Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-10 / nr. 1021

Anul IV, nr. 1021 JOI Z I A I PROLETARI DIN TO­ATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! 10 iunie 1071 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN întreţinerea culturilor de cartofi—prima pre­ocupare a cooperato­rilor din Dăneşti Cit de uşor se poate ivi neprevăzutul în munca gospodarului, o demonstrează exemplul cooperativei agricole din Dăneşti. Ca în fiecare an, în această primă­vară cooperatorii de aici şi-au propus să însămînţeze, pe lîngă cele 240 hectare des­tinate culturii cartofi­lor, o suprafaţă de 16 hectare cu sfeclă de za­hăr. Lucrările au fost e­­xecutate din timp şi în condiţii bune, sămînţa ajungînd în sol încă din primele zile ale lunii mai. Primele sem­ne, verdele viguros al mlădiţelor, păreau să răsplătească însutit stră­dania gospodarilor din Dăneşti, promiţîndu-le o recoltă bogată. S-a ivit apoi neprevăzutul: ploi­le abundente au distrus cultura sfeclei de zahăr pe întreaga suprafaţă însămînţată, zădărni­cind munca cooperato­rilor. Consiliul de con­ducere al cooperativei a hotărît să salveze ce se mai poate salva, reînsă­­mînţînd 10 hectare, res­tul terenului destinîn­­du-l furajelor pentru siloz. Avînd în vedere că ne aflăm la sfîrşitul primei decade a lunii iunie, această încercare este lăudabilă, cum lău­dabile sînt atenţia şi e­­forturile mărite ce le acordă în aceste zile co­operatorii din Dăneşti întreţinerii exemplare a culturii de bază : car­tofii. Plantarea eşalona­tă a soiurilor cultiva­te a exclus în acest an îngrămădirea lucrărilor de întreţinere; pe par­cele se execută paralel prima şi cea de-a doua praşilă, asigurîndu-se din timp dezburuienirea precum şi creşterea co­respunzătoare a plante­lor. — Plănuim — ne-au spus Imreh Carol, ingi­nerul şef al cooperativei şi preşedintele Márton Iosif, ca pînă la 15 iu­nie să încheiem prima praşilă pe întreaga su­prafaţă de 240 hectare cultivată cu cartofi, ce­ea ce înseamnă că şi cea de-a doua praşilă se va încheia în jurul datei de 20 iunie. Consemnînd prezen­tele rînduri, menţionăm că în urma celor consta­tate în hotarele Coopera­tivei agricole de produc­ţie din Dăneşti în ziua de 7 iunie a.c., urmărind munca însufleţită a su­telor de cooperatori ie­şiţi pe tarlalele plantate cu cartofi, existenţa unui­­număr corespunzător de mijloace mecanice (două cultivatoare, două trac­toare L 450), ne-au con­vins că aceste lucrări vor putea­ fi terminate la datele menţionate de interlocutorii noştri. — Pierderea înregi­strată la cultura sfeclei de zahăr — a conchis Constantin Tudoran, se­cretarul comitetului co­munal de partid, — con­stituie pentru noi un semnal, ca atunci cînd timpul permite să con­centrăm toate forţele noastre pentru a pu­ne în afara oricărui pericol viitoarea re­coltă de cartofi. De­sigur, pentru aceasta e nevoie de multă abnega­ţie, dăruire de sine, ca­lităţi de care coopera­torii din Dăneşti au dat dovadă în această pri­măvară, mai mult ca oricînd de la existenţa cooperativei. I­­ar Adeanu , Cooperatorii din Lupeni, participă cu însuflețire la o importantă lucrare de sezon: prășitul cartofilor. Dotare prin Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Com­plexul de prelucrare a lemnului din Gălăuţaş au înzestrat, prin autou­tilaje, secţia de produse nenominalizate şi plăci celulare cu încă două circulare — unul de spintecat şi un altul de secţionat, cu masă mo­­ dut­ bilă. Aceste utilaje, pe lingă faptul că asigură îmbunătăţirea procesu­lui de producţie din sec­ţie, duc la creşterea productivităţii muncii cu circa 10—15 la sută, ceea ce se va materiali­za prin sporirea volu­mului de produse. informația rtif­.pp. .............................................­...........7.11. i!! La Gheorgheni, orga­nizaţia comercială locală a început lucrările de a­­menajare şi mărire a cramei, căreia îi va creşte astfel capacitatea cu încă 40 de locuri. Au început lucrările de construcţie a noului sediu al întreprinderii judeţene pentru valorifi­carea legumelor şi fruc­telor, care va fi situat pe strada Băilor. In noul sediu — al cărui deviz se ridică la suma de două milioane lei — va lua fiinţă o secţie de preambalare a produse­lor, iar la etaj, vor fi situate birourile între­prinderii. Azi, la ora 17:00, pe terenul de handbal Voinţa din Odorheiu Se­cuiesc, are loc meciul de handbal feminin dintre echipele Voinţa din loca­litate şi Constructorul Timişoara, meci conţină pentru campionatul di­vizionar. Lîngă Corund, la Ar­­eso, cooperaţia de con­sum din judeţul nostru construieşte un nou loc de popas pentru turişti, un motel cu bufet. Lu­crările se desfăşoară în ritm intens, şi nu peste mult timp automobiliştii — şi nu numai ei — sunt invitaţi să-l viziteze. PRONOEXPRES Rezultatele tragerii din 9 iunie 1971 Extragerea I: 1,18,17,37, 9, 43. Fond de premii lei 1.692.654 Extragerea a II-a: 30, 33, 32, 22, 31. Fond de pre­mii Iei 780.312. ­ Un climat de muncă în care şi-a făcut ş­i loc suspiciunea şi abuzul funcţiei­­ I I La redacţie ne-au so­sit mai multe sesizări care vizau o situaţie a­­nacronică la I.G.M. O­­dorheiu Secuiesc, cu grave repercusiuni care se răsfrîng pe diverse planuri, de la climatul etico-social din între­prindere, pînă la impor­tante prejudicii mate­riale aduse producţiei, bunului mers al proce­sului de muncă. Despre ce este vorba? Lista acuzaţiilor aduse conducerii întreprinde­rii de gospodărie muni­cipală din Odorheiu Se­cuiesc este foarte lun­gă. Reţinem doar cîteva: comitetul de direcţie es­te o formă de aprobare a gîndirii, a voinţei, a acţiunii conducătorului tehnic, tovarăşul Hosszú Ladislau, directorul în­treprinderii, tovarăşul Vincze Gheorghe se re­zumă la a repeta dispo­­iile conducătorului tehnic, cei doi afişează o atitudine neprincipia­lă faţă de salariaţii ca­re îndrăznesc să-şi spu­nă un punct de vedere, care ar putea să-i de­ranjeze cu ceva. In fi­ne, am mai reţinut în sarcina conducerii, ne­glijenţe şi abuzuri care a­u dus la pierderi ma­teriale în dauna între­prinderii. Dar să dăm curs fap­­­­telor. Ancheta noastră a întîlnit în rîndul sa­lariaţilor un climat de neîncredere şi teamă. Din numărul mare de salariaţi, o parte au re­fuzat să răspundă la în­trebările noastre, în­­tr-un­ fel sau altul s-au eschivat să ne pună la dispoziţie documentele pe care le bănuiau do­veditoare, pentru a e­­lucida acuzaţiile adu­se conducerii între­prinderii. „Au mai­­ fost anchete şi tot eu am căzut rău“ — era scuza invariabilă. Alţii au răspuns cu rezerva să nu le publicăm nu­mele. „Oamenii nu vor să-şi piardă pîinea“ — afirma, nu lipsit de te­mei, tovarăşul Ferencz Lăszlo, şeful serviciului personal. Din păcate, mulţi din factorii care sunt puşi să vegheze la respecta­rea normelor principiu­lui democratic, nu nu­mai că nu fac nimic în această direcţie, dar a­­doptă poziţia struţului, foarte la modă în între­prindere. La interpela­rea noastră, preşedinte­le comitetului sindical pe întreprindere, tova-^ rășul Incze László, ex­clamă iritat: „Ce, sínt nebun?! N-am chef să-mi aprind paie-n cap! ...Și nu definitiv, nu sínt obligat să vă dau relații... Presa n-are ce căuta în aceas­tă problemă. Cînd voi fi obligat de către foru­rile competente, voi fa­ce un raport. Pînă a­­tunci...“. — Dar în calitatea pe care o aveţi, sînteţi o­­bligat să reglementaţi relaţiile dintre condu­cere şi salariaţi. — Eu îmi văd de pos­tul meu de şef serviciu plan şi cred că de a­­tîţia ani fac faţă nece­sităţilor ... La sindicat am fost de multe ori la instructaje, la şedinţe, am întocmit rapoarte ... Mai mult ca alţii(!)... Ce să mă bag ? !... Poa­te că nu fac faţă...“. La adunarea salariaţi-MIRCEA POPA ANDREI BALAZS (Continuare în pag. a 2.: _­ ) La I.G.M. Odorheiu Secuiesc o situaţie anacronică ! Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de par­tid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegaţiei ţării noastre este­­apre­ciată aici, la Phenian, ca un eve­niment memorabil în evoluţia as­cendentă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate militantă dintre cele două partide şi state frăţeşti, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune“ sînt în­scrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drape­lelor îngemănate: coreean şi ro­mân. Asemenea panouri domină traseul pe care înalţii oaspeţi ur­mează să-l parcurgă şi de-a lun­gul căruia s-au înşiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineţii. Aceeaşi atmosferă festivă dom­neşte la aeroportul Sun­an, unde au fost abordate pretutindeni drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de sa­lut închinate prieteniei dintre po­poarele român şi coreean: „Tră­iască Partidul Comunist­­Român“, „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu“. Ba­loane uriaşe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale Româ­niei şi Coreei, precum şi lungi e­­şarfe de mătase cu urările: „In­­tîmpinăm cu căldură solia de pri­etenie a­ României“, „Trăiască prietenia şi coeziunea frăţească statornicită între poporul, coreean şi poporul român“. Orele 11,30. Avionul oficial ro­mânesc îşi face apariţia pe cerul Phenianului, însoţit de reactoare ale forţelor aeriene militare core­ene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii şi uralele mulţimii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, membrii delegaţiei ro­mâne coboară scara avionului. Ei sunt întîmpinaţi cordial de secre­tarul general al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabine­ (Continuare in pag. a 3-a) mmamammmmmsammmmm La Odorheiu Secuiesc, pe malul Tîrnavei Mari, se conturează un nou cartier de locuinţa ­ ÎN DEZBATERE : Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc PREVEDERI DE MARE IMPORTANTĂ ȘI EFICIENȚĂ » 9­9 Proiectul de lege cu privire la organizarea şi funcţionarea controlului obştesc — supus recent dezbaterii maselor, con­form unei practici tot mai uzitate de către par­tidul şi statul nostru — vine în întîmpinarea u­­nei cerinţe majore a vieţii economice şi so­ciale din patria noastră, aceea de atragere tot mai largă a oamenilor muncii la dezbaterea complexelor probleme ce se pun în etapa ac­tuală în diferite domenii ale construcţiei societăţii multilateral dezvoltate. Consider că utilitatea şi necesitatea unui act nor­mativ în acest domeniu este foarte importantă. De aceea, voi încerca — în mndurile de faţă — să fac o comparaţie în­tre ceea ce a fost pînă acum controlul obştesc şi ceea ce va fi în lumi­na noii legislaţii ce se preconizează a se adop­ta,­­ şi mai ales avanta­jele şi îmbunătăţirile a­­duse de proiectul noii legi. Controlul obştesc ce a funcţionat pînă acum e­ra subordonat exclusiv sindicatelor, ceea ce îi limita oarecum compe­tenţa şi atribuţiunile. Noul proiect de lege pu­­rte controlul obştesc sub directa îndrumare a Frontului Unităţii So­cialiste, a organelor lo­cale ale acestuia. Astfel competenţa controlului obştesc se lărgeşte în măsură foarte mare şi activitatea lui capătă mult mai mare eficien­ţă. Controlul obştesc ce se va executa în diferi­tele domenii ale vieţii sociale, printre care şi comerţul, va deveni mai bine organizat, mai ope­rativ, iar activitatea lui mai plină de răspundere. In paralel cu sporirea competenţei, se preco­nizează şi lărgirea­ atri­­buţiunilor lui, a sferelor supuse controlului. Pî­nă acum, echipele efec­tuau controale doar în GYÖRGY ANDREI responsabilul alimentarei cu autoservire nr. 2 — Gheorgheni (Continuare în pag. a 2.a) * Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în R. P. D. Coreeană Plecarea PEKIN — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Delegaţia de partid şi guverna­mentală română, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, şi-a încheiat miercuri vizita oficială de prie­tenie în Republica Populară Chi­neză, efectuată la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. De­legaţia a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reşedinţa oficială, dele­gaţia a fost însoţită de premierul Ciu En-lai, Huan Iu - sen Şi alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pa­voazat sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat român şi chinez. Pe platoul central se află aduna­tă o mulţime de locuitori ai ca­pitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi în capitala R. P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu premierul Ciu Eu­­lai trec în revistă unităţile re­prezentative ale trupelor teres­tre, marinei şi aviaţiei, miliţiei populare şi gărzilor roşii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenţi izbucnesc în urale, scan­dează pentru prietenia dintre po­poarele român şi chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română şi chineză cuvintele „Căl­duroase urări de drum bun dele­gaţiei de partid şi guvernamenta­le române“. Grupuri de tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume pi­toreşti interpretează dansuri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, to­varăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei ro­mâne îşi iau rămas bun cu căl­dură de la premierul Ciu En-lai. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai îşi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la (Continuare în pag. a 3-a)

Next