi culoare. Scriitorul a-­­­re simţul limbii, dar cade­­ victimă propriilor virtuţi,­­ alunecând în grotesc. Sunt­­ foarte multe puncte comune­­ între „Bărăgan" de V. Em­­l Galan şi „Contratimp". Con- 1 ticienta se realizează în păr-­i tile slabe ale ambelor seri- i eri, din care esenţialul este I neaprofundarea faptului de­­ viaţă, incoerenta tipologică.­­ Povestirea lui Iosif Petran­­ este vulnerabilă în fond, re-­­ zistlnd doar în intenţii! In-­­ tenţiile sunt aceleaşi ca la : Marin Preda, rezultatele sînt însă altele! Mesajul scrierii rămîne schematic, ne­instruc­tiv. C. COSTIN­­ CRONICA CĂRȚII IOSIF PETRAN CONTRA TIME Trif Vfu­l fost flCtl€if Ore de lectură plăcută la Biblioteca orășenească din Gheorgheni. £ MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : A­­s­venturierii — fiita francez, in culori (cinemascop). ODORHEIUL SECUIESC — Cinematografu­l „Homorod": ss Duelul lung — film englez, în culori (cinemascop). £ £ GHEORGHENI — Cinematograful „Miorița" : Prin Kurdistanul sălbatic — film germano-spaniol, în cu­ 3 lori (cinemascop). Completare : Cărţile de­ început. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Zidul înalt — film cehoslovac. Completare : Jocuri periculoase. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Sfidarea — film h­alo-spaniol. Completare : Dacă o iubeşti. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Şapte oameni de aur — film franco-italo-spaniol, în culori. Com­pletare : Sidney. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul" : Nebunul din laboratorul nr. 4 — film francez, în culori. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Verificat, nu există mine — film iugoslavo-sovietic. Completare: Lumea minunată a lui Karl Zalman. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful, „Bradul" : Arşiţa — film bulgar (cinemascop). Completare : Gravuri re­voluţionare. 3 CIUMANI — Cinematograful „Cultural" . Pasărea Phoe- 3 nix — film american, în culori. Completare : Jude- 3 cata lui Paris. I 1 MIERCURI, 2 OCTOMBRIE 10.00 Consultaţii la ma­tematică (clasa a Xll-a). 10.30 Consultaţii la lim­ba română (clasa a VIII-a). 11.00 Curs de limba fran­ceză (reluarea lec­ţiei de luni). 11.30 Curs de limba en­gleză. 12.00 TV pentru specia­liştii din industrie. 12.30 închiderea emisiu­nii de dimineaţă. 17.30 Pentru copii. 18.00 Telecronica econo­mică. 18.30 Curs de limba ger­mană. 19.00 Emisiune pentru ti­neret. O experien­­­ţă de viaţă. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Studioul de poezie. 20.10 Solişti de muzică populară.­­20.25 Transfocator. 20 55 Estrada tinereţii. 21.10 Avanpremieră. 21.20 Telecinemateca : „Viaţa lui Emile Zola“ cu Paul Muni. 23.15 Telejurnalul de noapte. INFORMAŢIA HARGHITEI Activitate intensă în cluburile toplitene în scopul îmbunătăţi­rii conţinutului muncii culturale şi de propa­gandă tehnică, a for­melor muncii artistice din întreprinderi, Con­siliul judeţean al U.G.S.R a organizat în zilele de 27 şi 28 septembrie un schimb de experienţă la clubul „23 August“, din Topliţa, la care au par­ticipat directorii de clu­buri şi bibliotecarii din întreprinderi, secretarii consiliilor sindicale mu­nicipal şi orăşeneşti, membrii comisiei cultu­rale a consiliului jude­ţean al sindicatelor, re­prezentanţi ai casei ju­deţene a creaţiei popu­lare, ai secţiei cinema­tografice judeţene etc. Cu ocazia schimbului de experienţă au fost prezentate expuneri şi referate privind diferite aspecte ale muncii cul­tural-educative şi ar­tistice. . De asemenea, participanţii au fost — o dată cu briga­da complexă — oaspeţi ai tăietorilor de lemne de la parchetul Hurdu­­gaş, au vizionat progra­me artistice prezentate de formaţiile clubului gazdă. Demonstraţiile practi­ce, ca şi discuţiile pur­tate pe marginea refe­ratelor, a planurilor de activităţi, au îmbogăţit cunoştinţele directorilor de cluburi şi biblioteca­rilor privind conţinutul şi metodica organizării activităţilor cultural-e­ducative şi artistice, ceea ce se va răsfrînge în îmbunătăţirea programe­lor culturale şi artistice, a muncii cu cartea şi a propagandei tehnice. Imagine din filmul „Duelul lung“ care rulează la Odorh­eiu­ Secuiesc. Expoziţia pictoriţei VIORICA BĂLAN Salonul muzeului din Miercurea-Ciuc, consa­crat artei plastice găz­duieşte în aceste zile expoziţia pictoriţei ieşe­ne Viorica Bălan. Ine­ditul acestei prezenţe, raportată la altele pre­cedente, este dat de pre­dilecţia funciară a ar­tistei pentru universul floral, exploatat plastic cu o recuzită polimorfă împrumutată din Van Gogh, Gauguin şi post­­impresionişti. Copleşeş­te galbenul şi verde­le peisajelor, iar preten­ţiosul violet cînd este prezent are o valoare pur descriptivă. Tonali­tăţile de pastel ale u­­leiurilor sînt epigonice, în marginea impresio­nismului sfîrşitului de veac. Culorile vii sufocă percepţia nelăsînd jog ideilor, înregistrînd su­perficial sugestiile mul­tiple ale naturii. Cé­zanne, marele pictor al peisajului, studia natu­ra cu scrupulozitatea o­­mului de ştiinţă, şi a­­bia după o radiologie minuţioasă îşi urma ca­lea descoperirii cifrului estetic al tainei, al ine­fabilului („Pentru a pic­ta bine un peisaj tre­buie mai întîi să-i des­coperi caracteristicile lui geologice“). Pînzele Vio­­ricăi Bălan improvizea­ză prea mult, estompînd febra vegetală, erupţiile feerice ale materiei, li­nele tablouri redau cu suavitate interioare lu­­dice. Micile jucării prind viaţă antropomorfic. Portretele surprinse sta­tic, sugerează o tăcere tristă şi calmă. Circulă în pînzele Vioricăi Bă­lan o sensibilitate deose­bită pentru microclima­tul plastic. Natura este privită pe dimensiuni fără profunditate, apro­piată privirii într-un prim plan unidimensio­nal. Miniaturile sale sînt intime, reflexive, in­­citînd la reverie. Chiar cînd culorile vibrează intens, ne duc subtil cu gîndul la enigma ofili­rilor autumnale! Poate pentru că de cele mai multe ori pictoriţa con­templă natura în seară, departe de farmecul co­drului şi al cîmpiei... V. EMIL La izvoarele de ape minerale din Homo­­rod, amenajări turis­tice moderne. Foto: P. COZI­A FAJA în FAŢĂ f Iţele încurcate... „în una din zile m-am depla­sat la Policlinica din Topliţa pen­tru un consult. Nu aveam bilet de trimitere de la circumscripţia teritorială, din lipsă de medic. Orciantul sanitar de la policlini­că, Vela Constantin, m-a trimis de colo-colo după bilet de tri­mitere. Nici de la fişier nu am putut obţine suficiente lămuriri. Pînă una alta, după ce am fost trimis la circumscripţiile 1 şi 2, am obţinut biletul. Vă rog să interveniţi pentru ca acei care îmbracă halatul alb să se ocupe cu mai multă răbdare de solici­tările pacienţilor“. Cu stimă, POP LEON str. Lungă nr. 77, Topliţa ...s-au descurcat Copia sesizării cititorului Pop Leon din oraşul Topliţa a fost trimisă la Direcţia sanitară a ju­deţului Harghita de unde am pri­mit următorul răspuns : „Vă comunicăm că am primit copia sesizării şi ne-am deplasat imediat la faţa locului. Cazul semnalat de Pop Leon este real şi a fost analizat la Policlinica din Topliţa. Oficiantul sanitar Vela Constantin este vinovat pentru cele sesizate. Drept „răs­plată“ i s-a aplicat o sancţiune de către direcţiunea spitalului din Topliţa“. Director, AMBRUS ZOLTÁN Medic inspector, JAKAB KALMAN DIALOG CU CLASA A Xll-a Recentele măsuri pri­vind dezvoltarea învă­ţământului în ţara noas­tră — începînd cu acest an şcolar — ne-au pus în faţa unei realităţi cu totul noi: existenţa cla­sei a Xll-a. Prelungirea cu un an a duratei în­­văţămîntului liceal — aşa cum reiese din do­cumentele de partid şi de stat — oferă tineri­lor elevi posibilitatea a­­cumulării unui volum mult mai bogat de cu­noştinţe. Elevii îşi în­suşesc astfel o mai con­sistentă cultură genera­lă pregătindu-se pentru învăţămîntul de specia­litate din facultăţi. Existenţa clasei a XII-a la liceele­­de cul­tură generală şi de spe­cialitate pune firesc în faţa cadrelor didactice, noi sarcini privitoare la desfăşurarea procesului în curînd va apare „ROMÂNIA LITERARĂ“ săptămînal de literatură şi artă instruct­iv-educativ, sar­cini ce vor putea fi re­zolvate numai prin cu­­noaşterea profundă a tuturor aspectelor pe care le ridică procesul constructiv-educativ al elevilor ultimei clase de liceu. Intr-o discuţie purta­tă cu elevii de această categorie de la Liceul din Miercurea-Ciuc, ni s-au relevat unele pro­bleme deosebite care frămînt­ă pe viitorii ab­solvenţi şi care fac sub­stanţa efervescenţei, a­­gitaţiei spirituale a ma­jorităţii celor aflaţi în ultima clasă a liceului. Prelungirea cu un an a duratei de şcolarizare aşa cum ne-au relatat tinerii noştri interlo­cutori, înseamnă posi­bilitatea de a-şi contura personalitatea, prin a­­cumularea de cunoştinţe mai complexe, prin în­chegarea lor într-un sis­tem avînd ca rezultat neîndoielnic o viziune justă şi profundă asu­pra diversităţii aspec­telor vieţii. Necesitatea, şi în acest caz posibilitatea, acumu­lării unui volum de cu­noştinţe generale coi mai complexe — con­­diţie a intelectualului de astăzi — a fost subliniată în discu­ţiile purtate de că­tre elevii Galaczi Petru şi Viorica Csaba, care plini de entuziasm, îmi vorbeau despre pasiu­nea şi interesul cu care au început să studieze încă din primele zile de şcoală. Programa de învăţă­­mînt a clasei a XII-a introduce noi obiecte de studiu ca: istoria litera­turii universale, istoria artelor, statistica, biolo­gia moleculară, logica, precum şi noi capitole ca de exemplu: calculul probabilităţilor, la ma­tematică sau noţiuni de teoria relativităţii şi ra­­diotehnică, la fizică. — In contextul dez­voltării societăţii con­temporane — ne-au spus ei — introducerea aces­tor obiecte şi capitole noi, completează cantitatea de cunoştinţe generale, cultura pe care orice tînăr doreşte s-o acu­muleze şi să şi-o formeze în timpul anilor de li­ceu, întăreşte şi con­solidează individualita­tea tânărului absolvent, Iacob Eugen, Galaczi Petru, precum şi alţi e­­levi ne-au arătat cît de binevenit este studiul logicii, care va contri­bui la formarea unui sistem dialectic înche­gat de gîndire.­­ Spre deosebire de absolvenţii de pînă a­­cum ai liceului — ne-a spus eleva Piros Eva — ni se oferă posibilitatea de a studia unele obiec­te de sinteză, ca biolo­­gia moleculară, cu atbaş­­terea căreia este indis­pensabilă omului de ştiinţă din zilele noas­tre, şi aceasta cu atît mai mult, cu cît eu vreau să urmez facul­tatea de biologie după absolvirea liceului. Cu nostalgia regretu­lui în priviri, unii elevi printre care Csaba Vio­rica şi Piros Eva, de la secţia reală, se arătau nemulţumiţi de faptul că nu li se oferă posi­bilitatea de a studia în cadrul şcolii istoria ar­telor şi istoria literaturii universale, pe care pro­grama clasei a XII-a­­* prevede numai la sec­ţia umană a liceului de cultură generală. Evident, această a­­firmaţie scoate în relief în mod cît se poate de clar, dorinţa tinerilor de a se forma ca ade­văraţii intelectuali, cu o cultură generală mul­tilaterală. — Un inginer, care în primă instanţă este un intelectual — spu­nea Czitro Zoltán — de ce nu ar avea cunoştin­ţe privind istoria artei sau a literaturii univer­sale? Mai ales că in perioada facultăţii stu­diul aprofundat al o­­biectelor de specialitate nu va permite acumula­rea unor cunoştinţe de această natură. De ce să nu le primim în tim­pul liceului? Credem că opinia ti­nerilor merită să stea pe viitor în atenţia Ministerului Invăţămîn­­tului. Pasiunea şi entuzias­mul cu care elevii clasei a XII-a discutau despre programa şcolară, des­pre perspectivele împli­nirii iar în anii liceului dovedesc seriozitate, ma­­­­turitatea gîndirii lor, dorinţa firească a tine­rilor societăţii noastre de a clădi evoluţia lor spirituală pe temelia u­­nei bogate culturi. Grija elevilor de a-şi însuşi un bagaj de cu­noştinţe cit mai com­plet şi sistematic s-a manifestat concret şi prin perseverenţa cu ca­re, încă de pe acum, se pregătesc în vederea e­­xame­­ului de bacalau­reat şi a examenului de admitere la facultate. V. SIMIONESCU =][==]­­. radio MIERCURI, 2 OCTOMBRIE LIJ PROGRAMUL I 6.00—8.25 Muzică şi ac­­tualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.25 Moment poetic. ~­ 8.30 La microfon, melo­dia preferată. 9.00 Buletin de ştiri. 9.05 La microfon, melo­dia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Ansambluri artis­tice şcolare. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Din cele mai cu­noscute melodii popu­lare. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Dialog cu muzica uşoară. 11.25 Muzică instrumen­tală. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Dansuri de estra­dă. 12.30 Intîlnire cu melo­dia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.00 Din înregistrările taragotistului Iosif Milu. 14.15 Antena tineretului. 14.50 Cînt pentru tine — muzică uşoară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.15 Meridiane. 15.30 Melodiile anotim­purilor — muzică u­­şoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pe strunele viorii — melodii populare. 16.30 Corespondenţă spe­cială. 16.45 Concertul nr. 17 în Sol major pentru pian şi orchestră de Wolf­gang Amadeus Mozart 17.15 Odă limbii româ­ne. 17.45 Patrie cu viitor de aur. 18.00 Buletin de ştiri. 18.02 Radiosimpozion. 18.20 Frumos curgi. Ar­geş la vale — muzică populară. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe a­­dresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de ştiri. 20.05 Ţării, inima şi ver­sul. 20.20 Emisiunea .De la 1 la 5“ (reluare). 20.55 Noapte bună copii. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Moment poetic. 24.00 Buletin de ştiri 0.05—5.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 7.00 Jocuri populare in­terpretate la diferite instrumente. 7.10 Tot înainte (emisiu­ne pentru pionieri). 7.30 Buletin de ştiri. 7.37 Notaţi-vă din pro­gramele noastre. 7.45 In sunet de fanfară. 8.00 Prelucrări de fol­clor. 8.30 Buletin de ştiri. 8.35 Suita de balet „Că­prioarele“ de Francis Poulenc. 9.00 Pagini din opera „Freischütz“ de We­ber. , 9.25 Poemul vocal-sim­­fonic „Visul lui Băl­­cescu“ de Ion Hartu­­lary Darclée. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Amintiri din va­canţă — muzică uşoa­ră. 10.30 Emisiune literară pentru şcolari. 10.55 Coruri din opere. 11.15 Viers şi joc.. 11.30 Nume dragi — muzică uşoară 12.00 Buletin de ştiri. 12.05 Notaţi-vă din pro­gramele noastre. 12.15 Recital de operă Ileana Cotrubaş. 12.25 Almanah sonor. 13.00 Muzică instrumen­tală de Tudor Cior­­tea. 13.19 Arii din operete. 13.30 Muzică populară. 14.00 Radiojurnal. 14.08 Concert de prin/ 15.00 Melodii de Ghera­se Dendrino şi Tetnis­tiocle Popa. 15.30 Orizont ştiinţific. 15.48 Pe poteca de la stînă — cîntece ciobă­neşti. 16.00 Recital de chitară Andres Segovia. 16.15 Muzică. 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Parada succeselor de muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Lexicon folcloric muzical. 17.50 Simfonia ploieștea­­nă de Paul Constanti­­nescu. 18.09 Piese alese din mu­zica corală. 18.30. Rampa. 18.50 Două melodii cu Elena Neagu. 18.55 Buletin de ştiri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Curs de limba ger­mană (Lecţia I, ciclul II) 9.50 Cercul melomani­lor: J. J. Rousseau — muzician. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Teatru radiofonic. Pescarii din Brooklin. 22.20 Concert din opere. 23.00 Radiojurnal. 13.07 Muzică simfonică de tineri compozitori români. 13.34 Corale de Johann Sebastian Bach. 0.01 Voci, orchestre, me­lodii. 0.55—1.00 Buletin d* ştiri. DÖE ANUL I, nr. 189 In pragul unei noi activităţi De curînd s-a con­­stituit noul comitet al femeilor din comuna Sărmaş, care va a­­duce în continuare, o contribuţie sus­ţinută la intensifica­rea muncii politice, cultural-educative şi sanitare în rîndul fe­meilor. In acest scop s-a întocmit planul de activitate, în care s-a stabilit ca în mun­ca de educaţie patrio­tică şi cetăţenească a femeilor în perioada de iarnă să se or­­ganizeze seri tematice, simpozioane, expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri etc.

Next