Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 344-420)

1969-04-01 / nr. 344

Cu planul întreprinderea Sfirşitul trimestrului a însemnat, pentru minerii de la Bălan, un prilej de satisfacţii şi bucurii. Antrenat în întrecerea pentru depăşirea sarcinilor de plan şi îndeplinirea angajamentelor luate, colectivul întreprinde trimestrial minieră Bcan nu a realizat mestrial de o zi mai dev dată au fost regral sarcin la principalii producţia groducţi. marfă, tatea muncii pi?ui tritie cu Totoste vna plantatori , productivi- Intreprînderea forestiera . oliţa Ziua de 28 manie ax., pentru muncitorii forestieri de la I.F. Topliţa, a reprezentat data îndeplinirii planului pe trimestrul I. Iar principalul sortiment cherestea răşinoase, au fost realizaţi 14.711 metri cubi faţă de 14.568 conform prevederilor planului. lectivul de aici nu e o depăşire a planului trimes aproape 1 miiliome peste plan pate cantităţi de duse, obţiciorică , iar cu lei, sempru îndeplinit Uzina de fier Vlăhiţa Metalurgiştii de la Vlăhiţa, şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru. Astfel, producţia globală şi producţia marfă au fost realizate în proporţie de 101 la sută. De asemenea, planul pe sortimente a fost îndeplinit dînd peste prevederi circa 10 tone, fontă specială, utilaje turnătorie aproape 60 tone. La piese auto și cilindri laminoare sarcinile au fost realizate în procent de circa 102 la sută. Proletari fi toate tarile, uniti va! Anul II nr 344 MARŢI 1 aprilie, 1989 4 pag. 30 baniHARGHI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In campania agricolă de primăvară, fiecare zi bună de lucru să fie folosită din plin Decalaj mare intre pregătirea terenului şi însămînţări Buna organizare a campaniei agricole d de primăvară, folosirea judicioasă a timpului şi a stării terenului, a tehnicii şi braţelor de muncă, sunt dovezi elocvente ale eforturilor ce se depun în marea majoritate a cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru, în scopul obţinerii unor recolte bogate. Consiliile de conducere şi organizaţiile de partid, au reuşit să găsească, în această perioadă, cele mai eficiente metode de mobilizare activă a masei cooperatorilor, la desfăşurarea unei activităţi susţinute. Prezenţa masivă pe ogoare se face din plin simţită şi sunt numeroase cazurile celor care au reuşit ca pînă în prezent să aibă peste 100 zile-muncă. Aceasta seconcretizează în stadiul avansat al arăturilor de primăvară. La Porumbenii Mari (inginer- Benedek Iosif) s-a terminat aratul şi discuitul a 320 hectare. în această privinţă un preţios sprijin au primit de la I M. A. Miercurea- Ciuc, care le-a trimis în această perioadă un număr de 6 tractoare. La Mărtiniş (inginer Szabó Eugen) s-a arat, de asemenea, întreaga. ..».»nr». fata — 166 hectare. Intr-un stadiu avansat se află şi Cooperativa agricolă de producţie din Cristuru Secuiesc — arat 360 hectare şi discuit peste 200 hectare. Cu toate că la Martiniş starea terenului nu a permis desfăşurarea din plin a acestor acţiuni, s-a căutat totuşi să se folosească cu maximă intensitate starea prielnică a parcelelor zvîntate. La majoritatea cooperativelor agricole de producţie pregătirea terenului în vederea executării însămînţărilor de primăvară se află într-o fază înaintată. Dacă, în această privinţă, consiliilor de conducere le putem aduce cuvintele laudei, pentru felul cum au organizat această fazâ a campaniei agricole de primăvară, însă, in ceea ce priveşte ritmul însămînţărilor suntem nevoiţi să recunoaştem că pasul se bate iacă pe foc. Există un decalaj între pregătirea terenului şi efectuarea însămînţârilor. . Astfel, la Cristuru Secuiesc, s-a pregătit 65 hectare pentru cultura cartofului, au pregătit seminţele necesare, dar cu toate acestea, pînă în prezent s-au plantat cu cartofi timpurii o suprafaţă de a mimat 2 , hectare. Aceeaşi situaţie se poate constata şi la alte culturi : lucerp4_— din 2^hectare,_ au insamintcit doar 4, sfecla de zahăr din 70 hectare nici măcar unul. La Copni r—a agricolă de producţie din Simoneşti, s-au pregătit pentru cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr 123 hectare, dar nu s-a trecut la însămînţarea acestora. în mare parte, cauzele rămînerii în urmă la însămînţările de primăvară, provin din nefolosirea judicioasă a timpului, a stării terenului şi în, special, dintr-o nerepertizare raţională a mijloacelor tehnice ’*■? litere? faze de lucrări ■■site forţele au fost dirijate spre executarea arăturilorşi pregătirea solulţii pentru culturi şi numai în măsura terminării acestor două operaţiuni s-a trecut şi la executarea lucrărilor din faza finală — însămînţările. Pe de altă parte, aratul şi pregătirea terenului pentru cultura porumbului, puteau întîrzia în favoarea culturilor de primă urgenţă. Orice cooperator sau specialist din agricultură ştie că nefolosirea judicioasă a timpului, a condiţiilor favorabile dintr-o anumită perioadă, pot avea urmări destul de grave asupra recoltelor ce le vor obţine. Ca urmare, va trebui ca o dată cu îmbunătăţirea stării timpului, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, să treacă la o cît mai bună organizare a lucrărilor agricole, la o mai intensă folosire a forţelor, în vederea terminării la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. T. CĂLIMAN Raid pe ogoare ^'-2'" I*; i Sándor Frântisc miner fruntaş Iu i. M. Bălan. Foto: M BEDEK Îndeplinirea angajați ntelor in întrecere -datorie de onoare tu aceste condiţii co- De pe cuprinsul patriei A fost omologaţi o noua maşină-uneaită, deosebit de importantă pentru economia noastră naţională — maşina de alezat si frezat cu diaterml axului de prelurare de 100 mm. Realign de Fabrica de maşini-tinelte si agregate din Bucureşti maşina este echipată cu diferite dispozitive speciale care ii conferă un mai mare grad de universalitate faţă de produsele similare realizate pînă acum. iftf lu zona deşes a Cimpiei Banatului au fost deserse mari şantiere de hidroamelioraţii, la care pârtiei■ prin muncă patriot, lucrători ai ogoarelor din unităţi agriccole de stat şi cooperatiste. n zona Ciacare—Gjurg de pilde prin imbunăUliri funciare ce se v r t în pag. 2 — 3 I LUCRARILE PLENAREI LĂRGITE A COMITETULUI JUDETEAN IGHITA AL P.C.R. Marinitati de aluminiu românesc sintexpediate zilnic din depozitul de produse Unite si l unei de aluminiu Slatina. ST. ALBESCI La Odorheiu Secuiesc — primăvara se oglindește in apele Tîrnavei Mari. Foto: M. BENEDEK Se pregătește recolta livezilor în fiecare an livada le aduce cooperatorilor din Porumbenii Mari venituri importante. De aceea, ei o răsplătesc cu o atentă îngrijire, încă nu s-a desprimăvărat bine, şi au început lucrările în livadă. La circa 5000 de pomi, de pe 40 hectare, li s-a făcut toaleta de primăvară, respectiv: li s-au îndepărtat ramurile uscate și lăstarii neproductivi, s-au executat lucrări de formare a coroanei la pomii tineri, s-au administrat îngrășăminte naturale și s-a executat săpatul în jurul pomilor. Echipa de pomicultori condusă de Simo Sigismund, lucrează cu multă însuflețire, fiind siguri că strădania lor se va concretiza, la toamnă, în roade bogate. 500.000 lei — venituri din activităţi anexe Activităţile anexe constituiepentru multe cooperative agricole de producţie surse ■ de frumoase venituri. Prin acestea se ajunge, dealtfel, cite o mai raţională folosire a braţelor de muncă, la creşterea bunăstării materiale a cooperatorilor, în acest sens, rezultate remarcabile s-au obţinut la Cooperativa agricolă din Simioneşti, la care, pînă în prezent, s-au confecţionat peste 20.000 mături de sorg, circa 000 coşuri ovale, precum şi numeroase coşuri pentru damigene şi zarzavaturi. Valoarea acestora se ridică la peste 500.000 lei. Ca urmare a preocupărilor de valorificare a resurselor interne, se remarcă acţiunea de confecţionare pe plan local a zece maşini pentru mături şi a unei maşini de prelucrare a cozilor de mătură. Toate acestea vor duce la creşterea în continuare, a veniturilor bănești ale cooperatorilor. II executa vor ie sub iilue fui do urnirii 11.000 ha A! de tua uroan Ir. V cole dese: mu. re .vi: scoas excesupeste șantiere fii. s/Buziaș. . Lugoj, \/ reda. 59 nroducție, ■ griprin lucrări de iri și îndiguiri 'fuide 35.000 ha teăfiO'! \ r ~\ Un stil şir de săptămină bogat dm manifestări recreative au petrecut şi tinerii din Gălăulaş şi Tofiliţa. La Clubul forestierilor din Gălăulaş şi la JCasa de cultură din Tfiplita s-au desfăşurat attractive seri pentru tineret in care dansul şi gluma, cintecul şi veriful s-au împletit intr-odeplină armonie, in aşteptarea unei noi săptăntini de muncă şi succese ■ La Muzeul din Miercurea-Ciuc s-a deschis o originală şi interesantă expoziţie de artă populară. Manifestarea are loc cu prilejul celei de-a V-a bienade a artiştilor plastici fimatori (faza judeţeană)/ Sunt prezenţi în expoţie artişti populari din zona Miercurea- Giucultfi şi a Odorheiului Secuiesc. Sperăm că la o viitoare ediţie, antologia va cuprinde şi realizări de artă din creaţia artiştilor populari din părţile Gheorghenilor şi Topliţei, unde exista remarcabile valori. Piesele — atitea cîte sînt expuse — confirmă marile resurse artistice ce sălășluiesc în fantezie multor anonimi. Se remarcă într-un mod special „sculptura'' figurată în rădăcini, ramuri şi tulpini a lui Bako László, Simon Balans, Peter Janos ca și modelele în piatră ale lui Demeter Domokos. Dintre pictorii amatori reţinem numele lui Engi Károly, Kasza Anna şi Bencze József. Locuitori, comunei Briber au avut prilejul de a participa duminică la un variat program artistic susţinut de formaţiile Clubului Întreprinderii forestiere din Toplița. Echipele de dansuri populare, soliștii de muzică populară, momentele vesele au creat celor peste 150 de spectatori plăcute clipe de destindere. Sîmbătă, pe scena Că- I mirtului cultural din co- I muna Simonești, au evo- * luat actorii Teatrului ma- I ghiar de stat din Timi- Işoara. Oaspeţii timişoreni I au prezentat spectacolul cu piesa ■ „Barză, barză, I turturea" de Laszlofii I Csaba. J DE StMBĂTĂ PlNĂ LUNI • 4 n preajma nouui sezon turistic Staţiunile balneoclimaterice Băile Tuşnad, Borsec şi Lacu Roşu se pregătesc intens pentru sezonul turistic ce se apropie. Pînă acum au fost modernizate numeroase vile cu o capacitate de 500 locuri, prin introducerea apei potabile, a încălzirii centrale, fiind dotate şi cu mobilier nou. Grădinarii staţiunilor au pregătit pînă acum pentru plantarea a peste 2 milioane fire de flori ornamentale. Tot în cadrul pregătilor se înscriu şi modernizarea cabanelor tutice. Astfel la Iranul „Cerbul" de pe Gheorgheni - - Lam. Roşu şi la Iranul „La moară la Făgădău" din Tuşnad s-au montat noi căsuţe din lemn cu mai multe locuri. Se fac de asemenea pregătiri pentru deschiderea unui nou han la Corund. ION VULCAN I In par. a 4-a | 1 I\ SPORT: \ • A luat sfîrşit \ campionatul Diviziei A la hochei \ pe gheaţă. \ 9 Echipele judeţului nostru în \ campionatul Diviiziei C la fotbal . • La volei „Voinţa“ Miercurea. Ciuc învingătoare la Braşov. Handbal Baschet. .1 Jurnal de vacanţă Clipe de destindere • SINTMBRU — Drumeţia, o îndeletnicire plăcută a vacanţei, oferă elevilor clipe de destindere şi distracţie. în acest scop elevii din Sîntimbru au întreprins o reuşită excursie la Praid şi Sovata. Străbătînd drumurile judeţului, au admirat frumuseiea geografiei acestor meleaguri armonios îmbinată cu pct.ajul obiectivelor industriale. • ODORHEIU SECUIESC — Pasionaţii fizicieni ai Liceului „Dr. Petru Groza“ participă în această vacanţă la un interesant concurs pe tema „motoare şi rachete11. Concursul — adevărată competiţie care antrenează un număr mare de participanţi este un prilej de verificare a cunoştinţelor pentru iubitorii fizicii. O TOPlŢA — Cadrele didactice, organizaţiile U.T.C. şi de proriberi, sub îndrumarea direcţiunii liceului, au programat astfel activităţile vacanţei, incit fiecare clipă să fie petrecută util şi plăcut. Biblioteca, sala de sport, laboratoarele au în aceste zile numeroşi „oaspeţi", elevi care nici acum nu-şi întrerup „antrenamentul" în însuşirea temeinică a cunoştinţelor. Cercurile, desfăşurînd acum o bogată activitate, atrag un număr mare de participanţi. Iubitorii artei fotografice imortalizează pe peliculă primăvara care a început să se instaleze timid pe acele meleaguri, admiratorii creaţiei folclorice, culeg doine, strigături şi obiceiuri, podoabe ale tradiţiei locale.