Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-04-22 / nr. 979

­ PARTIDUL COMUNIST ROMÂN RETROSPECTIVE REVOLUŢIONARE HARGHITENE GH. I. IONIŢĂ — doctor în istorie Crearea partidului comunist, pe baza ideilor înaintate ale marxist-leninismului, ca detaşa­ment de avangardă al clasei muncitoare, reprezintă o etapă superioară în mişcarea revoluţio­nară şi democratică din România. Asemenea rîurilor ţării, într-un imens fluviu, s-au revărsat în mişcarea muncitorească din Ro­mânia contribuţiile majore ale luptei proletariatului şi celor­lalte mase de oameni ai muncii din toate judeţele ţării, alimen­­tînd continuu şi ridicînd pe o treaptă superioară tot ce a avut mai de preţ, în toate etapele ei, istoria patriei noastre. De pe meleagurile hargijitene, au venit în întreaga existenţă a mişcării revoluţionare şi demo­cratice, îndeosebi în anii ce au urmat creării Partidului Comu­nist Român, acum cinci decenii, contribuţii de mare însemnătate şi eficienţă. Ne vom referi în cele ce urmează la unele aspec­te care ni se par mai semnifi­cative. ...La 1 decembrie 1918, cînd la Alba Iulia — în cadrul Marii Adunări Naţionale — prin hotă­­rîrea unanimă a celor prezenţi şi a celor ce-i desemnaseră să participe la acest act, memora­bil, se hotăra desăvîrşirea for­mării statului unitar român, în­tre miile de oameni sosiţi din toate colţurile ţării se aflau şi solii oamenilor muncii de pe meleagurile harghitene. Ei au salutat cu satisfacţie hotărîrile adoptate acolo şi în acele mo­mente se angajau ca, umăr la umăr cu întreaga ţară, să contri­buie la realizarea unor mari pre­faceri sociale şi politice menite să dea un nou curs istoriei ţării. ... încă înainte de a se împli­ni trei ani de la acest memoru­ (Continuare în pag. a '-'.a) l" b REALIZAREA SĂRURILOR ACTUALE necesită exigenţe sporite Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care nu de mult şi-a încheiat lucrările, a constituit un eveniment deosebit de important în mişcarea sindicală din ţara noas­tră, marcînd o etapă în care sarcinile şi rolul sindicatelor cresc în toate domeniile vieţii e­­conomice şi sociale. Rezoluţia Congresului elaborată în lumina sar­cinilor reieşite din ho­tărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din luna februa­rie 1971 şi din indica­ţiile deosebit de preţi­oase cuprinse în cuvînta­­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — a stabilit, în mod concret, locul, rolul şi competenţa sin­dicatelor în făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, fi­xând totodată cadrul or­ganizatoric care să asi­gure perfecţionarea şi extinderea democraţiei muncitoreşti, mobiliza­rea mai eficientă a tu­turor salariaţilor la în­deplinirea, exemplară a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Intr-o recentă plena­ră a Consiliului jude­ţean Harghita al U.G.S.R. au fost analizate cu înalt spirit de răspun­dere sarcinile ce revin organelor şi organiza­ţiilor sindicale, a tutu­ror salariaţilor din ju­deţ în lumina documen­telor Congresului sindi­catelor, stabilind toto­dată un plan de măsuri care asigură în mod concret traducerea lor în viaţă. Este cunoscut faptul că o atenţie deosebită trebuie acordată creşte­rii rolului sindicatelor în organizarea şi conduce­rea activităţii economi­ce. Sindicatele trebuie să participe în mod real şi activ la elabo­rarea şi stabilirea pla­nurilor economice, la mobilizarea colectivelor de muncă, concentrarea eforturilor pentru în­deplinirea­­ şi depăşirea sarcinilor de plan. Cu toate că în ultimii ani sindicatele din­ ju­deţul nostru au acordat un sprijin substanţial la rezolvarea problemelor economice, la realizarea sarcinilor de plan, folo­sirea şi descoperirea pe o scară mai largă a re­zervelor interne, aceas­tă contribuţie nu s-a ri­dicat la nivelul exigen­ţelor şi sarcinilor com­plexe al etapei actuale. Sunt încă întreprinderi unde preşedinţii com­i­tetelor sindicatelor, re­prezentanţii salariaţilor nu au înţeles răspun­derea ce le revine, fap­tul că trebuie să parti­cipe în mod activ, în numele colectivului de muncă pe care îl repre­zintă, la activitatea de conducere al întreprin­derii, la rezolvarea pro­blemelor economice ale unităţii. Participarea mai acti­vă, mai eficientă a or­ganelor şi organizaţiilor sindicale în organizarea şi conducerea producţiei din judeţul nostru este şi mai stringentă dato­rită faptului că în ulti­mii ani, prin grija conducerii partidului şi statului au fost date în funcţiune un număr mare de unităţi noi, al­tele urmează să intre în funcţiune în viitor. E firesc să se ivească unele greutăţi, ale în­ceputului, rezolvarea o­­­perativă a acestora ne­cesitând o contribuţie sporită a Sindicatelor. Formarea şi sudarea colectivelor de muncă, organizarea raţională a muncii şi­ a proceselor de producţie, asigura­rea ritmicităţii produc­ţiei, crearea condiţiilor tehnico-materiale, pen­tru îndeplinirea sarci­nilor de plan, iată atâ­tea sarcini stringente ce revin sindicatelor în vederea ridicării efi­cienţei activităţii eco­nomice. Trebuie — în acest sens — ridicat la un nivel superior rolul a­­dunărilor salariaţilor, să fie mai rodnică acti­vitatea reprezentanţilor salariaţilor în comitete­le de direcţie şi consi­liile de administraţie. E necesară să fie acordată o atenţie mai mare pro­punerilor şi sugestiilor făcute de muncitori cu diferite ocazii, să se ia măsuri de realizare a propunerilor valoroase, ceea ce pe lîngă faptul că contribuie la creşte­rea eficienţei activităţii, întăreşte, totodată, încrederea salariaţilor în sindicate. Eficienţa muncii ori­cărei organizaţii de sin­dicat, oricărui activist, se reflectă în îndepli­nirea cantitativă şi ca­ BURIAN IOSIF Preşedintele Consiliului judeţean Harghita al U.G.S.R. (Continuare în pag. a 3-a) NICI 0 CLIPA IROSITA ÎN BAT­ALIA RECOLTEI! A­S Insămînţarea porumbului ce nu poate suferi intirzieri Luînd în considerare faptul că în unităţile a­­gricole cooperatiste si­tuate în zonele Odorhe­­iului şi Cristurului Se­cuiesc, datorită condiţi­ilor de climă mai priel­nice, lucrările agricole din actuala campanie de primăvară au luat un substanţial avans, prin încheierea însămînţări­­lor din prima epocă, în prezent, lucrarea cea mai importantă, ce nu poate suferi întârzieri, este insămînţarea po­rumbului. Cum este înţeleasă a­­ceastă necesitate de primă urgenţă ? Am vi­zitat, în ziua de 20 a­­prilie, cooperativele a­gricole de producţie din Cobăteşti şi Şimoneşti, — unităţi aşezate pe Valea Nicoului. ULTIMELE EFORTURI PENTRU ÎNCHEIEREA ÎNSÂMÎNŢARILOR O precizare ce se cu­vine făcută de la capul locului, este aceea că în anul curent cooperato­rii din Cobăteşti din suprafeţele destinate di­verselor culturi de pri­măvară, şi-au propus să însămînţeze 140 de ha cu porumb. A doua con­statare derivă din aten­ţia deosebită acordată terminării la timp şi în condiţii optime a aces­tei lucrări, încheierea căreia va marca sfîrşi­­tul însămînţărilor la a­­ceastă cooperativă. Deseori vorbim despre simţul gospodăresc, des­pre buna organizare a procesului de producţie, despre folosirea la ma­ximum a zilelor prielni­ce, hotărîtoare pentru soarta recoltei viitoare. Se cuvin acordate toate aceste calificative şi celor din Cobăneşti — gospodari prevăzători, cărora doar 2—3 zile le mai trebuie ca­să în­ I. D. KISS (Continuare în pag. a 2_a) • „Partidul Comu­nist Român în apărarea intereselor clasei mun­citoare“ s-a intitulat ex­punerea prezentată de directorul Casei de cul­tură din Borsec, Otto Hahn, în cadrul mani­festărilor organizate în întîmpinarea semicente­narului partidului. Nu­meroși participanți au avut posibilitatea de a cunoaşte noi aspecte prin care se ilustrează corespondenţa existentă între aspiraţiile clasei muncitoare şi progra­mul de acţiune după care s-a condus in lupta pe care a desfăşurat-o, partidul comunist. 1­0 Zilele trecute a fost prezentată o expu­nere interesantă şi pen­tru locuitorii comunei Tulgheş. Profesoara Pop Ana, vorbind despre po­litica externă a ţării noastre a subliniat prin­cipiile care stau la baza politicii promovate de statul nostru, precum şi consecvenţa cu care conducerea partidului şi statului nostru militea­ză pentru ca aceste principii să stea la ba­za relaţiilor dintre sta­te, indiferent de orîn­­duirea socială. Manifestări închinate semicentenarului T PROLETAR­ DIN TOATE ȚĂRILE, M­OTI­VA­T *1 Anul IV, Nr. 979 JOI 22 aprilie 1971 4 PAG. 30 BANIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 Cu planul producţiei globale ÎNDEPLINIT Pe primele două de­cade ale lunii aprilie, U.E.I.L. Topliţa, a reali­zat planul producţiei globale în proporţie de 105,5 la sută, ceea ce e­­chivalează cu o depăşire valorică a sarcinilor de plan, la acest indicator, cu peste 650.000 lei. în acelaşi timp, valoarea producţiei marfă dată • Pitorescul deosebit de a­­trăgător al staţiunii balneocli­materice Borsec, a atras de la începutu­l anului şi prni­ acum, peste 1260 de oameni ai muncii sosiţi la odihnă, prin C.N.T., pe cont propriu. • Azi, după-amiază, medicul dr. Aurel Rotund, va susţine, în faţa oamenilor muncii so­siţi în staţiunea de la poalele Munţilor Giurgeului, o conferin­ţă medicală pe tema „Factorii de tratament ai staţiunii Bor­sec“. , informaţia peste plan se ridică la circa 700.000 lei, depăşi­rea indicatorului de plan fiind de 7 la sută, va­loarea producţiei vîndu­­te şi încasate fiind de aproximativ 10 milioane lei. • In magazinul de ar­tizanat din oraşul Mier­­curea-Ciuc, au fost puse în vînzare obiecte din ceramică colorată, în modele noi, produse de fabrica „Porţelanul“ din Cluj. • Inspectoratul mili­ţiei judeţene a distribuit cinematografelor din centrele urbane ale ju­deţului, o nouă serie de filme de propagandă pe linie de circulaţie rutie­ră, urmînd ca, în urmă­toarele zile, şi la cine­matografele săteşti să ruleze aceste filme. ZILEI LA „CLUBUL MELO­MANILOR“ In această seară, in fa­ţa membrilor „Clubului melomanilor“ din Topli­ţa, profesoara Silvia Munteanu va susţine o expunere pe tema „Enescu — rapsod al pă­mântului românesc“. • Pentru a asigura o reducere a timpului ne­cesar reparaţiilor capi­tale la autovehiculele din dotare, la sectorul U.M.T.F. din Toplița s-au pregătit, pentru un schimb rapid de agre­gate, 4 motoare de auto­camioane, două cutii de viteză, două motoare de tractor, în acest fel mij­loacele de transport, ne mai fiind imobilizat timp de o săptămînă — ca înainte —, schimbul făcîndu-se în numai 4 Activitate intensă in cinstea marii sărbători Anul acesta poporul nostru sărbătoreşte 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Ro­mân, eveniment de­­,,ma­­re însemnătate istorică, ce a marcat începutul unor adinei prefaceri revoluţionare. Oamenii muncii cinstesc sărbă­toarea partidului şi po­porului prin frumoasele rezultate obţinute în toate domeniile de acti­vitate, inclusiv pe tărî­­mul muncii cultural-e­ducative. Numai în ulti­mii ani, pentru Căminul cultural din comuna Subcetate au fost aloca­te fonduri in valoare de 115.000 lei pentru repa­raţii, 20.000 lei pentru procurare de mobilier etc. Răspunzînd cu en­tuziasm acestei griji, in cadrul căminului cultu­ral se desfăşoară o in­tensă activitate cultural­­artistică cu rezultate no­tabile în educarea co­munistă a locuitorilor comunei, la înfăptuirea ţelurilor profund uma­niste ale politicii Parti­dului Comunist Român. Prezentarea unor as­pecte din lupta comu­niştilor pentru eliberare, pentru înlăturarea ine­galităţii sociale dintre oameni, evocarea trecu­tului glorios de luptă al partidului şi al clasei muncitoare din România au un puternic ecou în conştiinţa locuitorilor, însufleţindu-le stima şi admiraţia pentru lupta eroică a comuniştilor, dezvoltîndu-le înalte sentimente de mindrie patriotică. Concursul „Judeţul Harghita în plină dez­voltare“, întîlniri cu ile­galişti, simpozioane pe teme ca: „Programul partidului, programul nostru“, şi multe ■ alte manifestări cultural-e­ducative, animă în a­­ceste zile activitatea desfăşurată la căminul cultural. Prezentarea periodică a premierelor editoriale, organizarea unor dis­prof. D. CREMENCIUC, Directorul Liceului Subcetate (Continuare în pag. a 2_a) Prezenţe la expoziţia „Judeţul Harghita în anii 1966 —1970“ AGRICULTURA, INDUSTRIA ALIMENTARĂ, SILVICULTURA Bl încă înainte de intrarea în sala expoziţiei, vizitato­rii fac cunoştinţă cu unele dintre maşinile agricole de mare randament cu care es­te dotată în prezent agricul­tura judeţului nostru : im­punătoarea combină auto­propulsată ,,Gloria C 12“, pentru cereale, cu o produc­tivitate de 20—35 tone/ schimb ; combina de recol­tat cartofi CRC 2, cu o productivitate de 2—2,5 hec­tare/schimb ; tractorul L— 445, în agregat cu cultiva­torul CPPT—4, cu o pro­ductivitate de 10 hectare/ schimb. Mostre de puieţi pregătiţi de silvicultori pentru refa­cerea şi dezvoltarea fondului forestier al judeţului, plante şi fructe de pădure, minuna­te trofee de vînătoare, mij­loace de luptă împotriva dăunătorilor ,pădurii , date ilustrative privind activita­tea desfăşurată în cele 94 de cooperative agricole de pro­ducţie din judeţul nostru, eforturile ţărănimii noastre pentru, obţinerea unor re­colte tot mai bogate ; ma­cheta iinei îngrăşătorii pen­tru peste 5.000 de capete de tineret bovin exemplifica preocuparea pentru organi­zarea industrială a unor ac­tivităţi din sectorul zooteh­nic ; numeroase produse a­­gricole şi ale industriei ali­mentare — legume, zarzava­turi, produse ale întreprin­derilor de industrializare a laptelui din Odorheiu Se­cuiesc şi Remetea, un bogat sortiment de băuturi, produ­se diverse ale Fabricii de a­­midon, dextrină, glucoza şi spirt din Sînsimion — ilus­trează convingător strădu­inţa constantă a statului şi partidului nostru pentru dezvoltarea continuă a pro­ducţiei acestor bunuri, atît de importante pentru bună­starea populaţiei. Din materialul informativ înscris pe panouri, aflăm că în anii 1966—1970 volumul producţiei globale a indus­triei alimentare a crescut în judeţul nostru cu 163 la su­tă, ceea ce atestă un ritm deosebit de ridicat. C. ŞTEFAN CEVA Simpatie Cunosc nu puţini ti­neri şi virstnici care cau­tă cu orice preţ simpa­tia celor din jur. Desigur, la prima vedere nu poa­te fi nimic criticabil in aceasta. Doreşte cineva să fie antipatic ? Simpa­ticul — o ştim — bene­­ficează de o firească „li­beră trecere“, el face priză imediată, se „lipeş­te“ oriunde. E acceptat şi uneori dorit fără a in­teresa alte laturi ale per­sonalităţii sale. Aceasta pentru că fiecare dintre noi este dornic de oas­peţi agreabili şi totdea­una dăm acestora cu u­­şurinţă viza de intrare în inima noastră, fără a le mai controla bagajele. De altfel, ar fi nefiresc să analizăm strălucirea ochilor şi ritmul inimii cuiva înainte de a-i în­tinde mina, să respin­gem un curcubeu numai pe motivul că este tre­cător sau că se iveşte din... apă de ploaie. Pornind însă de la constatarea că nu toate sunt la aceeaşi înălţime şi că steagul simpatiei nu poate fi implîntat pe primul mușuroi ieșit in cale, abordăm problema simpatiei... RADU VECSLER (Continuare în pag. a 2_a) .. şi un răspuns La întrebarea pusă de ziarul nostru în numă­rul de ieri, tovarăşul IOSIF KÖVÉR ne-a dat ur­mătorul răspuns : Drumurile de acces din cartierul Tudor Vladi­­mirescu — etapa I — au fost marcate, s-au exe­cutat şi infrastructurile, dar timpul nefavorabil nu a permis turnarea asfaltului. De asemenea, pe teritoriul prevăzut pentru etapa I a început construcţia unor noi obiective (blocul turn şi blocul 0/2), care afectează anumite zone pentru organizarea şantierului. Asfaltarea drumurilor de acces se va executa pînă la sfîrşitul lunii mai. ­­ ERATĂ In ziarul nostru de duminică — 11 aprilie 1971 — la rubrica „O întrebare“ în loc de Balázs Ştefan, preşedin­tele Cooperativei de consum din Lueta, a apărut Bálint Ştefan, iar marţi — 13 aprilie 1971 — în loc de Bálint Ştefan, gestionarul ca­banei Szeltersz, a apărut Balázs Ştefan. Vina a­­parţinînd redacţiei, fa­cem cuvenita rectificare.

Next